Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ
DECIZIA NR.57/
Ședința publică de la 16 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Romilă
JUDECĂTOR 2: Gina Ignat
Grefier- - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtii, cu domiciliul în comuna Garoafa, sat,jud. V, cu domiciliul in F, str.-,.3,.4, jud.V și reclamanta domiciliată in F,-, jud.V, împotriva sentinței civile nr.410 din 02.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimații - Com Garoafa-prin lichidator judiciar Asist Cont și, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentii pârâti și, ambii personal, apelanta-reclamantă - personal și asistată de av., cu delegatie la dosar, pentru intimata -pârâtă - Com Garoafa prin lichidator Asist Cont răspunde avocat, intimatul și martorul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 13.06.2008 de către intimatul copie de pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.915 din 25.02.1980 de către notariatul de stat privind imobilul în litigiu precum și un înscris emis de către - F - loc.Garoafa.
Instanța a procedat la audierea martorului sub prestare de jurământ, depoziția acestuia fiind consemnată într-un proces verbal care s-a atașat la dosar.
Nemaifiind alte cereri și probe de solicitat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantei, critică hotărârea pronunțată de instanța de fond pe motiv de nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente; Pe tot parcursul procesului apelanta nu a avut o poziție oscilatorie, aceasta susținând că cele două contracte nu reflectă realitatea. Sustine că defuncta nu a dorit să transmită proprietatea celor două imobile și având în vedere bunele relații dintre vânzători și cumpărători, s-a dorit folosința gratuită a acestora și trecerea pe cheltuieli ale societății a îmbunătățirilor. Prin mentionarea unui preț derizoriu al imobilelor, simulat s-a urmărit facilitarea cumpărătoarei la plata unei taxe mai mici pentru încheierea actelor autentice. Solicită admiterea apelului, desființarea sentintei civile nr.410/2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar note de concluzii scrise.
Apelantul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Apelantul solicită admiterea apelului in sensul motivelor scrise depuse la dosar.
Av. având cuvântul pentru intimata-pârâtă - Com Garoafa prin lichidator Asist Cont, solicită respingerea apelurilor ca nefondate și mentinerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Precizează că în mod corect instanța de fond în baza probelor administrate în cauză a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a exista caracterul simulat al celor două contracte și că voința reală a părților a fost aceea de a instrăina imobilele și nu de a transmite doar folosința gratuită a acestora. Din depozitiile martorilor audiati in cauză a rezultat faptul că acestia nu cunosc de existența unei alte înțelegeri decât aceea de vânzare-cumpărare iar privitor la preț din depoziția martorului G,rezultă că acesta reflecta realitatea la nivelul anului 1995. S-a făcut dovada cu actul de vânzare cumpărare depus în apel că imobilul in litigiu a aparținut soților și. Potrivit disp.art.1199 cod civil referitoare la prezumții, rezultă că acțiunea este netemeinică intrucât din răspunsurile la interogatoriul luat reclamantei precum și din precizările acesteia, vânzătoarea, respectiv mama sa, a decedat in anul 2000 iar actele fiind incheiate in anul 1995, niciodată nu au fost contestate de către aceasta. Precizează că atât și cât și s-au comportat ca adevărați proprietari și niciodată nu au fost contestate aceste două acte și nici de către, după divorțul acesteia.Pentru aceste motive solicită respingerea apelurilor ca nefondate.
Intimatul lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Focșani sub nr. 3329/2006 reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și COM Garoafa prin reprezentanții săi legali și solicitând să se constate caracterul simulat al contractelor de vânzare cumpărare autentificate la Notariatul de Stat V sub nr.16518/03.10.1995 și 16519/03.10.1995 prin care a HG vândut societății pârâte două imobile teren curți construcții situate în V satului com. Garoafa.
În motivarea acțiunii s-a arătat că aceste contracte sunt aparente deoarece în realitate nu a dorit decât să transmită folosința temporară și gratuită a acestor imobile nepotului și ginerelui său, dar că datorită relațiilor de rudenie nu s-a putut preconstitui un înscris în acest sens.
S-a mai arătat că a decedat la data de 10.09.2000 conform certificatului de deces nr.-/2000, lăsând ca moștenitori pe și, fostă.
Cum s-au declanșat operațiunile de lichidare a patrimoniului COM SRL Garoafa, a arătat reclamanta că are tot interesul de a se constata caracterul deghizat al celor două contracte de vânzare cumpărare, convenția reală fiind doar cea de comodat.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.3015/28.09.2006 Judecătoria Focșani a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Vrancea, secția comercială motivat de faptul că cele două imobile fac parte din patrimoniul unei societăți comerciale.
La Tribunalul Vrancea cererea a fost înregistrată sub nr-.
Prin Sentința civilă nr.2/23.01.2007 Tribunalul declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani, iar pentru soluționarea conflictului negativ de competență a dispus înaintarea dosarului la Curtea de APEL GALAȚI.
Prin Decizia civilă nr.4/CC/27.02.2007 Curtea de APEL GALAȚIa stabilit că în cauză competența de soluționare revine Tribunalului Vrancea secția comercială.
Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Vrancea secția comercială sub nr-.
În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul luat reclamantei la solicitarea pârâtei societate comercială și din oficiu de către instanță și au fost respinse ca nefiind utile și pertinente în cauză proba cu martori și expertiză solicitată de reclamantă, urmare a răspunsurilor date la interogatoriu.
Prin sentința civilă nr.410/28 noiembrie 2007 pronunțată în cauză de Tribunalul Vranceas -a respins ca neîntemeiată acțiunea, fiind obligată reclamanta să plătească pârâtei - Com SRL Garoafa, prin lichidator,cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
COM Garoafa are ca asociați pe și, respectiv fostul soț al reclamantei și fiul acesteia cu pârâtul.
La data de 03.10.1995 societatea reprezentată de cei doi asociați cumpără de la, mama reclamantei, un imobil casă de locuit din paiantă acoperit cu tablă, având 2 camere, hol, bucătărie, magazie, grajd și bucătărie de vară, imobil situat în V satului com. Garoafa, prețul convenit fiind de 1.000.000 lei.
Acest imobil fusese dobândit de vânzătoare prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub.14768/1992.
Tot la data de 03.10.2007, împreună cu și ( ) vând societății comerciale suprafața de 1066 mp. teren curți construcții și o casă de locuit din cărămidă și paiantă, acoperită cu tablă, situată tot în V satului com. Garoafa ( filele 5 și 6 ) pentru prețul de 2.000.000 lei.
Aceste imobile au intrat în patrimoniul societății și așa cum rezultă din răspunsurile reclamantei la interogatoriul luat de instanță conform dispozițiilor art.129 aliniat 4 Cod Procedură civilă au fost reparate și renovate de societate.
Prin Încheierea numărul 3928 din 09.03.2005 Judecătorul delegat la Registrul comerțului a dispus dizolvarea acestei societăți, iar asociații au numit ca lichidator pe, înlocuit apoi de ASIST CONT F, conform dovezilor de la filele 31( dosar - al Tribunalului Vrancea ).
În cauză, conform chiar susținerilor reclamantei nu există un contraînscris care să ateste o altă voință manifestată de părțile semnatare ale actelor de vânzare cumpărare.
De esența simulației, conform teoriei și practicii judiciare în materie este existența a două înscrisuri, C aparent, în cazul de față cele două acte de vânzare cumpărare autentificate și un înscris secret care să ateste voința reală a părților.
Justificarea reclamantei că datorită relațiilor de rudenie au fost în imposibilitate morală de a constitui un înscris secret nu poate fi primită deoarece nu există nici un impediment moral de a încheia în secret un act juridic cu consecințe vădit mai mici decât un act de vânzare cumpărare.
Pe de altă parte, prin chiar acțiunea introductivă și răspunsurile date la interogatoriu ( fila 23 dosar - ) reclamanta confirmă că voința reală a părților a fost de vânzare, aceasta arătând că imobilele erau mai ușor de reparat pe cheltuiala societății comerciale, cheltuieli deduse din veniturile societății.
Mai mult, vânzătoarea deși a decedat abia în anul 2000, la 5 ani de la încheierea actelor nu a înțeles să le atace.
Ceea ce a determinat atacarea acestor acte este împrejurarea că societatea a fost dizolvată conform Legii nr.359/2004 iar bunurile acesteia urmau să fie valorificate pentru acoperirea creditorilor sociali.
Inexistența unui înscris secret, care să ateste voința părților de a comodata imobilele, împrejurare care ar pune sub semnul întrebării și legalitatea operațiunilor fiscal contabile de deducere a cheltuielilor cu repararea acestor imobile, împrejurarea că societatea se află în etapa de lichidare administrativă conduce Instanța la concluzia că actele de vânzare cumpărare în cauză exprimă voința reală a părților.
Împotriva susmenționatei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs pârâtii, și reclamanta.
Pârâții - recurenți s-au declarat nemulțumiți de situația de fapt reținută de judecătorul fondului, considerând că, contrar concluziilor primei instanțe, contractele de vânzare-cumpărare în discuție sunt în realitate o deghizare totală a convenției de comodat între părți.
Au specificat recurenții-pârâti, în acest sens context, faptul că, date fiind relațiile bune în cadrul familiei nu s-a încheiat și un alt act secret, nici una dintre părți nu se aștepta la răsturnarea situației familiale în sensul divorțului dintre și.
era "în devălmășie" cu mama sa la încheierea acestor acte notariale și ar fi fost necesară pentru clarificarea situației juridice a cauzei, dat fiind și prețul derizoriu fixat și neachitat, administrarea probei cu martori și a celei cu expertiză topo și construcții.
Reclamanta a reproșat hotărârii asupra fondului următoarele:
Instanța de fond în mod eronat reține că atât în acțiunea introductivă, cât și în răspunsurile la interogatoriu a confirmat că voința reală a părților a fost vânzarea imobilelor, că justificarea promovării acțiunii ar fi că societatea a fost dizolvată conform Legii 359/2004, iar bunurile acesteia urmau să fie valorificate pentru acoperirea creditorilor sociali.
Ori, tot timpul a locuit în imobilele ce fac obiectul contractului ori nici un om în vârstă nu-și înstrăinează bunurile mai ales locuința, fără a-și rezerva un drept de uzufruct sau cauze de întreținere.
Din interogatoriul luat reclamantei (fila 23 dosar) nu rezultă intenția reclamantei și a defunctei sale mame de înstrăinarea imobilelor, ci dimpotrivă, intenția de înstrăinarea folosinței gratuite a acestor imobile, cheltuielile de întreținere fiind deduse din veniturile societății.
În situația când s-a stabilit că această acțiune are caracter comercial, potrivit art.46 Cod comercial, proba cu martori putea folosi fără restricțiile prevăzute de art.1100 civ.
Instanța nu și-a format convingerea din coroborarea tuturor probatoriilor ce erau necesare a fi admise în cauză, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului.
Recurenta-reclamantă a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru motivul prevăzut la art.312 alin.2 pr.civ.
La termenul de judecată din 16.04.2008, Curtea de Apel a stabilit că în cauză, față de prevederile art.282 alin.1 pr.civ. apelul este calea legală de atac.
Intimata-pârâtă C Com SRL, prin lichidator a formulat întâmpinare față de criticile aduse hotărârii fondului de către reclamanta, solicitând respingerea acestora ca nefondate, reiterând apărarea făcută la judecata în fond în sensul că acțiunea de față a fost promovată doar ca urmare a împrejurării că societatea pârâtă este în lichidare și bunurile acesteia urmează a fi valorificate în beneficiul creditorilor, dar și de împrejurarea pronunțării divorțului dintre și, urmărindu-se în realitate readucerea bunurilor în patrimoniul succesorilor vânzătoarei, unul din cei doi succesori fiind chiar reclamanta.
La termenul de judecată din 16.04.2008, la solicitarea apelantei-reclamate s-a încuviințat proba testimonială, instanța ascultând la termenele ulterioare declarațiile martorilor propuși de ambele părți.
Nici unul din martorii propuși de părți nu a putut lămuri în depoziția lor aspectele legate de natura juridică reală a actelor perfectate între părți (a se vedea declarațiile -filele 48- 50 dosar).
Apelurile de față sunt nefondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
este expresia libertății de voință, care guvernează încheierea contractelor. Ea interesează teoria consimțământului, care, printre alte condiții, trebuie să îndeplinească și pe aceea de a fi sinceră de a exprima o deplină concordanță între voința internă, reală și voința declarată.
De esența simulației, astfel cum a reținut și instanța de fond, este existența a două înscrisuri, C aparent, în cazul de față cele două acte de vânzare-cumpărare autentificate, un înscris secret care să ateste voința reală a părților.
Așa fiind, a proba o acțiune în simulație se reduce la a proba: actul public, actul secret și acordul simulatoriu.
Toate cele trei componente ale simulației sunt acte juridice care trebuie să îndeplinească condițiile de validitate prev. de art.948 civ.
Dovada acordului simulatoriu și a actului secret nu înseamnă o probă în contra sau peste ceea ce cuprinde actul juridic, pentru ca art.1191 alin.2 civ. să fie aplicabil.
Intenția părților de a simula poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. Prin actul simulatoriu părțile nu-și asumă obligațiile de a da, ci de a face, respectiv de a declara la notariat altceva decât s-au înțeles în realitate. El poate fi un acord verbal, dar trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate ale actelor juridice (art.948 Cod civil).
În speță, nici la fond, dar nici în apel, nu s-a dovedit existența unui acord simulatoriu între părți și nici a unui act secret, astfel cum a reținut și instanța de fond, așa încât soluția acesteia rămâne una legală și temeinică și urmează a fi menținută ca atare, cu consecința respingerii apelurilor de față, în conformitate cu disp.art.297 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca fiind nefondate, apelurile declarate de reclamanta domiciliată in F,-, jud.V și respectiv, de către pârâtii, cu domiciliul în comuna Garoafa, sat,jud. V, cu domiciliul in F, str.-,.3,.4, jud.V, împotriva sentinței civile nr.410 din 02.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
Red.-
Tehno.O/8.07.2008/7 ex.
Fond-
Președinte:Elena RomilăJudecători:Elena Romilă, Gina Ignat
