Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 149/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.149/COM
Ședința publică de la 23 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Monica Costea
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial formulat de reclamanta -, cu sediul în M, str. - - nr.1, împotriva sentinței civile nr. 3627/COM/13.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI și PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în,-, județul C, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: pentru apelanta-reclamantă consilier juridic G, în baza delegației nr. 2341/25.09.2009, intimații-pârâți prin consilier juridic, conform delegației nr-.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Apelul este motivat, timbrat cu suma de 10 lei, conform chitanțelor aflate la dosar filele 7 și 15, timbru judiciar în valoare de 1,50 lei.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Cu privire la stadiul procesual, reprezentanta intimatei arată că excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei a fost invocată și la fond dar fost respinsă. În susținerea excepției depune Certificatul de înregistrare fiscală seria A nr.-/05.03.2008 din care rezultă că Primăria Orașului are personalitate juridică. Arată că potrivit disp. Legii 215/2001 se atribuie capacitate juridică numai unităților administrativ teritoriale, acestea având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, ori în cauză, Primăria Orașului nu are personalitate juridică.
Având cuvântul, reprezentantul apelantei solicită respingerea excepției, aceasta fiind soluționată de instanța de fond, și arată că s-a opus acestora ambele entități fiind reprezentate în justiție prin primar.
Întrebați fiind reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat, solicitând cuvântul pe fondul apelului.
Instanța, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru apelantă, consilier juridic G susține concluzii de admiterea apelului așa cum a fost formulat și pe cale de consecință a se dispune constatarea dreptului de administrare și folosință asupra terenului în suprafață de 3125 mp situat în orașul, hotărâre care este necesară în vederea completării documentației pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Depune la dosar concluzii scrise.
Având cuvântul pentru intimați-pârâți, consilier juridic solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică, corect reținând instanța că acțiunea întemeiată pe disp. art. 111 Cod procedură civilă este nefondată, atâta timp cât aceasta tinde să dovedească existența unei stări de fapt raportat la dispozițiile art. 1847 Cod civil, și cu atât mai mult cu cât apelanta -reclamantă are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului, întemeiată pe dispozițiile HG 834/1991, având drept finalitate atestarea dreptului de proprietate asupra terenului litigios. În speță, apelanta reclamantă nu a făcut dovada trecerii terenului litigios în patrimoniul Regiei Autonome și ulterior în patrimoniul său.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Constanța, reclamanta Mac hemat în judecată pe pârâții Consiliul Local al Orașului PRIN Primar solicitând să constate existența dreptului de administrare și folosință al reclamantei asupra terenului în suprafață de 3121 mp situat în /4 învecinat cu DJ 226 pe care se află Stația de.
În susținerea cererii s-a arătat că stația de reglare se află în patrimoniul - fiind necesară desfășurării obiectului de activitate al societății - transportul gazelor naturale prin conducte - cod 6030.
Terenul este folosit încă din anul 1978, dată la care a fost împrejmuit, posesia fiind exercitată conform art.1847 Cod civil, respectiv continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Intrarea în posesie asupra terenului s-a tăcut ca urmare a demarării lucrării de investiție "Lucrări pentru realizarea importului de gaze - Stația de 1, investiție aprobată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 176/13.05.1978, nepublicat, iar amplasarea Stației de a gazelor s-a tăcut în concordanță cu Acordul unic nr. 209/307 din 24.10.1978 eliberat de Consiliul popular al jud. C, pe terenul situat în partea de S-E a orașului, în apropiere de Stația de transformare. Precizează că din anul 1978 terenul este folosit pentru activitatea stației, neîntrerupt și netulburat, intrarea în posesie s-a făcut în urma aprobării tuturor actelor și avizelor necesare de la acea dată, însă fără a se emite Decizia de dare în administrare.
Terenul nu a fost revendicat conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv in perioada 6 martie 1945-21 decembrie 1989, republicata, cu modificările și completările ulterioare.
Aau tilizat terenul ca un bun proprietar și a achitat și impozitele legale către bugetul local. Direcției de Impozite și Taxe locale pentru cest teren, respectiv până la data de 31.12.2003 - taxa pentru folosirea terenului proprietate de stat în alte scopuri decât agricultura, conform Legii nr. 69/1991, iar începând cu anul 2004, impozit pe teren, conform Legii nr. 571/2003 Codul fiscal.
Precizează că A este societate de interes național, având ca obiect principal de activitate transportul gazelor naturale,fiind succesoarea legală a Regiei Autonome a " ", înființată prin nr.HG 16/1991, în temeiul Legii nr. 15/1990, modificată.
La data înființării Regiei Autonome M, terenul în discuție se afla în patrimoniul Regiei Autonome, având destinația de teren aferent Stației de Gaze, împrejurare în care, potrivit art. 5 din Legea nr. 15/1990, "Regia Autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul său", prevedere reiterată și de art. 6 din Regulamentul de Organizare și Funcționare, cuprins în Anexa nr. 2 din nr.HG 16/ 1991 pentru înființarea Regiei Autonome a " " M, publicată în nr. 8/1991.
Coroborând dispozițiile legale mai sus arătate cu prevederile art. 1 din nr.HG 834/1991 reiese faptul că la înființare, ca societate comercială, a AM (succesoare a foste regii autonome" "), deținea în patrimoniu terenul pe care este amplasata, astfel că este îndreptățită să-și ateste dreptul de proprietate asupra acestuia, în conformitate cu nr.HG 834/1991, modificată si completată
La acestea se adaugă faptul ca potrivit art.20 alin.2 din Legea 15/1990, "bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu " adică - M succede cu titlu universal, prin reorganizare, conform Legii nr.15/1990, fostei Regiei Autonome " " Medias, astfel ca dreptul de administrare directă este preluat în patrimoniul noii societăți.
Se arată că introducerea acțiunii în constatare pentru terenul în suprafață de 3121 mp situat în pe care se afla amplasată stația de reglare măsurare, este motivată de necesitatea completării documentației în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile HG nr.834/1991 și a Criteriilor nr.2665/1992, cu modificările și completările ulterioare.
Precizează că - ul, parte componentă a - ului este un obiectiv de utilitate publică cu caracter social ce asigură alimentarea cu gaze naturale a orașului, terenul aferent construcției fiind, cu adevărat necesar desfășurării activității prestate, conform obiectului principal de activitate al societății, îndeplinind condiția impusă de art. 1 din HG 834/1991 modificată.
În drept invocă disp. art. 111 Cod procedură civilă, Legea 15/1990 și HG 831/1991 cu modificările ulterioare.
Prin sentința civilă nr.17541/2008 pronunțată de Judecătoria Constanțaa fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței, fiind declinată cauza în favoarea Tribunalului Constanța - Secția comercială.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut caracterul neevaluabil al litigiului și calitatea de comercianți a subiecților litiganți, sens în care a dat eficiență juridică disp. art.2 pct.1 lit.a Cod proc. civilă.
Consiliul Local și Primăria Orașului au formulat apărări, invocând pe cale de excepție lipsa capacității procesuale de folosință, relevând că, potrivit Legii nr.215/2001 se atribuie capacitate juridică numai unităților administrativ teritoriale, acestea având patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, ori în cauză, Primăria Orașului nu are personalitate juridică.
Pe fond, pe calea concluziilor scrise a solicitat respingerea acțiunii, arătând că terenul litigios nu poate face obiectul dreptului de administrare acesta fiind un bun din domeniul privat al orașului.
De asemenea, s-a arătat că potrivit Legii nr.351/2004 reclamanta are drept de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării reabilitării sau retehnologizării capacității are un drept de uz pentru asigurarea funcționării normale capacității cât și un drept de servitute legală de trecere subterană.
Prin sentința civilă nr.3627/COM/13.05.2009, Tribunalul Constanța, Secția comercială de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată, atât excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Orașului cât și acțiunea.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință s-a reținut că, în cauză, Primăria Orașului are calitatea de pârâtă și din perspectiva disp. art.41 alin.2 Cod proc. civilă, poate sta în judecată sens în care urmează a fi respinsă excepția ca nefondată.
Pe fondul cauzei s-a apreciat că, acțiunea în constatare a dreptului de proprietate nu poate fi primită, întrucât, cum de altfel, recunoaște și reclamanta, se urmărește pronunțarea unei sentințe civile care să confirme o stare de fapt și anume: administrarea terenului pe care se află amplasată pe terenul aparținând domeniului privat al Consiliului și totodată, recunoașterea dreptului de administrare asupra acestui teren în favoarea societății reclamante.
S-a constatat că terenul litigios face parte din domeniul privat al unității administrativ teritoriale, iar potrivit art.3 din nr.HG834/1991 prevederile art.1 nu se aplică terenurilor care, în condițiile legii, fac parte din domeniul public, precum și terenurile cărora le sunt aplicabile prevederile nr.HG746/1991 pentru stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art.36 și art.38 din Legea fondului funciar nr.18/1991, cu excepția terenurilor din domeniul privat al statului pe care exista obiective construite ce conțin suprafețe agricole și a terenurilor agricole prevăzute pentru dezvoltare.
Raportându-se la HG 834/1991 prima instanța a apreciat ca este discutabil dacă reclamanta are la dispoziție acțiunea în constatare atât timp cât aceasta are la dispoziție acțiunea în realizare întemeiată pe aceasta hotărâre de guvern, în raport de refuzul autorității competente de a-i recunoaște dreptul de administrare și implicit eliberarea titlului de proprietate.
Recunoașterea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren poate fi obținută astfel pe calea în realizare, respectiv în condițiile nr.HG834/1991 bine înțeles dacă îndeplinește condițiile prescrise.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta arătând, în criticile formulate, că instanța în mod greșit a apreciat ca este o acțiune în realizarea dreptului care nu se poate întemeia decât pe dispozițiile HG 834/1991.
Conform prevederilor art.20 alin.2 Legea 15/1990 bunurile din patrimoniul societăților comerciale sunt proprietatea acesteia cu excepția celor dobândite cu titlu " și cum succede cu titlu universal prin reorganizare fostei regii autonome RA Medias înseamnă că dreptul sau de proprietate este preluat în patrimoniul noii societăți.
Interpretarea instanței de fond este eronată întrucât societatea apelanta a fost în imposibilitatea de a obține cerificatul de atestare a dreptului de proprietate aplicând procedura prevazută de HG 834/1991 tocmai în absența unui document din care să rezulte că terenul în cauză a fost dat în administrarea societații reclamante.
În susținerea criticilor apelanta reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri depunând la dosarul cauzei: documentația topografică pentru dobândirea certficatului de atestare a dreptului de proprietate, extrase din Hotărârile nr.1/2006, a consiliului de administrație și a adunării generale a acționarilor, aviz nr.528/2003, Ordinul 5490/2005 emis de Ministrul Economiei și Comerțului, corespondență purtată cu unitățile administrative, HG 334/2000, certificat de înmatriculare și de înregistrare.
Intimații Consiliul Local și Primaria prin Primar și-au precizat poziția procesuală în întampinare în sensul respingerii apelului ca nefondat.
Arată intimații că reclamanta nu a făcut dovada existenței terenului litigios în patrimoniul Medias și ulterior în patrimoniul sau.
Prezenta acțiune întemeiată pe dispozițiile art.111 Cod proc.civila este nefondată atât timp cât tinde să dovedească existența unei stări de fapt raportat la disp art.1847 cod civil și cu atât mai mult cu cât recurenta are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului.
La termenul de judecata din 23.11.2009 intimatii au reiterat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Primariei.
Analiz nd cu prioritate, conform art.137 cod de proc.civila, excepția invocată Curtea reține ca potrivit intimata pârâtă Primăria stă în proces prin reprezentantul său legal, respectiv prin Primar astfel încât din perspectiva dispopzițiilor Legii 215/2001 și a art 41.proc.civilă excepția este nefondată.
Verificând legalitatea sentinței apelate în raport de criticile formulate și de înscrisurile depuse Curtea apreciază nefondat apelul pentru următoarele considerente:
Constituit pe temeiul proprietății publice, ca natura juridica, dreptul de administrare este un drept real, opozabil erga omnes în raporturile de drept civil.
Legea 213/1998 dispune ca darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau prin hotărârea consiliului local.
În ceea ce privește conținutul dreptului de administrare se reține ca potrivit dispoziției de principiu înscrisa în art.12 alin.3 din Legea 213/1998 titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul și să dispună de acesta în condițiile în care i-a fost dat în administrare.
Prin HG nr.334/2000 se înființează M prin divizarea Societății Naționale de Gaze ""- și potrivit art.2 din hotărâre societățile nou înființate se constituie prin preluarea activului și pasivului Societății Naționale de Gaze ""-.
Apelanta reclamantă a făcut dovada înregistrării și înmatriculării în Oficiul Registrului Comerțului însă nu a dovedit prin niciun mijloc de probă că terenul litigios a făcut parte din patrimoniul Societății Naționale de Gaze ""- și odată cu desființarea acestei societăți a fost preluat de către reclamantă.
Astfel, reclamanta nu a depus protocolul sau procesul verbal de preluare a activului și pasivului societății desființate care să determine bunurile preluate de la societatea desființată.
În acest sens sunt și dispozițiile art.1 din /1991 potrivit cu care: "Terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organului administrației locale de stat, de către autoritatea publică județeană".
Mai mult, din corespondența purtată cu unitățile administrative locale și cu administrația județeană rezultă că pentru terenul pe care este amplasată Stația nu se regăsește niciun act prin care terenul să fie dat în administrarea sau folosința Societății Naționale de Gaze " " - singurul aspect confirmat fiind înregistrarea în evidențele fiscale și achitarea, până în prezent, a taxelor pentru folosirea terenurilor de stat.
Însă, simplul fapt al achitării taxei de folosință fără a fi coroborat cu alte probe nu dovedește că societatea reclamantă ar fi preluat în folosință terenul în litigiu iar pentru constatarea existenței unui drept de administrare în favoarea reclamantei este necesar ca aceasta să dovedească existența dreptului de folosință în patrimoniul său.
În criticile formulate apelanta reclamantă invocă dispozițiile art. 20 alin.2 din Legea 15/1990 potrivit cu care: "Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobîndite cu alt titlu".
Pentru ca aceste dispoziții legale să fie incidente trebuie ca reclamanta să facă dovada că terenul în litigiu făcea parte din patrimoniul său. Ori, din niciunul din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că folosința terenului pe care este amplasată Stația a fost preluată de către reclamantă la înființarea sa prin hotărârea de Guvern sus menționată astfel că nici această susținere nu va putea fi reținută.
Pe cale de consecință, criticile apelantei fiind neîntemeiate Curtea va respinge apelul formulat ca nefondat urmând ca prezentele considerente să suplinească motivarea primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei.
Respinge ca nefondat apelul comercial formulat de reclamanta -, cu sediul în M, str. - - nr.1, împotriva sentinței civile nr. 3627/COM/13.05.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI și PRIMĂRIA ORAȘULUI, cu sediul în,-, județul C, având ca obiect acțiune în constatare.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată, în ședință publică astăzi, 23 noiembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
03 decembrie 2009
jud.fond. I
red.dec.jud.- 01.02.2010
3ex/10.02.2010
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Monica Costea
