Actiune în daune contractuale. Decizia 12/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - daune contractuale -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.12
Ședința publică din19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Dana
Grefier - -
Pe rolul instanței se află pronunțarea asupra apelurilor declarate dereclamanta COM,-, - parter, județul B și de pârâta B, sector 1,-,împotriva sentinței nr.1176 din 11 noiembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-,pârâtă-intimată fiind B,Calea Națională, nr.47, județul
Dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din 12 ianuarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a dat curs cererii formulate de avocatul pârâtei-apelante de a se amâna pronunțarea pentru a depune concluzii scrise, astfel încât pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 19 ianuarie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 14.02.2007,reclamanta - " " COM SRLa chemat în judecatăpârâta - "" SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 342.058,5 lei RON cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea bijuteriilor asigurate prin Polița seria E nr. -, ce au fost sustrase prin tâlhăria comisă la 1.09.2005 la punctul de lucru din- și39.800 lei RONdaune interese compensatorii reprezentând echivalentul prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligațiilor contractuale, precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că, deși a încheiat cu pârâta -
"" SA B,contractul de asigurare seria F nr. - din 6.08.2005 pentru o cantitate de bijuterii în valoare totală de730.450 lei RON, în urma jafului emis la punctul de lucru din-, prin care s-a sustras bijuterii în cantitate de6.841,17 gr. în valoare totală de342.058,5 lei RON, asigurate prin contractul arătat, pârâta, cu toate demersurile făcute a refuzat să-i acorde despăgubirile.
Mai arată că, a efectuat procedura prealabilă a concilierii directe prev. de art. 7201Cod procedură civilă, anterior promovării prezentei cereri, care însă a rămas fără rezultat, pârâta reprezentându-se la conciliere.
În dovedirea susținerilor din acțiune, reclamanta a depus la dosar înscrisuri și a solicitat administrarea probei cu expertiză de specialitate pentru stabilirea prejudiciului.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât suma pretinsă de reclamantă este și nejustificată, având în vedere faptul că, în evidența contabilă valoarea cantității sustrase este de157.500 lei RON, sumă dealtfel confirmată și de reclamantă prin documentele întocmite la momentul constatării.
Deosebit de aceasta mai precizează că, dosarul de daune nu este complet, urmare a faptului că reclamanta nu a dat curs tuturor solicitărilor sale.
Prinsentința nr. 1176din 11.11.2008, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligatpârâta - "" SA - Sucursalasă plătească reclamantei suma de152.232 leidespăgubiri civile.
Totodată s-a respins capătul de cerere privind plata daunelor compensatorii și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de10.092 leicheltuieli de judecată, iar expertului suma de2.000 leionorariu expert.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că, între reclamantă și pârâtă a intervenit un contract de asigurare, în virtutea căruia, pârâtei, urmare a producerii evenimentului asigurat, respectiv tâlhăriei comise la punctul de lucru din-, îi revine obligația de a despăgubi reclamanta pentru bunurile sustrase.
Cât privește suma totală de acordat cu titlu de despăgubire, a reținut instanța de fond că, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea 136/1995 cât și prev. art. 10.3 și art. 10.5 din Condițiile Generale privind asigurarea de incendiu și alte riscuri, din România, aceasta nu poate depăși valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat și nici suma la care s-a făcut asigurarea, dându-se eficiență sumei stabilite cu titlu de despăgubiri prin raportul de expertiză, respectiv 152.232 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâta.
În motivarea apelului,reclamanta - " " COM SRLa arătat că, potrivit art. 2.18 și 2.10 din Condițiile Generale privind asigurarea de incendiu și alte riscuri, despăgubirea se acordă la valoarea de înlocuire a unui bun similar, iar cât privește bunurile din aur, valoarea reală a acestora este dată de prețul pieței determinat pe bază de expertiză nou catalogată, așa încât în mod eronat instanța de fond a obligat pârâta doar la plata sumei de152.232 lei, sumă care în fapt reprezintă valoarea pagubei la 2.09.2005.
Pe de altă parte, mai arată reclamanta, în mod eronat a fost respinsă cererea privind daunele compensatorii, atâta timp cât s-au dovedit prin raportul de expertiză administrat la judecata în fond, pierderile suferite de unitate, ca urmare a nerespectării de către pârâtă a obligațiilor de plată a despăgubirilor, în concordanță cu contractul de asigurare încheiat.
În motivarea apelului,pârâta - "" SAa arătat în esență, că, hotărârea apelată a fost pronunțată cu încălcarea principiilor fundamentale ale procedurii civile, al aflării adevărului, rolului activ al instanței cât și a dreptului la apărare, motivat de faptul că, în mod nejustificat a fost respinsă cererea sa de administrare a unei contraexpertize în vederea determinării valorii reale a bunurilor la data evenimentului asigurat.
Analizând hotărârea apelată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a criticilor formulate în apelurile declarate, Curtea reține următoarele:
Reclamanta - " " COM SRL, în calitate de asigurat a încheiat cu pârâta - "" SA- Sucursala, în calitate de asigurator, un contract de asigurare, concretizat în Polița de asigurare seria F nr. - din 6.08.2005, cu o valabilitate de 12 luni, până la data de 5 august 2006, prin care și-a asigurat bunurile din patrimoniu, costând în bijuterii în cantitatede 24,30 kgdin care8,5 kg bijuteriiaflate la casa de amanet din municipiul B,- parter, pentru o sumă totală de730.450 lei.
La data de 1 septembrie 2005, casa de amanet situată în- parter, județul B, a fost jefuită, fiind sustrasă cantitatea de 6.741,17 gr. bijuterii din aur, bunuri asigurate prin Polița de Asigurare seria F nr. - din 6.08.2005, încheiată cu pârâta.
Urmare a acestui eveniment s-au declanșat cercetări penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie și furt, ce formează obiectul dosarului nr. 947/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, iar la data de 9 noiembrie 2005 Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșania comunicat că autorii nu au fost identificați iar bunurile sustrase nu au fost recuperate.
În această situație, reclamanta, în concordanță cu dispozițiile art. 6.4. din clauza adițională la contractul de asigurare s-a adresat pârâtei pentru acordarea despăgubirilor în conformitate cuPolița de Asigurare seria F nr. - din 6.08.2005, aceasta din urmă refuzând a-și îndeplini obligația.
Potrivit art. 969 cod civil "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante", fiecare parte contractantă fiind ținută să-și execute obligațiile asumate prin acordul de voință exprimat.
Pe cale de consecință, în mod just instanța de fond, având în vedere concluziile raportului de expertiză întocmit la judecata în fond, dar și prev. art. 27 din Legea 136/1995, în conformitate cu care "despăgubirile se plătesc de asigurator în funcție de starea bunului din momentul producerii riscului asigurării și nu pot depăși valoarea bunului la momentul producerii evenimentului asigurat, cuantumul pagubei și nici suma la care s-a făcut asigurarea", a obligat pârâta să plătească cu acest titlu reclamantei suma de 152.232 lei.
C de-al doilea capăt de cerere din acțiunea inițială vizează obligarea pârâtei la plata de daune interese reprezentând echivalentul prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligațiilor contractuale.
Prin daune interese se înțeleg despăgubirile în bani pe care debitorul este îndatorat să le plătească în scopul reparării prejudiciilor suferite de creditor ca urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligațiilor contractuale.
În măsura în care sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale, creditorul are dreptul de a pretinde daune interese, creanța sa inițială fiind înlocuită cu o altă creanță, care are ca obiect o sumă de bani reprezentând echivalentul prejudiciului suferit, ceea ce nu înseamnă însă transformarea obligației inițiale într-o altă obligație, ci despăgubirile sunt datorate în virtutea însăși a obligației inițiale, fiind o sancțiune a neexecutării obligației acesteia.
În speță, reclamanta a solicitat despăgubiri pentru neexecutarea obligației de a plăti despăgubirile rezultând din contractul de asigurare.
Obligația izvorâtă din contractul de asigurare fiind în fapt o obligație de a da, de a plăti o sumă de bani cu titlu de despăgubiri, evident urmare a neexecutării sale, debitorul nu poate fi obligat decât la plata de daune -interese moratorii, care se pot cumula executării obligației.
Din probatoriul administrat la judecata de fond rezultă că, pârâta nu a acordat reclamantei, până în prezent despăgubirile la care era îndrituită potrivit contractului de asigurare, invocând ca argumente: imposibilitatea efectuării testului pentru salariatele de la punctul de lucru, nepunerea la dispoziția sa a copiilor cărților de muncă ale angajatelor de la punctul de lucru, aspecte ce nu au legătură cu criteriile de stabilire a daunelor ci țin de activitatea organului de urmărire penală și nicidecum nu pot justifica refuzul plății daunelor.
Evident, urmare a neexecutării obligațiilor de plată a despăgubirilor, reclamanta a fost privată de folosința acestei sume, suferind prejudicii, fiind deci îndreptățită a primi despăgubiri.
Raportul de expertiză întocmit în cauză concluzionează că prejudiciile suferite de reclamantă se ridica la suma de555.490,96 lei RON, această sumă incluzând despăgubiri plătite debitorilor clienți pentru care a primit bijuterii în amanet, majorări de întârzieri la plata aferentă obligației către bugetul de stat, profit nerealizat.
Cu privire la despăgubirile reprezentând contravaloarea împrumuturilor plătite debitorilor pentru care a primit bijuterii în amanet precum și profitul nerealizat, Curtea apreciază că sunt aspecte ce țin de riscul de afaceri și nu o consecință directă a neexecutării obligației izvorâte din contractul de asigurare, acest caracter avându-l doar sumele plătite cu titlu de majorări de întârziere aferente obligației către bugetul de stat.
În consecință, considerând întemeiate pretențiile doar în această privință, apelul reclamantei urmând a fi admis, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, iar sentința apelată schimbată în parte, în sensul că, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei și suma de101.857 leicu titlu de daune interese pentru neexecutarea obligației izvorâte în sarcina sa din contractul de asigurare încheiat cu reclamanta.
Prin apelul declarat, pârâta critică în esență valoarea stabilită ca și despăgubire pentru bunurile sustrase, obiect alPoliței de Asigurare nr. seria F nr. - din 6.08.2005, dar fără a arăta criteriile și reperele care ar fi trebuit urmate pentru determinarea valorii, mărginindu-se doar a preciza că aceasta trebuia să fie conformă dispozițiilor art. 27 din Legea 136/1995.
Pentru aceste considerente, dar și pentru cele anterior exprese față de apelul declarat de reclamantă,Curteava respinge ca nefondat apelul pârâtei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelul reclamanteiCOM Bîmpotriva sentinței nr.1176 din 11 noiembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și în consecință:
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că, admite în parte cererea de obligare a pârâtei la plata daunelor interese și în consecință obligă pârâta să plătească reclamanteisuma de 101.857 lei cu acest titlu.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta - "" SA împotriva aceleiași decizii.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 19 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Jud.
Ex.2/3.02.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Mitrea Muntean Dana
