Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 126/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 126
Ședința publică de la 30 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Radu Mateucă Mateucă
JUDECĂTOR 2: Mariana Moț a
Grefier: - Gabriela
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâții - SRL DR.TR.S, și împotriva sentinței nr.793/COM și 794/COM din 23 noiembrie 2007, pronunțate de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de contencios Administrativ în dosarul nr- și -, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din 23 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea redactată la acea dată -parte integrantă din prezenta decizie-, când instanța a amânat pronunțarea la data de 30 aprilie 2008 pentru a da intimatului reclamant posibilitatea de a depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială 794/COM din 23 noiembrie 2007, pronunțate de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul pârât în contradictoriu cu pârâții - SRL DR.TR.S, și și a fost constatată calitatea de asociat a reclamantului cu un procent de 50% din părțile sociale.
A fost respinsă cererea reconvențională ce are ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a actului adițional la actul constitutiv autentificat sub nr. 2094 din 1.07.1999 la BNP.
Prin încheierea de ședință din 14.09.2007 instanța de fond a disjuns capătul de cerere privind cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți prin care se solicită să se constate revocat actul adițional menționat mai sus.
Asupra acestei cereri instanța de fond s-a pronunțat prin sentința nr. 793/COM din 23 noiembrie 2007.
Prin această sentință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții - SRL, și în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect constatarea revocării tacite a actului adițional autentificat sub nr. 2094 din 1.07.1999 la BNP.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 8 iunie s-a depus în dosarul nr- cererea reconvențională formulată de reclamanții - SRL, și în contradictoriu cu pârâtul, solicitând revocarea actului adițional autentificat sub nr.2094/01.07.1999 la BNP și a se constata că părțile, prin acordul lor tacit, au fost de acord ca și să nu mai fie cooptați în societatea SRL și să se revoce retragerea lui din societate.
Prin încheierea de ședință a termenului de judecată din data de 14 septembrie 2007 s-a dispus disjungerea cererii, înregistrarea separat și judecarea ei ca o cerere de sine stătătoare, fiind înregistrată sub nr. de dosar -, deoarece fiind o modificare a cererii reconvenționale preexistente, reclamantul nu a fost de acord cu judecarea peste termen a acesteia.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că la data de 01.07.1999 între, și a fost încheiat actul adițional la actul constitutiv al - SRL, autentificat sub nr.2094/01.07.1999 la BNP și potrivit dispozițiilor acestui act, asociat unic și administrator al - SRL a hotărât cooptarea în societate a d-lor și, precum și retragerea din societate prin cesionarea părților sociale deținute de către aceștia.
De asemenea, s-a hotărât schimbarea sediului societății și desemnarea d-nului ca administrator, în acest act adițional fiind încorporat un contract de cesiune a părților sociale ale - SRL. Ulterior, în baza actului adițional înregistrat sub nr.2094/01.07.1999, între asociații și a fost încheiat contractul de societate autentificat sub nr.2095/01.07.1999 la BNP, act juridic subsecvent actului adițional nr.2094/01.07.1999, considerându-se de reclamanți că ulterior încheierii actelor juridice părțile au revocat tacit convenția deoarece, pe de o parte, niciuna din părți nu a solicitat în termenul legal înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind cesionarea părților sociale, iar pe de altă parte, ulterior încheierii actului adițional la actul constitutiv al - SRL înregistrat sub nr.2094/01.07.1999 la BNP reclamanta, în calitate de asociat la - SRL, a hotărât cu privire la schimbarea sediului social, la numirea unui nou administrator, la înființarea unui punct de lucru, la modificarea activității principale.
Mai mult, reclamanții au arătat că pârâtul nu a exercitat niciodată drepturile și obligațiile ce îi reveneau în calitate de asociat la - SRL, nu s-a prezentat niciodată la sediul societății, nu a participat la adunările generale ale asociaților, nu a manifestat affectio societatis, în sensul că nu a conlucrat în scopul îndeplinirii actelor de comerț ce se încadrează în obiectul societății comerciale, și față de această stare de fapt apreciază că sunt incidente dispozițiile art.969 alin.2 din Codul civil.
În drept au invocat dispozițiile art.132 Cod procedură civilă și dispozițiile art.969 alin.2 din Codul civil.
În dovedirea cererii au solicitat proba cu înscrisuri, proba cu martori și proba cu interogatoriul părților.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea acțiunii introductive de instanță a reclamanților și a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în sensul că revocarea nu este posibilă decât în cadrul unui contract cu executare succesivă, ori obligațiile dintre părți au fost stinse la data semnării acestuia.
A motivat că la data de 01.07.1999 a fost cooptat în cadrul societății comerciale SRL de cea care îndeplinea simultan la acea dată calitatea de asociat unic cât și pe cea de administrator pârâta, acordul lor de voință fiind manifestat expres prin actul adițional la statutul societății încheiat în formă autentică sub nr.2094 la BNP, iar potrivit prevederilor acestui act adițional se retrăgea din societate și cesiona părțile sale sociale pârâtului 50% care urma să îndeplinească și calitatea de administrator și reclamantului 50%, această modificare urmând să fie publicată la registrul Comerțului de către cel care fusese desemnat administrator, respectiv, însă numai o parte din conținutul acestui act a fost publicat la registrul Comerțului respectiv mențiunea privind schimbarea sediului social.
A mai arătat că până în iunie 2006 fost convins că este asociat în cadrul acestei societăți și observând că nu a încasat dividendele s-a adresat Registrului comerțului pentru a afla starea societății și a aflat că actul menționat nu a fost niciodată publicat, astfel încât nu a figurat în calitate de asociat.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat următoarele:
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii, aceasta a fost respinsă.
Potrivit art.969 alin.2 cod civil convențiile se pot revoca prin consimțământ mutual sau din cauze autorizate de lege.
Cu alte cuvinte revocarea se face tot prin o convenție de sens opus, de revocare (mutus consensus, mutus disensus).
S-a susținut că nemanifestarea din 1999 în 2006 pârâtului este de fapt consecința revocării tacite încă din 02.11.2000 când reclamanții au încheiat primul act adițional la actul constitutiv al - SRL. Această convenție de revocare trebuie să aibă un obiect, un lucru determinat cel puțin în specia sa(art.964 Cod civil) iar conform art.966 obligația fără cauză nu are nici un efect. Ca să revoce actul, când acum pârâtul dorește ca el să producă consecințe, ar fi trebuit ca acesta să primească o contraprestație, ceea ce nu s-a dovedit și în consecință convenția de revocare nu are nici o cauză reală pe care să se întemeieze și care să-l fi determinat pe pârât să revoce convenția.
De asemenea, pentru a pronunța sentința nr. 794/COM din 23 noiembrie 2007, instanța de fond a reținut că acțiunea formulată de reclamantul pârât este admisibilă și este exercitată în termenul de prescripție, iar pe fond aceasta este întemeiată întrucât neînregistrarea în Registrul comerțului a actului adițional nu are efecte asupra convenției intervenite între părți, aceasta având ca efect doar opozabilitatea față de terți.
S-a mai reținut că nu se poate stabili cu ce titlu fost achitată suma de 15000 dolari de către reclamantul pârât către pârâtul reclamant.
Împotriva acestor sentințe au declarat apel pârâții - SRL DR.TR.S, și, cauzele fiind înregistrate separat sub nr- și -.
Prin încheierea din 26 martie 2008, Curtea apreciind că între obiectul și cauza celor două cereri există o strânsă legătură, s-a dispus conexarea dosarului nr- la dosarul -.
Cele două apeluri vizează nelegalitatea și netemeinicia celor două sentințe în sensul că în mod greșit instanța de fond a reținut că în intervalul 01.07.1999-06.2006, reclamantul nu a avut cunoștință despre neînregistrarea actului adițional la Registrul Comerțului.
De asemenea, în cuprinsul motivelor de apel, instanța de fond a reținut în mod eronat și faptul că numai pârâtul-reclamant ar fi avut obligația înregistrării actului adițional la registrul comerțului.
Precizează apelanții că, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin.2 din Legea nr.26/1990, înregistrarea mențiunilor se poate face și la cererea persoanelor interesate, în termen de cel mult 30 de zile de la data când au cunoscut actul sau faptul supus înregistrării, adică de la data încheierii actului.
În consecință, arată apelanții că fiecare dintre părțile actului juridic reprezentat de actul adițional nr. 2094/01.07.1999 avea posibilitatea înregistrării mențiunilor în registrul comerțului, astfel că starea de pasivitate a părților denotă o revocare tacită a actului juridic.
Pe de altă parte, se arată că instanța de fond în mod greșit a reținut că s-a plătit suma de 15000 dolari deoarece nu s-a făcut dovada că această sumă reprezintă prețul cesiunilor sociale și nici cota de participare a intimatului la achiziționarea spațiului comercial deoarece acesta a fost cumpărat în luna aprilie 1999 de către - SRL DR.TR.S, iar intimatul reclamant pretinde că a achitat suma respectivă în luna iulie 1999, deci ulterior încheierii contractului de vânzare cumpărare cu privire la spațiu.
În mod greșit instanța de fond a apreciat că a existat affectio societatis între asociații și astfel încât a respins cererea privind rezoluțiunea contractului de cesiune de părți sociale.
Ori, însuși intimatul reclamant recunoaște că nu a executat niciodată drepturile și obligațiile ce-i reveneau în calitate de asociat al - SRL DR.TR.S, nu a participat la adunările generale ale asociaților, nu a încasat dividende și nu figurează înregistrat în documentele contabile sau juridice ale societății.
În ceea ce privesc motivele de nelegalitate, apelanții arată că acțiunea formulată de intimatul reclamant privind constatarea calității de asociat este inadmisbilă. Astfel, cererea în constatare nu poate fi primită dacă partea poate cerere realizarea dreptului.
Un alt motiv de nelegalitate îl constituie nepronunțarea instanței de fond asupra cererii privind nulitatea absolută parțială a înscrisului intitulat act adițional la actul constitutiv respectiv contractul de cesiune de părți sociale.
Mai este criticată și disjungerea cererii principale de cererea reconvențională, întrucât cele două au o strânsă legătură și izvorăsc din același raport juridic.
Procedând la judecarea apelurilor, în raport de dispozițiile art. 294 și următoarele pr.civilă, Curtea reține că acestea sunt fondate pentru cele ce se vor arăta în continuare:
La data de 1.07.1999 a fost încheiat actul adițional între asociata și numiții și prin care aceasta s-a retras din societate și a cesionat părțile sociale în părți egale către ceilalți doi.
În acest act nu s-a făcut vreo mențiune cu privire la cesiunea părților sociale în sensul că aceasta s-ar fi realizat cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.
A fost numit administrator asociatul.
Pentru a fi opozabil terților acest act adițional trebuia să fie înregistrat în registrul comerțului potrivit art. 22 alin.1 din Legea nr. 26/1990 în termen de 15 zile de la data încheierii sale de către comerciant.
Cum administrarea societății s-a stabilit a fi efectuată de către numitul și cum acesta nu a solicitat înregistrarea în registrul comerțului, intimatul reclamant putea uza de dispozițiile alin.2 ale aceluiași articol potrivit cu care înregistrarea mențiunilor se poate face la cererea persoanelor interesate în termen de cel mult 30 de zile de la data când au cunoscut actul sau faptul supus înregistrării.
Termenul de 15 și respectiv 30 de zile este un termen de decădere și prin urmare Curtea de Apel a respins în mod irevocabil prin Decizia nr. 1790 din 15 noiembrie 2006 cererea formulată de acesta prin mandatar privind înregistrarea actului adițional, reținând și faptul că actul adițional nu a fost înregistrat în termenul prevăzut de lege, ceea ce a dus la concluzia că părțile au renunțat la acesta în condițiile în care toate înregistrările ulterioare au fost făcute de către.
Prin urmare, acțiunea în constatarea calității de asociat nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
De asemenea, intimatul reclamant putea să-și exercite atribuțiile conferite de lege calității sale de asociat ce decurg din actul adițional chiar neînregistrat în registrul comerțului.
În ceea ce privește cererea reconvențională prin care se solicită constatarea nulității absolute parțiale a actului adițional și în subsidiar rezoluțiunea acestui contract de cesiune a părților sociale, Curtea reține că aceasta este întemeiată pentru următoarele:
În mod corect instanța de fond a respins cererea privind constatarea nulității absolute însă, trebuia să constate rezoluțiunea contractului de cesiune de părți sociale, aceasta deoarece chiar dacă nu s-a prevăzut în actul autentic un preț al cesiunii părților sociale, părțile recunosc prin răspunsurile la interogatoriu că în realitate cesiunea nu s-a făcut cu titlu gratuit.
Astfel, intimatul reclamant pârât susține în interogatoriul aflat la fila 83 din dosarul de fond că cesiunea nu s-a făcut cu titlu gratuit însă a achitat 15000 dolari pentru achiziționarea unui spațiu comercial.
Pe de altă parte, apelanții pârâți reclamanți susțin în interogatoriile aflate la filele 81 și 82 că publicarea actului adițional era condiționată de aportul pe care trebuia să-l aducă în societate numitul în sumă de 300 milioane lei care însă nu s-a plătit niciodată.
Așa se explică faptul că actul adițional prin care au fost cesionate părțile sociale nu a fost niciodată înregistrat nici la registrul comerțului și nici în evidențele - SRL DR.TR.
Susținerea intimatului reclamant precum și ale martorilor și potrivit cărora acesta a achitat suma de 15000 de dolari înainte de a se încheia actul adițional la notariat converg către concluzia că această sumă de bani îi era necesară apelantei - SRL DR.TR.S pentru achiziționarea prin licitație publică a unui spațiu comercial.
Cu toate acestea, suma respectivă nu a fost înregistrată în evidențele contabile și nu se coroborează cu contractul de vânzare cumpărare al spațiului respectiv ce se susține a fi fost cumpărat cu cei 15000 de dolari întrucât acest contract a fost încheiat la data de 7.05.1999, iar suma de bani ar fi fost predată la începutul lunii iulie 1999.
Prin urmare, voința reală a părților a fost aceea ca cesiunea părților sociale să se facă cu titlu oneros, obligație pe care însă intimatul reclamant pârât nu și-a îndeplinit-o, fapt ce îndreptățește instanța să dispună rezoluțiunea contractului de cesiune de părți sociale cuprins în înscrisul intitulat act adițional la actul constitutiv al - SRL DR.TR.
Așadar, potrivit art. 296 pr.civ, Curtea va admite apelurile, va schimba sentința nr.793/COM/23.11.2007, pronunțată în dosarul nr.- și sentința nr.794/COM/23.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că va respinge acțiunea.
Totodată se va admite cererea reconvențională și se va dispune rezoluțiunea contractului de cesiune de părți sociale.
Potrivit art. 274 pr.civ. intimatul reclamant va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxe de timbru și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de pârâții - SRL DR.TR.S cu sediul în Dr.Tr.S, nr.20, jud.M, și, ambele cu domiciliul în Dr.Tr.S,-,.69,.2,.2, jud.M împotriva sentințelor nr.793/COM din 23 noiembrie 2007, și nr. 794/COM din 23 noiembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Mehedinți -Secția Comercială și de Contencios Administrativ în dosarele nr- și -, în contradictoriu cu intimatul reclamant cu domiciliul în Dr.Tr.S,-,.4,.2, jud.
Schimbă sentința nr.793/COM/23.11.2007, pronunțată în dosarul nr.- și sentința nr.794/COM/23.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, în sensul că respinge acțiunea și admite cererea reconvențională.
Dispune rezoluțiunea contractului de cesiune de părți sociale, cuprins în înscrisul intitulat act adițional la actul constitutiv al - SRL DR.TR.S, înregistrat sub nr.2094/11.07.1999 la BNP.
Obligă reclamantul intimat la 17.158 lei cheltuieli de judecată către apelanți.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 30 aprilie 2008.
Președinte, Mateucă | Judecător, a |
Grefier, Gabriela |
19 Mai 2008
Jud.red.MM
Tehnored.NB/7 ex/12 iunie 2008
Președinte:Radu MateucăJudecători:Radu Mateucă, Mariana Moț
