Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 132/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 132/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 2: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către reclamanta - CONSTRUCTII SI DEZVOLTARE SRL împotriva sentinței comerciale nr. 744/C/2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații - EUROPEAN LEASING GRUP SA și C-N- AGENTIA, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru apelantă, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că apelul este legal timbrat.
Reprezentanta apelantei solicită în probațiune încuviințarea probei cu interogatoriul părților, în argumentarea tezei probatorii referitoare la acceptarea ca garanție a filei CEC, urmând ca întrebările din cuprinsul interogatoriului să vizeze aspecte cu privire la acordul de voințe a părților de a accepta fila CEC ca garanție.
Curtea, după deliberare urmează a respinge cererea în probațiune formulată de reprezentanta apelantei, apreciind-o ca inutilă, raportat la conținutul cererii introductive, motiv pentru care, nemaifiind alte cereri de solicitat declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința comercială nr. 744/C/26 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, s-a respins cererea formulată de către reclamanta CONSTRUCTII SI DEZVOLTARE C-N, în contradictoriu cu pârâții EUROPEAN LEASING GRUP și C-N- AGENTIA.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că cererea reclamantei prin care aceasta a cerut să se constate rolul de garanție al filei cec seria - 308 nr. - este nefondată, întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 59/1934, care definește cecul ca fiind un instrument de credit și nu un mijloc de garanție.
A concluzionat instanța de fond că emiterea de către reclamantă a filei cec în discuție cu scopul de a garanta încheierea unei promisiuni de cesiune, s-a făcut pe propria răspundere a reclamantei, în condițiile în care, în calitate de comerciant, aceasta avea cunoștință despre faptul că cec-ul este un instrument de plată și nu are menirea de a garanta asumarea unei obligații.
A mai arătat instanța de fond că introducerea la plată a filei cec este o manevră firească, pe care beneficiarul cecului a făcut-o în conformitate cu dispozițiile legale, iar lipsa disponibilităților bănești în contul trăgătorului a avut drept consecință înscrierea reclamantei în, urmare a refuzului la plată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea în întregime a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.
În subsidiar, reclamanta a solicitat desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în considerarea dispozițiile art. 297.pr.civ.
În motivarea apelului, reclamanta arată că instanța de fond face aprecieri asupra fondului cauzei, deși a soluționat acțiunea calificând-o ca inadmisibilă.
A mai criticat reclamanta hotărârea apelată și din perspectiva faptului că instanța de fond ar fi respins nejustificat administrarea probelor solicitate, respectiv interogatoriul pârâților, astfel încât nu s-au putut interpreta clauzele contractuale și nu s-a putut verifica starea de fapt sau de drept existentă între părți și creată conform voinței acestora.
La pct. 3 din motivarea apelului, reclamanta a reiterat punctul de vedere expus anterior, referitor la acordul de voință realizat între părți, cu privire la calificarea ce trebuie dată cecului emis, împrejurare ce rezultă și din faptul că acesta nu a fost completat conform tuturor rigorilor impuse de Legea nr. 59/1934.
A mai susținut apelanta în finalul motivării că faptul că cecul este reglementat de o lege specială și că este un instrument de plată, cu anumite caracteristici impuse de lege, nu înseamnă cu nu poate să aibă rol de garanție, mai ales dacă părțile doresc acest lucru.
Pârâții deși legal citați, nu au depus întâmpinare.
Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
În condițiile art. 969.civ. doar convențiile "legal făcute"au putere de lege între părțile contractante.
Acest text legal permite deci persoanelor fizice sau juridice să contracteze doar în limitele legii care trebuie să prevaleze față de propria lor voință. Cu alte cuvinte, părțile nu pot deroga prin propriile lor convenții de la dispozițiile legale cu caracter imperativ, iar instanța, în analiza valabilității unui astfel de act juridic, în interpretarea clauzelor acelui act, nu poate acorda prevalență voinței exprimate de către părți atunci când aceasta contravine dispozițiilor legale imperative.
Nerespectare unei dispoziții legale imperative cu prilejul încheierii unui act juridic conduce la nulitatea actului și lipsirea de efecte juridice a actului nul. Dispozițiile contractuale referitoare la considerarea de către părți a cecului în discuție ca având un rol de garanție, atât timp cât conform dispozițiilor legale imperative, cecul este un titlu de credit și o modalitate efectivă de plată, sunt lipsite de eficiență juridică, indiferent de voința liber exprimată a părților contractante.
Instanța nu poate acorda întâietate voinței părților, în considerarea consecințelor prescrise de lege în privința efectelor cecului, privit ca un instrument de plată.
Calificarea dată de către părți ar interzice creditorului să utilizeze cecul conform destinației sale și a obține plata prin intermediul prezentării cecului la banca debitorului, în condițiile în care Legea nr. 59/1934 permite creditorului să prezinte cecul în vederea încasării sumei înscrise pe acel titlu de credit și nu să-l conisdere un mijloc de garantare a unei alte plăți.
Instanța de fond a procedat la analiza cererii de chemare în judecată din această perspectivă, respectiv a conflictului dintre voința părților și norme legale cu caracter imperativ, care sunt ignorate de către părțile contractante.
În acest context s-a referit instanța de fond la inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, deoarece este inadmisibil să se constate o altă realitate decât cea care ar rezulta dintr-o dispoziție legală cu caracter imperativ.
Instanța de fond nu a avut în vedere excepția de inadmisibilitate întemeiată pe vicii ale sesizării instanței din perspectiva elementelor cererii de chemare în judecată, ci a analizat în esență litigiul și a constatat, așa cum s-a arătat anterior, că nu se poate împărtăși punctul de vedere exprimat de către reclamantă, care acordă o importanță nejustificată voinței liber exprimate a părților din cadrul unui raport juridic.
Față de punctul de vedere exprimat de către reclamantă în fața instanței de fond, în mod corect a considerat aceasta din urmă că nu se impune administrarea probei cu interogatorul, atât timp cât susținerile reclamantei vin în contradicție cu dispoziții legale imperative, nefiind necesar ca pârâții să confirme sau dimpotrivă să infirme la interogator care a fost adevărata lor voință la momentul încheierii promisiunii de cesiune.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta CONSTRUCTII SI DEZVOLTARE C-N, împotriva sentinței civile nr. 744/C/2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./6 ex.
Jud.fond:
Președinte:Delia MarusciacJudecători:Delia Marusciac, Liviu Ungur