Actiune in constatare Jurisprudenta comerciala. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 81/A/
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 3: Ingrid
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții și, domiciliați în Râmnicu V,str. -, nr.13,.e1,.A,.1,.7, județul V, împotriva sentinței nr. 658 din 09 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliat în Râmnicu V,-, județul V și SC SRL, cu sediul în Râmnicu V, str. -, nr. 14, -.A,.5, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat pentru intimatul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei potrivit chitanței pentru încasare de impozite, taxe și contribuții Seria - nr.- din 08.09.2008 și cu timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Instanța califică, calea de atac ca fiind apelul. În acest caz s-a constituit complet legal format din magistrații - - - și - -.
Apărătorul intimatului-pârât depune la dosar un nr. de 2 acte, arătând că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra sa.
Apărătorul intimatului-pârât, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că hotărârea nu este valabilă și nu putea fi autentificată la notariat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 28.09.2007 reclamanții și -- - a chemat în judecată pe pârâtul pentru a se constata că prin Adunarea Generală SC SRL Rm.V s-a hotărât în unanimitate de voturi reprezentând 99,3333% din capitalul social să se dispună dizolvarea societății și să se pronunțe o hotărâre care să consfințească aceasta.
În motivarea cererii se arată că la data de 2 mai 2007 fost convocată Adunarea Generală cu ordinea de zi: Prezentarea și aprobarea situației financiare pentru anul 2004, 2005 și 2006 și stabilirea repartizării profitului net, Prezentarea și aprobarea listei obiectelor de inventar, Stabilirea situației juridice a mijloacelor fixe, Declararea societății în dizolvare și înscrierea în registrul comerțului, Deschiderea procedurii de lichidare și numirea unui lichidator, situației generale a societății comerciale, Revocarea și descărcarea de activitate a administratorilor societății.
Întrucât pârâtul, în calitate de asociat a lipsit nemotivat atât la prima convocare, cât și la cea de-a doua convocare, refuzând cu rea-credință să prezinte documentele solicitate, în prezența celorlalți asociați, cu un vot de 99,3333% din capitalul social, în urma dezbaterilor, s-a hotărât începerea demersurilor pentru dizolvarea și lichidarea societății comerciale, în temeiul art.227 alin.1) lit.d).
Cum această hotărâre trebuie autentificată, se solicită admiterea cererii, în temeiul dispozițiilor Legii nr.31/1990 republicată și prevederilor Codului civil și a celui de procedură civilă.
Cererea a fost înaintată inițial la Judecătoria Rm., care prin sentința nr.6307/29.11.2007 și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Vâlcea.
În fața tribunalului, reclamanții și-au modificat cererea, în sensul chemării în judecată și a pârâtei SC SRL Rm.V - fila 31 dosar.
Pârâtele nu au depus întâmpinare, prin care să-și formuleze apărările în raport de cererea reclamantei.
Față de obiectul cererii, instanța - din oficiu - a pus în discuția părților excepția inadmisibilității cererii.
Prin sentința 658/09 mai 2008 Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamanții și - -, în contradictoriu cu pârâții și SC SRL, ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, instanța a reținut, față de excepția invocată, că acțiunea în constatarea dizolvării societății comerciale este specifică cazurilor de dizolvare de drept, așa cum sunt reglementate de dispozițiile art.227 alin.1 lit.a) din Legea nr.31/1990 referitoare la dizolvarea societății prin trecerea timpului stabilit pentru durata societății, de cele ale Legii nr.314/2001 pentru nemajorarea capitalului social la nivelul minim stabilit de legea societăților comerciale și de cele ale art.14 din Legea nr.31/1990 pentru societățile cu răspundere limitată cu unic asociat.
Pentru celelalte cazuri prevăzute de art.227 din legea societăților comerciale, dizolvarea judiciară intervine ca acțiune în realizare, iar nu ca acțiune în constatare.
Prin urmare, întrucât acțiunea de față are ca temei juridic dispozițiile art.227 alin.1 lit.d), dispoziții în care se arată că dizolvarea societății are loc prin hotărârea adunării generale și față de cele ale art.111 Cod procedură civilă în care este reglementat caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de cea în realizare, instanța a apreciat că primul capăt de cerere apare ca inadmisibil.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, instanța a reținut că o astfel de acțiune este calificată ca o acțiune în constituire de drepturi, prin care partea tinde la schimbarea sau desființarea unor raporturi juridice vechi și la crearea unor raporturi juridice noi între părți.
În speță, reclamanții arată că scopul acțiunii este acela de a obține o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic, formalitate impusă de legea societăților comerciale pentru dizolvarea unei societăți comerciale.
Față de scopul invocat de către reclamanți se observă că acestea nu urmăresc schimbarea sau desființarea unor raporturi juridice vechi și crearea unor raporturi juridice noi, condiții în care și capătul doi al cererii apare ca inadmisibil.
Împotriva sentinței, în termen legal au formulat apel ( cale de atac calificată de instanță în temeiul art.84 Cod pr.civilă, coroborat cu art.7208Cod pr.civilă, văzându-se denumirea greșită de recurs) reclamanții, care au criticat-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, după cum urmează:
Acțiunea nu putea să fie respinsă ca inadmisibilă pentru că această excepție privește împrejurarea că o anumită situație nu este prevăzută de lege sau că nu este de competența unui organ de jurisdicție.
Reclamanții au investit instanța cu o acțiune în realizare având un singur capăt de cerere întemeiată pe dispozițiile art.227 alin.1 lit.d din Legea nr.31/1990 republicată, care stipulează că societatea se poate dizolva prin hotărârea adunării generale, care trebuie să fie autentificată.
Instanța nu s-a pronunțat asupra probelor administrate și nici nu motivează hotărârea încălcându-se dispozițiile art.21 din Constituție privind accesul liber la justiție și a art.6 din CEDO privind dreptul la un proces echitabil.
Pentru că nu au reușit să obțină o autentificare a hotărârii adunării generale, s-au adresat în justiție cu o acțiune în realizare prin care să se pronunțe o hotărâre ca să consfințească dizolvarea societății ca urmare a hotărârii adunării generale care a stabilit vina asociatului.
Instanța a interpretat eronat prevederile art.231 din Legea nr.31/1990 republicată, care arată că hotărârea de dizolvare se ia tot cu majoritatea cerută pentru modificarea actului.
De asemenea instanța de fond, a interpretat greșit prevederile art.233 și art.235 din Legea nr.31/1990, iar soluția este în totală contradicție cu probele de la dosar.
În conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, republicată au convocat adunarea generală pentru data de 1 mai 2007 și având în vedere că al treilea asociat a lipsit nemotivat, deși a fost convocat cu respectarea formelor legale, s-a dispus să se țină o nouă adunare generală pentru 17 mai 2007 când de asemenea acest asociat a lipsit nemotivat.
Avându-se în vedere cele de mai sus și împrejurarea că au fost prezenți doi asociați reprezentând 99,3333 % din capitalul social s-a hotărât începerea demersurilor pentru dizolvarea și lichidarea societății comerciale fără să poată obține însă o autentificare a acestei hotărârii, situație pentru care s-a adresat justiției.
Examinând sentința prin prisma criticilor formulate, cât și de ansamblul probatoriului administrat în cauză, Curtea constată următoarele:
Apelul este nefondat.
Instanța este datore, în conformitate cu dispozițiile Codului d e procedură civilă, să verifice dacă sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate a acțiunii în justiție, obligație căreia i s-a dat curs, prin reținerea caracterului subsidiar al acțiunii în constatare față de cea în realizare.
Nu se poate vorbi despre încălcarea accesului liber la justiție, legiuitorul fiind în măsură să stipuleze anumite condiții pentru exercitarea acțiunii în justiție.
Contrar celor susținute de apelanți, din chiar modul de redactare al acțiunii rezultă investirea instanței cu două capete de cerere și anume să se constate că prin adunarea generală a SC SRL Rm.V s-a hotărât în unanimitate de voturi reprezentând 99,3333% din capitalul social să se dispună dizolvarea societății și să se pronunțe o hotărâre care să consfințească aceasta.
Folosirea conjuncției "și" creează o poziție de egalitate între cele două pretenții, astfel încât în mod nejustificat se pretinde astăzi că instanța a fost sesizată cu un singur capăt de cerere.
Față de cele arătate, neîntemeiată apare și pretinsa necesitate a punerii în discuție asupra investirii instanței, aceasta rezultând din chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În speța dedusă judecății, se constată că societatea comercială îmbracă forma uneia cu răspundere limitată ce are un caracterintuitu personaefapt care impune pentru modificarea actului constitutiv adoptarea unor hotărâri cu votul tuturor asociaților, cu acele excepții prevăzute de actul constitutiv sau chiar de lege, după cum se stipulează în norma de sub art. 192 alin.2 din Legea nr.31/1990.
Art.231 alin.1 din același act normativ, la care se referă apelanții drept argument în aprecierea necesității adoptării hotărârii de dizolvare doar cu votul majorității, face trimitere însă la majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv; or, așa cum s-a arătat mai sus, dispozițiile art.192 alin.2 stabilesc regula unanimității dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel, situație nedovedită în speță.
Aceeași regulă a unanimității pentru adoptarea hotărârii de dizolvare rezultă și din dispozițiile art.235 din Legea nr.31/1990, care statuează că asociații pot hotărî, odată cu dizolvarea, și modul de lichidare a societății, dar cu condiția respectării cvorumului și majorității prevăzute pentru modificarea actului constitutiv, care, pentru societățile comerciale cu răspundere limită este echivalentă cu votul tuturor asociaților.
Și dispozițiile alin.2 al aceluiași text de lege se referă la votul unanim al asociaților, ceea ce contrazice susținerile apelanților, reținându-se în plus că trimiterea la art.233 este fără relevanță pentru soluționarea apelului.
Examinarea acțiunii prin prisma excepției de inadmisibilitate făcea inutilă pronunțarea asupra altor probe, prima instanță arătând în considerente care sunt motivele pe care se întemeiază soluția sa și astfel nu se constată o încălcare a dispozițiilor art. 261 alin.1 pct.5 Cod pr.civilă și art.21 din Constituție sau art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, cum se susține în apel.
Ambele capete de cerere apăreau ca inadmisibile, reținându-se că o acțiune în constatare nu poate avea decât un caracter subsidiar, după cum se arată în norma de sub art.111 Cod pr. civilă, iar cererea privind pronunțarea unei hotărâri care să consfințească dizolvarea voluntară și care să țină loc de act autentic este de asemenea inadmisibilă, în condițiile în care legea prevede expres condițiile și modalitățile de dizolvare voluntară a unei societăți comerciale cu răspundere limitată.
În raport de dispozițiile legale mai sus analizate, celelalte argumente ale apelanților referitoare la pretinsa legalitate a unei hotărâri adoptate cu 99,3333% din capitalul social ci nu în unanimitate (ceea ce ar presupune votul tuturor asociaților), sunt în contradicție cu reglementările în materia societăților comerciale cu răspundere limitată.
Dacă s-ar proceda în sensul celor solicitate de apelanți s-ar ajunge la o situație inacceptabilă în sensul substituirii adunării generale de către instanțele judecătorești, ceea ce contravine spiritului și esenței legii privind societățile comerciale. Neparticiparea unui asociat la adunarea generală ce are ca obiect dizolvarea voluntară a societății nu îndreptățește pe restul asociaților să solicite instanței să se substituie voinței acestora, pentru această situație legea reglementând alte modalități de încetare a existenței persoanei juridice.
Sintetizând considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea în temeiul art.296 Cod pr.civilă, va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de reclamanții și, domiciliați în Râmnicu V,str. -, nr.13,.e1,.A,.1,.7, județul V, împotriva sentinței nr. 658 din 09 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliat în Râmnicu V,-, județul V și SC SRL, cu sediul în Râmnicu V, str. -, nr. 14, -.A,.5, județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/6 ex.
25.09.2008
jud fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
