Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 5/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 5/COM
Ședința publică din 15 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 2: Georgiana Pulbere
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial d clarat de apelanta reclamantă - - LICHIDATOR JUDICIAR AL - - - cu sediul procesual ales la & -din C, str.-.-, nr.41,.1,.1, jud.C și cu sediul în C,-,.21, jud.C, împotriva sentinței civile nr.430/COM/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - - - domiciliată în B,-, jud.B și - cu sediul în M,-, jud.C, având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08 ianuarie 2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15 ianuarie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA:
Asupra apelului comercial d e față, constată următoarele:
Prin cererea adresată inițial judecătorului sindic și înregistrată sub nr.3226/COM/05.12.2005 reclamanta - -, reprezentată prin lichidator - SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâții și ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a procesului verbal din 25.07.2003 încheiat între pârâți, pentru fraudă la lege.
Motivând cererea, reclamanta învederează, în esență că, prin sentința civilă nr.3525/COM/12.12.2001 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - M Sud, hotărâre rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr.342/COM/04.04.2002 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosar nr.406/COM/2002, iar prin sentința civilă nr.597/COM/06.02.2002 s-a dispus falimentul debitoarei, dizolvarea acesteia, ridicarea dreptului debitoarei de a-și conduce activitatea și desemnarea lichidatorului.
La data de 15.05.2002, a formulat cerere de suspendare a procedurii de reorganizare și a falimentului pe o perioadă de 1 an în temeiul art. III și IV alin.2 din nr.OG38/2002, cerere admisă prin încheierea din 11.09.2002, pentru ca, la data de 25.07.2003, deci în perioada suspendării, fostul administrator să fi procedat la încheierea procesului verbal între - - M Sud și privind notificarea de revendicare nr.463/13.08.2001.
Susține reclamanta că, prin acest proces verbal, în temeiul art.2 și 9 din Legea nr.10/2001, în calitate de "deținător" a predat lui magazia nr.3 cu terenul de construcție aferent în suprafață de 2160 mp și nr.1 de la fosta Fermă nr.6 cu terenul de construcție aferent în suprafață de 4550 mp.
La momentul încheierii acestui proces verbal societatea era sub supravegherea ADS astfel încât, trebuia să fie abilitat de ADS cu un mandat special, aceasta pentru că, în lipsa acestui mandat actul încheiat este lovit de nulitate absolută, fiind vorba de fraudă la lege și cauză ilicită.
În drept a invocat disp. art.948 Cod civil, art.20 din Legea nr.10/2001.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 23.02.2006, pârâta a înțeles a invoca pe cale de excepție:
- excepția netimbrării cererii de chemare în judecată;
- excepția de necompetență materială a tribunalului în soluționarea cauzei;
- excepția autorității de lucru judecat față de sentința civilă nr.875/2004 a Judecătoriei Constanța definitivă prin decizia civilă nr.437/2005.
Pe fondul cauzei, se solicită respingerea acțiunii ca nefondată întrucât la data de 25.07.2003 domnul deținea funcția de Administrator Unic al - - și nu membru al Consiliului de Administrație cum afirmă reclamanta, fapt dovedit prin adresa nr.141/23.09.2002, ședința AGA din 04.03.2003 și mandatul nr.1270/04.03.2003. Pe de altă parte, se arată că, reclamanta avea obligația de a se pronunța asupra notificării primite de la pârâtă, iar dacă ar fi refuzat retrocedarea, ar fi putut fi acționată în judecată.
În drept și-a întemeiat apărările pe disp. Legii nr.10/2001, Legii nr.31/1990, art.969 Cod civil, Legii nr.146/1997, art.1201 cod civil și art.166 Cod proc. civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 06.04.2006, pârâtul a înțeles a invoca pe cale de excepție:
- excepția lipsei calității sale procesuale pasive, față de conținutul actului a cărui nulitate se cere a se constata, în condițiile în care "procesul verbal" s-a perfectat între reclamanta societate și pârâta;
- excepția lipsei de interes în legătură cu promovarea cauzei, ca cerință necesară pentru existența dreptului la acțiune.
În ceea ce privește lipsa mandatului special acordat pârâtului se arată că lipsa mandatului la încheierea unui act juridic nu are ca efect fraudarea legii, ci face a ne afla, fie în situația unei lipse de consimțământ, fie în situația unui consimțământ viciat. În orice caz, așa cum rezultă din adresa ADS, a deținut situația de administrator unic al reclamantei la momentul încheierii procesului verbal a cărui nulitate se solicită.
La data de 22.06.2006, prin încheiere judecătorul sindicstabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța - Secția comercială, pe calea dreptului comun, astfel încât, dispune trimiterea cauzei spre înregistrare în sistem de repartiție aleatorie la Tribunalul Constanța - Secția comercială.
Pentru a aprecia de această manieră, judecătorul sindic reține, în esență că, cererea reclamantei nu se încadrează în ipotezele reglementate de art.1 din Legea nr.64/1995, fiind necesar a se observa distincția făcută de legiuitor în conținutul art.11 lit."e" din lege, în sensul competenței speciale a judecătorului sindic, respectiv doar pentru acțiunile introduse de administrator sau lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterior deschiderii procedurii.
În aceste condiții, s-a procedat la înregistrarea cauzei, în sistem aleatoriu pe rolul Tribunalului Constanța - Secția comercială sub nr.1716/118 din 10.08.2006 (nr.format vechi 5607/COM/2006).
La data de 16.11.2006 a fost depus certificatul de deces al pârâtei astfel încât, la cererea reclamantei, s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a moștenitoarei defuncte.
Prinprecizările depuse la data de14.12.2006reclamanta - - prin lichidator judiciar - SRL înțelege a face referiri la obiectul acțiunii ce-l constituie doar nulitatea absolută a procesului verbal din 25.07.2003, deoarece a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale și nu și repunerea părților în situația anterioară prin restituirea prestațiilor.
Față de excepțiile invocate de părți, în temeiul art.137 Cod proc. civilă, instanța s-a pronunțat prinîncheierea din 22.02.2007(filele 24-26 dos.fond) în sensul respingerii excepției netimbrării acțiunii, prinîncheierea din 19.04.2007, (fila 63 dos.fond) în sensul respingerii excepției autorității de lucru judecat punând în discuția părților excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ce prin aceeași încheiere se dispune a fi unită cu fondul cauzei, în vederea administrării de probe, pentru ca, la aceeași dată, instanța să rămână în pronunțare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, pe care o admite prinîncheierea din 20.04.2007(filele 64-65 dos.fond) pentru motivele menționate în considerentele respectivelor încheieri.
Astfel, după cum rezultă dinîncheierea pronunțată de instanță la data de 17.05.2007, (filele 68-69 dos.fond) s-a pus în discuția părților cadrul procesual, sub aspectul calității procesuale active a reclamantei - - prin lichidator, raportat la dispozițiile art.81 din Legea nr.85/2006, instanța dispunând în temeiul art.137 al.2 Cod pr.civilă, unirea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei cu fondul cauzei.
Ulterior,la termenul de judecată din 01.11.2007reclamanta depune precizări învederând instanței că, acțiunea este formulată de lichidator în nume personal, iar la data de 15.11.2007 a declarat că înțelege să cheme în judecată alături de pârâta și societatea - - reprezentată de fostul administrator.
Față de aceste precizări, numitul a înțeles a invoca excepția lipsei calității sale de reprezentant al debitoarei - -, excepție admisă de instanță prinîncheierea pronunțată la data de 07.02.2008,( filele 138-139 dos.fond), când, față de dispozițiile cuprinse în art.47 alin.4 și art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006, instanța reține, în esență că, reprezentarea societății o are lichidatorul.
PrinSentința civilă nr.430/COM/21.02.2008Tribunalul Constanța - Secția comercială admite excepția lipsei calității procesuale active a prin lichidatorul judiciar L, respingând excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ca neîntemeiată.
Prin aceeași hotărâre, se dispune respingerea acțiunii formulată de reclamanta în calitate de lichidator judiciar al, în contradictoriu cu pârâta -, ca neîntemeiată, precum și acțiunea formulată de - - prin lichidatorul judiciar, în contradictoriu cu pârâta -, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Totodată, instanța dispune respingerea acțiunii formulată de reclamanta în calitate de lichidator judiciar în contradictoriu cu pârâtul, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a aprecia de această manieră, instanța reține în esență că:
- Cu privire laexcepția lipsei calității procesuale activea - - prin lichidator judiciar, se apreciază în sensul că, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății.
Așa fiind, în cazul în care o parte se află în procedura insolvenței, legitimarea procesuală activă este stabilită de către legiuitor în sarcina administratorului sau lichidatorului judiciar, deoarece potrivit art.20 lit.h din Legea nr.85/2006 și art.25 lit.c din Legea nr.85/2006, printre atribuțiile administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar se află și aceea de formulare a cererilor privind anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor. De altfel, art.85 alin.5 menționează persoanele care au legitimare procesuală activă în astfel de acțiuni.
Având în vedere că formularea unor astfel de acțiuni intră în atribuțiile administratorului/lichidatorului judiciar, acesta trebuie să introducă aceste acțiuni în nume propriu, iar nu prin societatea debitoare, astfel încât excepția lipsei calității procesuale active a - - prin lichidatorul judiciar a fost admisă, dispunându-se respingerea acțiunii formulată de aceasta, ca atare.
- Cu privire laexcepția lipsei de interes,reține instanța că, interesul, definitiv drept condiție de exercițiu a acțiunii civile, constă în folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare.
În acțiunile având ca obiect anularea actelor frauduloase interesul rezidă din scopul de a readuce bunul ce face obiectul actului considerat fraudulos în patrimoniul debitoarei în vederea satisfacerii creanțelor creditorilor, și astfel se respinge excepția lipsei de interes ca neîntemeiată.
- Cu privire lafondul cauzei,instanța constată următoarele:
Prin sentința nr.3525/COM/12.12.2001 a Tribunalului Constanța judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea - - M Sud, iar prin sentința nr.597/COM/06.02.2002 a dispus falimentul debitoarei, dizolvarea acesteia, ridicarea dreptului debitoarei de a-și conduce activitatea și desemnarea lichidatorului (fosta denumire fiind ).
Prin încheierea din 11.09.2002 a Tribunalului Constanța, judecătorul sindic a suspendat pe o perioadă de un an în temeiul art.III din Legea nr.64/1995, efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr.64/1995 republicată la cererea
La data de 25.07.2003, se încheie procesul verbal referitor la notificarea de revendicare nr.463/13.08.2001, între și - - M Sud reprezentat prin ing. - administrator. Prin acest proces verbal, părțile au convenit, în temeiul art.1(2), respectiv 9(2) din Legea nr.10/2001 că imobilele revendicate au fost demolate și restituirea lor în natură nu este posibilă astfel încât, în echivalent, se predau în compensare următoarele bunuri imobiliare: magazia nr.3 cu terenul de construcție aferent în suprafață de 2160 mp și saivanul nr.1 de la fosta Fermă nr.6, situat pe partea a intrării în fermă, cu terenul de construcție aferent în suprafață totală de 4550 mp.
Singurul motiv de nulitate invocat de reclamantă se referă la lipsa competenței legale a lui de a încheia un astfel de act, în lipsa unui mandat special din partea ca autoritate publică responsabilă cu derularea programului de privatizare, față de faptul că acesta era doar președintele consiliului de administrație.
Sub acest aspect, din mandatul special nr.63437/29.01.2003 rezultă că ADS a mandatat reprezentantul ADS în pentru numirea în consiliul de administrație a membrilor ADS, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990 republicată și nr.OUG20/2002: - președinte și - membru.
Totodată, AVAS mandatează pe domnul să reprezinte și să susțină interesele AVAB în AGA convocată pentru 04.03.2003 astfel: "conducerea societății va fi asigurată în continuare de către un Administrator Unic în persoana domnului. După preluarea dosarelor societății de la lichidator se vor analiza soluțiile de redresare a societății, urmând a se lua în discuție și posibilitatea numirii unui Consiliu de Administrație (mandat nr.12705/04.03.2003 - fila 34).
Prin Hotărârea nr.1/04.03.2003 a a - - M rezultă că s-a stabilit de către acționarii AVAB, Transilvania și ADS numirea în funcția de unic administrator a domnului, reține instanța de fond.
Cu adresele nr.14582/13.12.2004 și nr.14315/12.05.2005 acționarii Transilvania și ADS comunică lichidatorului judiciar faptul că, din evidențele acestora, nu rezultă că au emis mandat pentru pârâtul prin care să permită înstrăinarea activelor societății în vederea aplicării Legii nr.10/2001.
În atare condiții, se arată că, fiind suspendată procedura de reorganizare judiciară și a falimentului în temeiul art.III alin.1 din nr.OG38/2002 de modificare a Legii nr.64/1995 ca urmare a derulării programului de privatizare a societății comerciale agricole, erau aplicabile disp. Legii nr.268/2001.
Reține instanța că, din disp. art.3 alin.1 din Legea nr.268/2001 rezultă, însă, că privatizarea societăților comerciale prevăzute la art.1 și 2 se face de către ADS, în numele statului, prin vânzarea de acțiuni, vânzarea de active și prin privatizarea managementului către persoane fizice și juridice, române sau străine și astfel, numai pentru aceste operațiuni autoritatea publică - ADS era responsabilă.
Potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.268/2001 "terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr.18/1991 republicată, și ale Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1999, se transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale".
Apreciază instanța că, față de dispozițiile legale sus-invocate, pentru imobilele ce fac obiectul acestei legi, societatea va proceda la transmiterea acestora la cererea comisiilor locale sau județene, fără a se impune condiții restrictive de obținere prealabilă a unui mandat special.
Pentru identitate de rațiune, și în cazul imobilelor ce fac obiectul Legii nr.10/2001, trebuie respectată aceeași procedură a transmiterii lor la cererea persoanelor îndreptățite.
Potrivit art.20 din Legea nr.10/2001 în forma avută la data încheierii procesului verbal atacat din 25.07.2003, "imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, a societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie care, după caz, prin dispoziție motivată aorganelor de conducere ale unității deținătoare".
În consecință, arată instanța că, restituirea bunurilor revendicate de proprietarii acestora se face de către organele de conducere ale unității deținătoare.
Cu privire la administrarea și conducerea societăților comerciale, Legea nr.31/1990 cuprinde dispoziții privind fiecare formă de societate comercială, iar conform art.137 societatea pe acțiuni este administrată de unul sau mai mulți administratori care exercită atribuțiile de conducere și administrare a societății.
În cazul de față, reține instanța că, raportat la starea de faliment în care se afla - - și la suspendarea acestei proceduri la cererea ADS, conducerea și administrarea debitoarei era realizată de administratorul unic numit prin Hotărârea nr.1/04.03.2003, respectiv.
În exercitarea atribuțiilor sale, administratorul unic este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare și utile pentru realizarea obiectului de activitate al societății astfel încât avea competența de a soluționa în numele unității deținătoare (- -) notificările trimise pe persoanele îndreptățite.
În situația în care măsurile dispuse de administratorul unic exced atribuțiilor sale, având în vedere natura juridică a raporturilor dintre societate și administrator ca fiind cea specifică mandatului, arată instanța că, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la depășirea limitelor mandatului, iar nu cele privind condițiile de valabilitate ale contractului prevăzute de art.948 Cod civil. Altfel spus, încheierea unui act de către mandatar cu depășirea împuternicirilor primite nu atrage nulitatea pentru frauda la lege sau cauză ilicită (cum susține reclamanta), ci o eventuală inopozabilitate a acestuia față de mandant dacă acestea nu l-a ratificat expres sau tacit.
Față de aceste considerente, instanța reține că rezolvarea notificării primite în temeiul Legii nr.10/2001 era de competența administratorului unic, astfel că nu sunt incidente disp. art.966-968 Cod civil referitoare la frauda la lege sau cauză ilicită, și chiar dacă, ar fi o depășire a limitelor mandatului administratorului unic (situație nedovedită în cauză), sancțiunea aplicabilă, conform art.1537 Cod civil raportat la art.384 Cod comercial, este inopozabilitatea acestui act față de mandant, iar nu nulitatea absolută a acestuia.
În consecință, se respinge acțiunea formulată de lichidatorul judiciar în contradictoriu cu - - prin lichidator judiciar și ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, în termenpromovează apel -- lichidator judiciar al - -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
- singurul motiv de nulitate invocat de reclamantă se referă la lipsa competenței legale a pârâtului de a încheia actul litigios, în lipsa unui mandat special din partea ADS, ca autoritate publică responsabilă cu derularea programului de privatizare, în condițiile în care pârâtul era doar președinte al Consiliului de Administrație și procedura
de lichidare era suspendată prin hotărâre judecătorească, aspecte ce conduc la concluzia nulității actului perfectat de pârât pentru lipsă de conținut și formă juridică;
- instanța de fond nu a stabilit natura procesului verbal încheiat de - - M Sud reprezentată prin ing. - administrator cu pârâta, dacă actul de dispoziție litigios este emis în baza Legii nr.31/1990 sau în baza Legii nr.10/2001, distincție ce determină stabilirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea uneia dintre secțiile civile sau comerciale ale instanței de fond;
- se arată că, procedându-se la analizarea procesului verbal, a conținutului acestuia, competența materială în soluționarea cauzei aparține Secției civile a Tribunalului Constanța ce urmează a fi investită cu soluționarea cauzei în fond și, astfel, se solicită admiterea apelului cu consecința anulării sentinței pronunțate de instanța de fond și trimiterea cauzei spre rejudecarea acesteia.
La termenul de judecată din 16 octombrie 2008,Curtea a înțeles a dispune în sensul refacerii procedurii de citare a părților, completării taxei judiciare de timbru aferentă cauzei, urmând a se pune în discuția acestora competența materială privind judecata în primă instanță, avându-se în vedere dispozițiile art.44 din Legea de organizare judiciară nr.304/2004, conform cu care tribunalele comerciale judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială, inclusiv cele în materia reorganizării judiciare și a falimentului, în afară de cele date prin lege în competența judecătoriilor.
Examinând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cauză și văzând și dispozițiile art.296 Cod pr.civilă,Curteaconstată că urmează aadmite apelul, pentru următoarele considerente, în esență:
- în calitate de lichidator desemnat al - - M, și în nume personal, a investit instanța - inițial judecătorul sindic - cu acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a procesului verbal din 25.07.2003 perfectat de pârâtul - administrator unic al - -, numit prin Hotărârea nr.1/04.03.2003 a A de către acționarii AVAS, Transilvania și ADS - și pârâta, cu motivația în esență că, încheierea actului litigios - singur motiv de nulitate - s-ar fi făcut în lipsa unui mandat special din partea ADS, ca autoritate publică responsabilă cu derularea programului de privatizare, pentru fraudă la lege și cauză ilicită.
La momentul sesizării instanței, (dos.3226/COM/05.12.2005), temeiurile de drept aplicabile în speță au fost indicate de către reclamantă, ca fiind, dispozițiile art.948 Cod civil, cu referire la art.20 din Legea nr.10/2001, coroborat cu dispozițiile cuprinse în OG nr.38/2002 de modificarea Legii nr.64/1995.
În referire la situația de fapt, Curtea reține, în esență că:
La data de 10.09.2001 CAS Cas olicitat în concordanță cu dispozițiile art.21 din Legea nr.64/1995 republicată, deschiderea procedurii reorganizării judiciare față de debitoarea - - M Sud, astfel că, prin Sentința civilă nr.3525/COM din 12.12.2001 Tribunalul Constanța - Secția comercială dispune deschiderea procedurii judiciare și a falimentului față de debitoare, hotărârea rămânând irevocabilă prin Decizia civilă nr.342/COM din 08.04.2002 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA - Secția comercială în dosar nr.406/COM/2002.
Ulterior, prin Sentința civilă nr.597/COM/26.02.2002 pronunțată de judecătorul sindic, se dispune intrarea în faliment a debitoarei, dizolvarea acesteia conform art.22 lit."f" din Legea nr.31/1990 și ridicarea dreptului acesteia de a-și conduce activitatea, fiind desemnat în calitate de lichidator - c.
La data de 15.05.2002 ADS formulează cerere de suspendare a procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului declanșat împotriva debitoarei - - M Sud, pe o perioadă de 1 an, în temeiul art.III cu referire la art.IV al.2 din OG nr.38/2002, astfel că, prinîncheierea din 11.09.2002,judecătorul sindic dispunesuspendarea pe o perioadă de 1 an a procedurilor prevăzute de Legea nr.64/1995 republicată, privind pe debitoarea - - M Sud.
. perioadei de suspendare a procedurilor prevăzute de Legea nr.64/1995 rep. - 1 an -,la data de 25.07.2003 se perfectează procesul verbalreferitor lanotificarea de revendicare nr.463/13.08.2001, depusă prin executor judecătoresc sub nr.2/14.08.2001 la Primăria Comuneide către - - M Sud, reprezentată prin ing. - administrator - și numita, părțile convenind, în temeiul art.1 (2) cu referire la art.9 (2) din Legea nr.10/2001, că imobilele revendicate au fost demolate și restituirea lor în natură nu este posibilă, astfel încât, în echivalent, se predau în compensare următoarele bunuri imobiliare: magazia nr.3 cu terenul și construcția aferentă în suprafață de 2160.p și saivanul nr.1 de la Ferma nr.6, situat pe partea a intrării în fermă cu terenul construcție aferent în suprafață totală de 4550.
Curtea reține că, singurul motiv de nulitate invocat de apelanta reclamantă se referă la lipsa competenței legale a administratorului unic de a încheia un astfel de act, în lipsa unui mandat special din partea ADS, ca autoritate publică responsabilă cu derularea programului de privatizare, deoarece, la momentul încheierii procesului verbal litigios, societatea aflându-se sub supravegherea ADS.
La momentul încheierii actului, astfel cum rezultă din adresa nr.14315/12.05.2005, ADS - ca autoritate publică responsabilă cu derularea programului de privatizare - nu a emis vreun mandat care să permită înstrăinarea activelor societății, în vederea aplicării prevederilor Legii nr.10/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare (fila 12 dos.fond).
În același timp Curtea are în vedere adresa nr.63437/29.01.2003 emisă de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor - ADS, prin care se mandatează - cu mandat special - reprezentantul AGA pentru numirea în Consiliul de Administrație a membrilor reprezentând ADS, în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990 republicată și OUG nr.20/2002 (fila 14 dos.fond).
Procedând la examinarea conținutului procesului verbal din 25.07.2003, a cărui nulitate absolută s-a solicitat a fi constatată, în respectarea dispozițiilor art.129 al.5 și al.6 Cod pr.civilă, Curtea a înțeles a pune în discuția părților,natura litigiuluidedus judecății și prin raportare la aceasta,competența materialăprivind judecata cauzei în primă instanță, ca incident procedural, ce trebuie soluționat avându-se în vedere disp.art.44 din Legea de organizare judiciară nr.304/2004.
În situația dată, caracterizarea litigiului ca fiind de natură civilă sau comercială, trebuie făcută în raport de normele juridice aplicabile raporturilor juridice existente între părți.
Este cunoscut că, dreptul comercial are ca obiect normele juridice referitoare la faptele de comerț și comercianți și el privește raporturi juridice la care participă persoanele care au calitatea de comercianți, dreptul civil având ca obiect toate celelalte raporturi patrimoniale, precum și raporturile procesuale nepatrimoniale.
Față de sus-menționatele considerații, instanța de control judiciar se află în situația de a decide cu privire la natura cauzei și specializarea secției sau completului care va continua judecata deoarece, potrivit art.158 al.1 Cod pr.civilă, când în fața instanței de judecată, se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competentă.
Așa fiind, Curtea apreciază că, actul litigios este un act de dispoziție emis în baza Legii nr.10/2001 și astfel, în speță sunt aplicabile disp.art.20 din Legea nr.10/2001 în forma avută la data încheierii procesului verbal din 25.07.2003, conform cu care "imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi, de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare" (în prezent art.21).
În aceste condiții, fiind suspendată procedura reorganizării judiciare și a falimentului în temeiul art.3 al.1 din OG nr.38/2002 de modificare a Legii nr.64/1995, ca urmare a derulării programului de privatizare a societății comerciale agricole, erau aplicabile dispozițiile Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă care, în conținutul art.3 al.1 face referire la împrejurarea că, privatizarea societăților comerciale prevăzute la art.1 și art.2 se face de către ADS, în numele statului, prin vânzarea de acțiuni, vânzare de active și prin privatizarea managementului către persoane fizice și juridice, române sau străine.
În al.3 al aceluiași articol legiuitorul a prevăzut că "terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr.18/1991 republicată, și ale Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit legii fondului funciar și ale Legii nr.169/1997 cu modificările și completările ulterioare, se transmit la cererea comisiilor județene, comisiilor locale", pentru ca în al.4 al art.3 să se fi prevăzut că "terenurile cu destinație agricolă altele decât cele prevăzute la al.2 - pentru care societățile comerciale obținuseră certificat de atestare a dreptului de proprietate - nu fac parte din capitalul social al acestor societăți comerciale".
Așa fiind,pentru identitate de rațiune,și în cazul imobilelor ce fac obiectul Legii nr.10/2001 trebuie respectată aceeași procedură a transmiterii lor la cererea persoanelor îndreptățite, deoarece față de dispozițiile art.21 din lege (fost art.20), imobilele - terenuri și construcții urmează a fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare, astfel cum sus s-a reținut.
În condițiile date, Curtea apreciază că, se află în ipoteza de a decide cu privire la natura cauzei, precum și a competenței materiale a instanței, fiind necesar a soluționa un incident procedural care obligă pe judecător să statueze asupra acesteia, prin determinarea jurisdicției apte să soluționeze cauza.
Pentru considerentele sus-expuse, apreciază Curtea că, în mod greșit prima instanță - Secția comercială a Tribunalului Constanța - s-a declarat competentă a soluționa cauza, care prinnaturasa, apare ca fiindcivilăși nu comercială, concluzie ce se desprinde, urmare a examinării conținutului actului litigios ce este un act de dispoziție emis în baza Legii nr.10/2001, știut fiind că, normele ce prevăd competența materială a instanțelor de judecată, sunt de strictă interpretare.
Așa fiind, potrivit art.297 al.2 Cod pr.civilă, constatând că prima instanță - Secția comercială a Tribunalului Constanța - în mod nelegal s-a declarat competentă, Curtea dispune anularea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre judecare la Tribunalul Constanța - Secția civilă, competentă material și funcțional a soluționa cauza în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul comercial d clarat de apelanta reclamanta - LICHIDATOR JUDICIAR AL - - M, cu sediul procesual ales la & - din C, str. -.- nr.41,.1,.1, jud.C și cu sediul în C,-,.21, jud.C, împotriva sentinței civile nr.430/COM/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - - - domiciliată în B,-, jud.B și - cu sediul în M,-, jud.
Anulează hotărârea atacată.
Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Constanța - Secția civilă.
Definitivă.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond:
Red.dec.jud.-/ 19.01.2009
Dact.Sz - 6 ex/19.01.2009
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA ce conține ____ file, privind apelul comercial d clarat de apelanta reclamantă - - LICHIDATOR JUDICIAR AL - - - cu sediul procesual ales la & -din C, str.-.-, nr.41,.1,.1, jud.C și cu sediul în C,-,.21, jud.C, împotriva sentinței civile nr.430/COM/21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți -, domiciliată în B,-, jud.B și, cu sediul în M,-, jud.C, având ca obiect acțiune în constatare.
Vă facem cunoscut că prin DECIZIA CIVILĂ NR. 5/COM din 15 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în acest dosar, instanța a dispus admiterea apelului, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Constanța - Secția civilă.
Dosarul are anexat:
- dosar nr- - al Tribunalului Constanța - 146 file
- dosar nr.3226/COM/2005 al Tribunalului Constanța - 49 file.
PREȘEDINTE COMPLET
Grefier,
- -
Președinte:Eufrosina ChiricaJudecători:Eufrosina Chirica, Georgiana Pulbere
