Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 464/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1554/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 464

Ședința publică de la 18 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Diana Manole

JUDECĂTOR 2: Roxana Popa

GREFIER - -

Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelanții și împotriva sentinței comerciale nr. 4931 din data de 26.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul -, în contradictoriu cu intimatul.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții prin avocat cu delegație la fila 30 din dosar și intimatul prin avocat cu delegație la fila 32 din dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Apelanții prin avocat, depun la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru în cuantumul legal stabilit și dovada calității de reprezentant a doamnei avocat.

Apărătorul intimatului depune la dosar delegația de substituire.

Nefiind alte cereri de formulat, Curtea acordă părților cuvântul pe probe.

Apelanții prin avocat, solicită proba cu înscrisurile din dosar.

Intimatul prin avocat, arată că nu are probe noi de administrat.

Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă părților cuvântul pe cererea de apel.

Apelanții prin avocat, solicită a se discuta pe rând excepțiile invocate și în mod sistematic. În ceea ce privește excepția timbrajului pe cererea reconvențională, solicită admiterea acesteia având în vedere că apelanții în cauză au calitatea de apelanți pârâți reclamanți, față de cererea reconvențională formulată în dosarul -, respectiv dosarul de fond al cauzei de față, prin care au revendicat întreaga suprafață de aproximativ 150 mp când li s-a pus în vedere să timbreze la valoare cererea reconvențională, apoi la termenul din 28.01.2008 au precizat că revendică doar suprafața de 68, 60 mp, în raport de care au înțeles să timbreze, la termenul din 3 martie 2008.

Consideră că instanța dacă avea obiecțiuni, trebuia să dispună efectuarea unei expertize prețuitoare a imobilului în vederea stabilirii taxei de timbru corespunzătoare. Ori instanța de fond a rămas în pronunțare pe excepția insuficientei timbrări, refuzând să primească taxa de timbru pentru evaluarea provizorie precizată, s-a pronunțat în sensul anulării cererii reconvenționale ca neîntemeiată.

Trebuia ca instanța de fond dacă considera că cererea reconvențională era netaxată corespunzător, să o disjungă.

Cu privire la excepția timbrajului, consideră că are dreptul să formuleze această excepție, taxa de timbru fiind depusă în termen. Mai mult, calitatea de pârâți reclamanți, care incumbă instanței să se pronunțe și pe cererea reconvențională care are ca obiect revendicare. Instanța de apel ar trebui să desființeze sentința de fond și să trimită cauza spre rejudecare.

Curtea pune în vedere apărătorului apelanților să își susțină întreg apelul în care sunt invocate mai multe motive.

Apărătorul apelanților a invocat prin motivele de apel și excepția lipsei calității de reprezentanți a societății de avocatură, având în vedere contractul de asistență juridică care poartă o singură semnătură respectiv doar pe cea a lui, nu și pe cea lui. Solicită să se constate că cererea este nulă în ceea ce îl privește pe.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual active a celor doi reclamanți, se urmărește se obține o sentință judecătorească a Curții de APEL BUCUREȘTI pentru a fi folosită împotriva. Societatea SC care avea termen de existență 10 ani după care urma să se dizolve, sau să se prelungească prin voința părților. Acest act constitutiv al societății nu a fost depus la dosar și nu se știe cu certitudine care este starea societății. Ori, această societate nu a făcut nici un fel de act de dispoziție. Registrul Comerțului a constatat că societatea a fost radiată din registrul comerțului prin încheierea din 25.03.2005.

Legea 359/2004 prevede că bunurile societății trebuiau distribuite urmașilor societății, iar dacă erau urmașii societății aceștia trebuiau să se judece la Registrul comerțului.

La dosar nu există un certificat emis de primărie care să ateste numărul poștal 32, urmează să se constate că apelanții au cumpărat întreg imobilul aflat la nr. 32 de la

Solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.

Intimatul prin avocat, în ceea ce privește timbrajul cererii reconvenționale, solicită se constate că li s-a pus în vedere pârâților să timbreze iar aceștia nu au timbrat, prin urmare s-a dispus anularea acesteia, solicită în subsidiar disjungerea cererii și nu anularea sentinței.

În ceea ce privește lipsa calității de reprezentant, dorește să depună la dosar copia contractul de asistență juridică prin care sunt împuterniciți să reprezinte clienții într-o acțiune în constatare cu privire la imobilul situat în-.

Cu privire la bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acesteia, revin asociaților.

Momentul în care societatea a fost radiată este 7.06.2007, la 8 luni după intrarea în vigoare a Legii 360/2006.

În baza deciziei 505/2006, având ca obiect acțiune în revendicare a imobilului situat în-, Gaf ost obligat să lase în proprietate SC imobilul situat la această adresă. Mai mult, există și un certificat emis de Comisia de urbanism prin care se atestă că societatea are sediul la imobilul situat în-.

În ceea privește lipsa calității procesuale pasive a părții adverse, solicită să se constate că este o acțiune provocatorie.

În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate, solicită să se constate că nu aveau la îndemână o acțiune în realizare ci doar o acțiune în constatare.

În susținerea acțiunii au invocat dispozițiile art. 237 al. 10 din Legea 31/1990 deoarece societatea a fost dizolvată datorită nepreschimbării certificatului de înmatriculare, fiind incidente dispozițiile art. 31 din Legea 359/2004 și art. 237 alin. 10 din Legea 31/1990.

Solicită respingerea apelului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.

Intimatul personal, arată că susținerile apărătorului apelanților sunt nefondate, în anul 2007 când dl. a cumpărat, aveau deja litigiu pe rol, deci cu bună știință a cumpărat un imobil care se afla în litigiu și arată că are certificat de urbanism. Mai arată că nu contează momentul dizolvării societății, ci momentul radierii acesteia.

Apelantul, personal, arată că sunt documente în dosar care confirmă că nu există nr. 32A, mai arată că a cumpărat acest imobil prin credit bancar.

CURTEA

Asupra apelului de față:

Prin sentința comercială nr.4931/26.03.2009 a Tribunalului București Secția a VI-a Comercială, s-au respins excepțiile inadmisibilității, lipsei calității procesuale active și pasive invocate de pârâți.

A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și.

S-a constatat că reclamantul a invocat dispozițiile art.111 Cod procedură civilă, solicitând să se constate că este titularul dreptului de proprietate asupra terenului de 68,6. situat în B,-, sector 1 și a construcției edificate de autoarea sa SC SRL

Acțiunea este provocatorie și se întemeiază pe titlul de proprietate al autoarei care, la 7.06.2007 a fost radiată din C în temeiul art.31 din Lg.359/2004.

Potrivit aceluiași text, alin.7, bunurile rămase în patrimoniul persoanei juridice după radierea acestora din registrul comerțului revin acționarilor.

Identitatea și individualitatea bunului rezultă neîndoielnic din extrasul CF pentru autoarea reclamanților și din Decizia 505/2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI, prin care s-a statuat irevocabil că autoarea este titularul dreptului de proprietate asupra acestui bun.

Pârâții în întâmpinare și în cererea reconvențională au susținut că sunt titularii suprafeței de 157. și ai construcției aferente situate în str.D-tru - nr.32, vecină cu cea în litigiu. Se susține că reclamantul ocupă abuziv o parte din curtea imobilului și cer să fie lăsați în deplină proprietate și posesie pentru acea parte.

În acest cadru procesual, acțiunea este admisibilă cu finalitatea sa provocatorie, pârâții având calitate procesuală pasivă, chiar dacă invocă formulări vagi ori nedovedite.

În ceea ce privește dreptul de proprietate al reclamantului contestat atât în comportamentul extrajudiciar acestei acțiuni, cât și prin întâmpinare de către pârâți, a fost dobândit în temeiul art.237 alin.10 din Legea 31/1990 și art.31 alin.5 din Legea 354/2004, în calitatea sa de unic succesor al autoarei sale, SC SRL.

Potrivit adresei - a Direcției Generale de Urbanism, terenul are nr. stradal 32A, regim public atestat și prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Cererea reconvențională având ca obiect revendicarea suprafeței în litigiu, nu a fost evaluată și nici timbrată, fiind aplicate dispozițiile art.20 din Legea 146/1997.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal pârâții reclamanți și, solicitându-se admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar rejudecarea cauzei și respingerea cererii principale și admiterea cererii reconvenționale.

Apelul a fost legal timbrat cu taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.

În motivare se invocă anularea abuzivă a cererii reconvenționale ca netimbrată deși acțiunea trebuia soluționată în limita timbrajului achitat. Taxa de timbru nu a fost primită de instanță, deși a fost depusă la registratură înainte de terminarea ședinței de judecată.

Instanța, dacă nu era de acord cu evaluarea făcută în legătură cu obiectul cererii reconvenționale, putea dispune efectuarea unei expertize prețuitoare pentru stabilirea taxei de timbru.

În susținerea apelului au fost invocate și excepția lipsei calității de reprezentant a și Asociații în absența unui mandat special din partea reclamanților, excepția lipsei calității procesuale active a intimaților reclamanți și, care nu justifică în speță calitatea de succesori ai SC SRL, excepția lipsei calității procesuale pasive a apelanților pârâți derivată din lipsa calității de proprietari ai imobilului în litigiu, inadmisibilitatea cererii principale.

Pe fond, se invocă faptul că imobilul construcție pretins de reclamanți a fost demolat încă din aprilie 1976, instanța neputându-le acorda ceea ce nu există în realitate.

Cartea funciară este deschisă pe numele apelanților și nu al intimaților. Decizia 505/2006 a Curții de APEL BUCUREȘTIa fost obținută prin susțineri false, prin indicarea greșită a unei adrese inexistente, str. D-tru - nr.32A, sector 1.

Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței, în sensul constatării calității de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului de 68,6 mp din str.D-tru - nr.32A, sector 1 B, invocând, în esență, următoarele:

Apelanții nu ar putea invoca dispozițiile art.20 alin.4,5 din Legea 146/1997, neaflându-se în situația unei cereri inițiale taxată corespunzător, dar care ulterior modificării obiectului său, cu consecința măririi cuantumului taxei de timbru, s-ar fi impus a fi soluționată în raport de taxa plătită.

În plus, excepțiile lipsei calității de reprezentant, în situația existenței contractului de asistență juridică în dovedirea căruia au fost depuse delegații avocațiale, nu poate fi susținută.

Excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei calității procesuale pasive sunt nefondate, astfel cum rezultă din întregul material probator administrat.

Acțiunea principală este admisibilă și în raportde dispozițiile art.111 Cod procedură civilă raportat la art.235 alin.4 din Legea 31/1990.

Hotărârea pronunțată este temeinică și legală.

Nu au fost administrate probe noi în apel.

Analizând apelul formulat în conformitate cu dispozițiile art.295 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține următoarele:

Reclamanții și s-au adresat instanței cu solicitarea de a se constata dreptul de proprietate al acestora asupra imobilului în suprafață de 68,6. din Str.D-tru - nr.32A, sector 1 B și obligarea pârâților și de a se abține de la orice acțiuni care ar putea aduce atingere dreptului de proprietate.

Pârâții apelanți au depus la instanța sesizată la 7.01.2008, întâmpinare și cerere reconvențională precizată ulterior, în sensul obligării reclamanților-pârâți să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 68,6. situat în B, str.D-tru - nr.32 (32A) sector 1.

Instanța de fond, prin sentința apelată a anulat în mod greșit cererea reconvențională, încălcând dispozițiile art.20 din Legea 146/1997.

Astfel, deși acest text legal impune obligația față de instanță, de a-i învedera petentului să achite suma datorată la primul termen de judecată, abia după neîndeplinirea acestei obligații, urmând a se da eficiență sancțiunii procesuale a anulării cererii, se constată că pârâților-reclamanți nu li s-a pus în vedere prin citație achitarea vreunei taxe judiciare de timbru pentru singurul, de altfel, termen de judecată, din data de 10.03.2009, iar în ședința de judecată din 10.03.2009, nu s-a pus în discuția părților chestiunea netimbrării cererii reconvenționale, ci celelalte excepții procesuale și chestiuni de fond invocate de ambele părți, avocatul pârâților-reclamanți neavând deci posibilitatea de a-și formula apărările, cu consecința afectării grave a dreptului la apărare.

De altfel, instanța de fond nu-și motivează corespunzător soluția netimbrării cererii reconvenționale, neindicând care ar fi fost, în opinia sa, cuantumul corespunzător al taxei de timbru.

Este de menționat că la Judecătoria Sectorului 1 B, unde a fost inițial introdusă acțiunea, la solicitarea acestei instanțe, s-a depus la fila 75 evaluarea terenului revendicat, respectiv la 190.000 lei.

Instanța care a pronunțat sentința apelată nu s-a pronunțat nici asupra chitanțelor atestând achitarea taxei de timbru la valoare de 5145 lei (filele 63 și 76 din dosarul Judecătoriei Sectorului 1 B), soluția neputând fi, deci, în nici un caz în sensul anulării cererii ca netimbrată.

Instanța de fond nu ar putea să se prevaleze de încheierea de ședință a Judecătoriei Sectorului 1 B din 3.03.2008, prin care a fost anulată cererea reconvențională, (soluția pronunțată neavând, de altfel, în vedere chitanța conținând dovada achitării taxei de timbru la valoare depusă în aceeași zi, dar prin serviciul de registratură), întrucât în apel, prin decizia civilă 1706/10.12.2008, pronunțată de Tribunalul Bucureștis -a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 în soluționarea litigiului, stabilindu-se competența în favoarea Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială.

Procedând în acest fel, în sensul anulării greșite a cererii reconvenționale ca netimbrată, aceasta având ca obiect acțiunea în revendicare formulată de apelanți cu privire la același imobil în legătură cu care intimații solicită constatarea calității lor de proprietari, impunându-se deci soluționarea concomitentă a acestora, în vederea pronunțării unei soluții juste, s-a adus o vătămare pârâților-reclamanți care nu poate fi îndreptată decât prin anularea actului procedural respectiv.

În consecință, constatând că apelul este întemeiat, nemaifiind utilă cercetarea celorlalte motive de apel, în temeiul art.297 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile formulate de apelanții cu domiciliul în B,-,.5,.D,.52, sector 4 și cu domiciliul în B,-,.5,.D,.52, sector 4 împotriva sentinței comerciale nr.4931 din data de 26.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul -, în contradictoriu cu intimatul cu domiciliul ales la CSA " & Asociații" în B,-,.3, sector 3.

Desființează în tot sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 18.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Red. Jud.

Tehnored.

5 ex.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte -

Președinte:Diana Manole
Judecători:Diana Manole, Roxana Popa

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 464/2009. Curtea de Apel Bucuresti