Actiune în daune contractuale. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Dosar nr- (Număr în format vechi 2632/2009)

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 57

Ședința publică de la 5 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia

JUDECĂTOR I -

GREFIER -

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 11487 din 19.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Curtea, în temeiul dispozițiilor art.84 proc.civilă. raportat la dispozițiile art.284 proc.civilă. califică calea de atac ca fiind apel și nu recurs și se constituie în complet de apel din PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu și JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia conform art.99 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr.387/2005.

Curtea constatând că s-a solicitat prin motivele de apel judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin. 2. proc.civilă reține pricina spre soluționare.

După rămânerea în pronunțare a dosarului se prezintă avocat pentru intimată care depune la dosar delegația avocațială și concluzii scrise.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.11487 din 19.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, s-a respins cererea formulată de AVAS B împotriva ASOCIAȚIEI SALARIAȚILOR, ca nefondată.

A fost obligată reclamanta AVAS să plătească pârâtei suma de 2380 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei sentințe s-a reținut în esență că la data de 19.12.2007 s-a încheiat între părți contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.85; având ca obiect 419.107 acțiuni reprezentând 62,1283 % din valoarea capitalului subscris și vărsat al SC E -, vânzător fiind S și cumpărător Asociația Salariaților.

Că potrivit art.9.9. din contract trebuiau parcurse patru etape succesive, parcurgerea etapelor anterioare condiționând intrarea în etapele/etapa ulterioară.

Obligația cumpărătorului era aceea de a depune diligențe în vederea clarificării situației datoriilor societății privatizate și semnării documentului prin care urmau să stabilească debitorul ( sau oat reia persoană -CA) și suma datorată vânzătorului de acesta.

Că pârâta și-a îndeplinit întocmai prima etapă din clauză prevăzută la art.9.9 din contract a recunoscut însăși S, dar nu s-a mai trecut la semnarea documentului tripartit, și în al doilea rând nu s-a stabilit cuantumul datoriei și titularul obligației de plată, toate acestea neputând fi imputabile pârâtei. Nu s-a putut îndeplini astfel nici obligația pârâtei de plată a daunelor interese de 5% din prețul vânzării conform art.19.1 din contract.

Constatând astfel că pârâta nu are nici o culpă pentru finalizarea vânzării conform contractului în discuție, Tribunalul a respins acțiunea reclamantei AVAS ca nefondată și a obligat-o și la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru cele reținute s-a pronunțat astfel sentința de mai sus.

Împotriva sentinței comerciale nr.11487/19.10.2009 a declarat recurs, pe care instanța l-a calificat drept apel conform art.284 și 84 Cod pr.civ.

Prin apelul său AVAS critică sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece cumpărătorul este cel care nu a respectat clauza prevăzută la art.9.9 din contract, având o obligație de diligență, respectiv să clarifice cu AVAS și CA situația datoriilor societății către AVAS; să determine societatea să-și plătească datoriile către S în 90 de zile și o obligație de rezultat în sensul de a plăti ea însăși datoriile societății către AVAS, dacă societatea nu le putea plăti în termen de 90 zile.

Interpretarea dată de instanța de fond cu referire la cele trei etape o consideră ca nejustificată, din punctul său de vedere neîndeplinirea unei etape nu excludea pe cealaltă.

Important este că pârâta s-a obligat să plătească ea însăși suma în cauză, chiar și în situația divizării - și întocmirii Protocolului cu această ocazie.

Face la rându-i o analiză amplă a situației în cauză mergând pe ideea celor două tipuri de obligație asumatede pârâtărespectiv de diligență și de rezultat, și ceea ce consideră că e foarte important a fost faptul că părțile au stabilit că intimata pârâtă va fi cea care va plăti, dacă societatea nu-și plătește datoriile către AVAS în termenul de 90 de zile.

Deși a expirat și termenul de 90 de zile, creditul de 60.000 lei alocat prin convenția nr.82/2.02.1996, nu a fost achitat de intimata-pârâtă. În atare situație pârâta îi datorează și penalitățile prevăzute de art.19.1 din contract, respectiv 5% din prețul de cumpărare, pe care conform calculului întocmit le stabilește la suma de 339.467,67 lei.

astfel admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată în sensul că cere obligarea pârâtei la plata sumei de 60.000 lei creditul alocat și 339.476,67 lei penalități.

Apelul este nefondat.

Față de cele de mai sus și având în vedere actele depuse la dosarul cauzei, Curtea constată și reține că interpretarea astfel cum a fost stabilită de instanța de fond a articolului 9.9 din contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr.98/19.12.2007, este corectă.

Prin acest articol cumpărătorul și-a asumat obligația de plată față de AVAS în trei faze succesorale ce urmau să se aplice condiționat de îndeplinirea fazei precedente.

Deci numai după îndeplinirea primei faze se putea trece la executarea fazelor a doua și a treia.

Prima fază, care este de fapt și obligația principală a cumpărătorului care a constat în acțiunea sa de a clarifica și determina încheierea unui act tripartit cu recurenta AVAS și terțul -CA, în vederea clarificării situației datoriilor - către AVAS, după divizarea în anul 2001 când s-a desprins din societatea mamă -, căruia prin Protocolul de divizare nr.1348/25.05.2010 pe bază de balanță bilanț cont 167 la 1.05.2001, i-a fost predată suma de 60.000 lei reprezentând fond de restructurare, lucru consemnat prin Protocolul 5934/14.12.2007 încheiat între SC - și - (pag.59 dosar nr- al Tribunalului București ).

Referitor la diligențele depuse de intimată pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor din această fază stă mărturie și recunoașterea S la judecarea recursului de către Tribunal (pag.7).

În atare situație, faptul că actul tripartit nu s-a finalizat, deci nu s-a putut încheia pentru că terțul - a refuzat semnarea acestuia pe motivul că în ce îl privește nu datorează nimic cătremotivând prescripția creanței preluată de acesta, nu se datorează culpei intimatei.

În atare situație, nefiind clarificată între cele 3 părți datoria pe care - o are față de AVAS așa cum cere fișa 1 din articolul 9.9 din contractul 98/2007, firesc celelalte 2 faze din articol nu se mai pot aduce la îndeplinire, deci AVAS nu poate obliga pârâta la plata sumei cerute, de vreme ce "situația datoriilor societății către vânzător" nu a putut fi determinată valoric, din culpa vădită a lui, care trebuia să lămurească dacă într-adevăr creanța sa față de CA e prescrisă.

Cu toate acestea pârâta cu nr.158/22.01.2008 a achitat lui suma de 24.372 lei, sumă pe care o recunoaște ca fiind în sarcina sa conform protocolului nr.5934/14.12.2007 mai sus menționat, suma de 60.000 lei reprezentând fond de restructurare, fiind datorie certă în sarcina CA și nu a pârâtei.

Ca urmare, Curtea reține că într-adevăr pârâta nu mai datorează nimic lui, clauzele din art.9.9 din contract așa cum au fost stabilite ca faze 2 și 3, și următoarele nemaiavând finalitate din cauza nesemnării actului tipărit, pentru care pârâta nu are nici o vină.

Reținând că pârâta a achitat și c/val. sumei de 24.372 lei pe care o datorează AVAS în urma divizării în anul 2001, Curtea reține că aceasta și-a îndeplinit obligațiile de cumpărător conform contractului și în consecință pretențiile lui S privind obligarea pârâtei și la plata daunelor interese de 5% din prețul vânzării conform art.19.1 din contract, sunt nejustificate.

În consecință, reținând că sentința instanței de fond 11487/19.10.2009 este temeinică și legală, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.11487 din 19.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA SALARIAȚILOR B,-, sector 3.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 05.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 3: Iulia Manuela

GREFIER,

-

Red.Jud. -12.03.2010

Tehnored. -12.03.2010

4 ex.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Președinte -

Președinte:Alecsandrina Rădulescu
Judecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia, Iulia Manuela

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Actiune în daune contractuale. Decizia 57/2010. Curtea de Apel Bucuresti