Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 47/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 47/A-
Ședința publică din 13 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
- -, judecător
- -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de reclamanta - -, cu sediul în C,-, jud.D împotriva sentinței nr.678 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată-pârâtă fiind COMPANIA NAȚIONALĂ FERATE CFR -- SUCURSALA REGIONALĂ FERATE, cu sediul în C,--7, jud.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimata- pârâtă CNCF CFR -- C prin consilier jr., lipsind apelanta- reclamantă.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat legal prin anularea timbrelor judiciare în valoare de 0,30 lei, precum și a ordinului de plată nr.04/2009, din care rezultă că s-a achitat taxa judiciară de timbru în sumă de 10,00 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei- pârâte, având cuvântul, arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul intimatei-pârâte CNCF CFR -- C, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
După strigarea cauzei, s-a prezentat avocat, pentru apelanta- reclamantă - - C, care depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Constată că, prin sentința nr.678/C din 25 septembrie 2008 Tribunalului Comercial Argeșa fost respinsă acțiunea formulată de - - împotriva pârâtei Compania Națională Ferate CFR - - Sucursala Regională Ferate
Pentru a decide astfel,tribunalula constatat că la 5.12.2005 - - a solicitat să se constate, în contradictoriu cu pârâta CNCF - CFR, prin Sucursala CFR C, dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului restaurantul "Feroviarul", situat în incinta C, sub motiv că reclamanta este proprietara acestui imobil încă din anul 1970, când a fost construit de fostul C; că prin Decretul nr.147/1990, reclamanta a fost transformată în societate comercială pe acțiuni repartizându-i-se și Complexul Comercial "Feroviarul" din gara
Tribunalul a mai constatat că, după strămutarea cauzei de la Tribunalul Dolj la Tribunalul Comercial Argeș, reclamanta și-a modificat acțiunea solicitând obligarea pârâtei să-i respecte dreptul de proprietate asupra restaurantului "Feroviarul" sub motiv că reclamanta este proprietara imobilului din anul 1970, iar în temeiul Legii nr.15/1990, prin transformarea ei în societate comercială pe acțiuni, i-a fost repartizat și Complexul Comercial "Feroviarul".
De asemenea,tribunalula constatat că pârâta a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că aceasta este proprietara imobilului în temeiul HG nr.79/1991 și HG nr.204/1991, situație confirmată prin mai multe hotărâri judecătorești.
Analizând cererea,tribunalula constatat că prin HG nr.677/1990 s-a dispus ca toate activitățile comerciale existente în spațiile aferente stațiilor de cale ferată să treacă de la Ministerul Comerțului la B - Întreprinderea de Turism și Alimentație Publică, împrejurare în care pârâta C, devenită ulterior - -, a predat imobilul în litigiu către B, potrivit Protocolului nr.712/29.11.1990; că prin HG nr.79/1991 a fost reorganizată, devenind societate comercială, și prin HG nr.204/1991 a fost modificată HG nr.79/1991, reducându-se capitalul social în natură al - - B, iar bunurile reprezentând unitățile de alimentație publică au trecut în patrimoniul SNCFR, cu plată; că, ulterior, reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de închiriere nr.170/1991, iar prin decizia nr.1015/1995 a Curții de Apel Craiovaa fost dispusă rezilierea și evacuarea societății reclamante pentru încălcarea contractului de închiriere, hotărâre executată în anul 2005; că potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.1096 emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, terenul pe care se află amplasat imobilul în litigiu este proprietatea pârâtei.
Tribunalul a mai constatat că reclamanta invocă faptul că preluarea imobilului de către pârâtă trebuia făcută cu plată, iar aceasta nu s-a realizat, or, dobândirea dreptului de proprietate, în temeiul legii de privatizare, nu este prevăzută în textul art.644 și următoarele Cod civil, ci reglementează modurile de dobândire a dreptului de proprietate.
La 11 februarie 2009, - - a declarat apel, criticând soluția instanței de fond a nelegală.
Se susține că instanța de fond nu a verificat toate probele administrate în cauză, respectiv expertiza contabilă și Decretul nr.147/26.10.1990, prin care fosta Daf ost transformată în unitate de alimentație publică de interes local, Protocolul nr.712/29.11.1990 prin care a fost transferat imobilul sub condiția prevăzută la alin.3 din HG nr.677/1990 ca - B să plătească în schimbul preluării Complexului de Alimentație Publică "Feroviarul" C către D contravaloarea imobilului, condiție care nu a fost îndeplinită nici până în prezent.
Se mai susține că greșit instanța de fond a reținut că prin Protocolul din 29.11.1990 încheiat între - - și - B, aceasta din urmă ar fi preluat imobilul în litigiu și că nu a ținut cont de faptul că în temeiul art.20 din Legii nr.15/1990, reclamanta a devenit proprietara imobilului în litigiu.
Apelul nu este fondat.
Curtea constată că,în fapt, imobilul în litigiu, denumit Restaurantul "Feroviarul", este situat în stația SNCFR C și că a fost construită de fostul C în anul 1970, agent economic care în anul 1990 fost reorganizat, luând denumirea de C, la rândul ei divizându-se, începând cu 1 noiembrie, în mai multe societăți comerciale, potrivit deciziei nr.147/20.10.1990 (6-9), printre care și reclamanta - -, în patrimoniul căreia a fost repartizat și complexul comercial "Feroviarul", aspecte de fapt necontestate de pârâtă.
Pe de altă parte, în temeiul HG nr.677/11.06.1990 a fost înființată Întreprinderea de Turism, Alimentație Publică și Servicii -, în subordinea Ministerului Transporturilor, în patrimoniul căreia au trecut toate activitățile comerciale existente în spațiile aferente stațiilor de cale ferată. de la Ministerul Comerțului Interior. cu plată, începând cu 30 mai 1990 (art.5-6 - fila 43). De asemenea, prin Protocolul din 22 noiembrie 1990 fost pusă în aplicare hotărârea arătată, C, prin - Director și - contabil șef, predând agentului economic complexul de administrație publică "Feroviarul" C, din perimetrul municipiului C ( 44-45).
Prin decizia civilă nr.1015 din 11 aprilie 1995 Curții de Apel Craiovaa fost dispusă rezilierea contractului de închiriere încheiat de SNCFR C cu - - C și evacuarea acesteia din urmă din complexul "Feroviarul".
Instanța a reținut că, prin Protocolul din 22 noiembrie 1990, - a preluat cu plată de la - - complexul în litigiu, plata făcându-se cu dispoziția de plată nr.226/1990, decontată la 20 aprilie 1991, pentru suma de 1.753.494 lei reprezentând contravaloarea clădirii restaurantului; că cea din urmă societate a încheiat cu SNCFR contractul de închiriere nr.170/1991, pe care însă nu l-a respectat și că în consecință sunt întrunite condițiile rezilierii contractului de închiriere; totodată instanța stabilind că SNCFR este indiscutabil proprietarul imobilului închiriat, având în vedere trecerea acestuia de la - - la SNCFR și plata de către aceasta din urmă a transferului imobilului (49-51); această decizie fiind pusă în executare la 15.12.2005 potrivit procesului-verbal încheiat de executorul judecătoresc (52-71).
Totodată, curtea constată că terenul pe care se află imobilul în litigiu aparține pârâtei potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - 1096 (78).
Pe de altă parte, curtea mai constată că prin HG nr.79/1991, a fost înființată - - B prin preluarea activului și pasivului de la, iar ulterior, prin HG nr.204/22.03.1991, au fost modificate prevederile HG nr.79/1991, prevăzându-se că restaurantele din gările unităților de cale ferată fac parte din patrimoniul SNCFR (71 - dosar Tribunalul Comercial Argeș ).
De asemenea, curtea mai constată că, potrivit procesului-verbal din 23.05.1991, Regionala CFR Caf ost evacuată din complexul "Feroviarul" C (77).
Prin sentința nr.9184/2001 a Tribunalului București - Secția comercială a fost respinsă cererea formulată de - - prin care aceasta a solicitat anularea Protocolului încheiat la 29.11.1990 între C, a cărei succesoare este, și - -, reținându-se că prin decizia Curții Supreme de Justiție a fost menținută decizia nr.340/1997 a Curții de Apel Craiova prin care - - a obligat SNCFR - RA la plata sumei de 811.014.000 lei reprezentând contravaloarea complexului comercial restaurantul "Feroviarul" și că prin decizia nr.3113/1999 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă cererea formulată de - - C privind anularea Protocolului nr.712/1990 (129-130). Prin decizia nr.340 din 18 aprilie 1997 Curții de Apel Craiova, de obligare a SNCFR C la plata sumei de 811.014.000 lei, s-a reținut că plata inițială de 1.753.494.000 lei nu este valabilă și că pârâta, ce a preluat imobilul în 1995, datorează suma de 811.014.000 lei cu titlu de preț (162-164).
II.În drept, potrivit art.480 Cod civil,proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și de a dispune de lucruri înmod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
III. Judecata.
1.Curtea constată că, în temeiul HG nr.677/1990 și a Protocolului din 29 noiembrie 1990, bunul în litigiu a ieșit din patrimoniul reclamantei, transferându-se pârâtei, situație constatată și prin decizia nr.1015/11 aprilie 1995 Curții de Apel Craiova, instanța reținând că în temeiul HG nr.677/1990 și a Protocolului de punere în aplicare a acestei hotărâri a fost transferat imobilul complexul "Feroviarul", făcându-se și plata transferului. Acest transfer a fost menținut și prin sentința nr.9184/2001 a Tribunalului București prin care a fost respinsă cererea de anulare a Protocolului din 29 noiembrie 1990; precum și prin decizia nr.340/1997 a Curții de Apel Craiova, menținută prin decizia fostei Curți Supreme de Justiție, prin care a fost obligată SNCFR C la plata sumei de 811.014.000 lei, reținându-se că, având loc transferul dreptului de proprietate al imobilului complex "Feroviarul", pârâta datorează suma arătată.
Având în vedere această situație de fapt a transferului oneros al dreptului de proprietate și obligarea dobânditorului la plata prețului imobilului la prețul pieței, la solicitarea reclamantei prin cererea acesteia adresată instanțelor de a obliga pârâta la plata contravalorii imobilului (decizia nr.340/1997 a Curții de Apel Craiova ), curtea constată că nu poate fi reținută teza apelantei prin care susține că aceasta ar fi proprietară asupra imobilului. Aceasta susține că ar fi proprietară invocând concluziile raportului de expertiză prin care s-ar face mențiunea că nu ar fi avut loc transferul dreptului de proprietate. Curtea reamintește că expertiza contabilă nu poate să decidă în drept, ci doar asupra chestiunilor materiale. Numai instanțele fac aplicarea legii în conflictul dintre persoane.
Apelanta susține că prin Protocolul din 29.11.1990 nu ar fi avut loc transferul dreptului de proprietate, însă nu aduce niciun argument. Curtea constată că Protocolul nu este un act de transfer al dreptului de proprietate, ci un act prin care a fost executată obligația de a face, adică de a preda posesia în executarea HG nr.677/1990 prin care fusese transferat dreptul de proprietate. Atâta timp cât acest act administrativ nu a fost anulat, el rămânând în vigoare, își produce efectele.
2.Și în situația în care s-ar reține că actul administrativ arătat nu ar fi transferat dreptul de proprietate, curtea constată că acest transfer a fost constatat prin decizia nr.340/1997 a Curții de Apel Craiova, menținută prin decizia fostei Curți Supreme de Justiție, decizia arătată fixând și contravaloarea acestui transfer, respectiv suma de 811.014.000 lei.
3.Nu poate fi reținut argumentul invocat de apelantă prin care, citând raportul de expertiză contabilă, susține că transferul de proprietate nu a avut loc întrucât nu ar fi fost făcută mențiunea acestuia în actele contabile ale părților. Curtea constată că transferul dreptului de proprietate nu este dovedit cu actele contabile, el având loc în temeiul actelor juridice reținute în hotărârile instanțelor arătate la pct.1 și 2.
În concluzie, criticile nu sunt fondate.
Văzând și dispozițiile art.296 Cod pr.civilă, se va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta - -, cu sediul în C,-, jud.D, împotriva sentinței nr.678 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr-, intimată-pârâtă fiind COMPANIA NAȚIONALĂ FERATE CFR -- SUCURSALA REGIONALĂ FERATE, cu sediul în C,--7, jud.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
09.06.2009
Red.DV
EM/4 ex.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Ioana Bătrînu, Polixenia Mincă
