Acțiune posesorie. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 75
Ședința publică din 20 ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Mircea Boar
JUDECĂTOR 3: Csaba
GREFIER: -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta, cu sediul în T,- împotriva sentinței civile nr. 542 din 20 august 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș privind pe reclamanta Societatea de Investiții Financiare Oltenia, cu sediul în C,-, în vederea pronunțării.
La apelul nominal nu se prezintă părțile.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându‑se că au fost depuse la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise de pârâta recurentă și de reclamanta intimată Societatea de Investiții Financiare Oltenia, după care, văzând că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din 13 ianuarie 2009, cele declarate fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen care face parte integrantă din prezenta hotărâre iar pronunțarea s-a amânat pentru astăzi,
CURTEA
Constatând că prin sentința civilă nr. 542 din 20 august 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timișs -a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale și s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Societatea de Investiții Financiare Oltenia, în sensul că a fost desemnat ca expert contabil pentru a întocmi un raport care să analizeze operațiunile din gestiunea societății, legate de raporturile dintre și acționarul majoritar precum și cele dintre și alte societății afiliate acționarului majoritar pentru perioada 2000-2008 și s‑a încuviințat expert asistent din partea reclamantei, stabilindu‑se în esență, că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 136 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 pentru a se putea cere desemnarea unui expert, respectiv aceea ca acționarul reclamant să dețină cel puțin 10% din acțiuni, chiar dacă are un reprezentant în Consiliul de Administrație,
Având în vedere că pârâta, declarând recurs, cu invocarea în drept a motivelor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă, a solicitat modificarea în tot a sentinței și respingerea cererii reclamantei intimate pentru desemnarea unui expert precum și, în temeiul art. 300 alin. 2 Cod procedură civilă, să se dispună suspendarea executării sentinței până la soluționarea recursului, cu motivarea că:
Prima instanță a admis cererea reclamantei fără a răspunde la apărările pârâtei și nerespectând dispoziții procedurale imperative referitoare la numirea experților;
Reclamanta nu a fost împiedicată să ia cunoștință de orice aspect referitor la administrarea societății, în Consiliul de Administrație se află și un reprezentant al acesteia, administratorii sunt aleși de Adunarea Generală a acționarilor, fiind irelevant că reprezentantul reclamantei este în minoritate iar transparența luării deciziilor este asigurată în condițiile în care acestea se iau în prezența și cu votul reprezentantului său și se transmit prin fax reclamantei;
Reclamanta nu are nici un interes în a i se admite cererea, întrucât aspectele pe care le dorește relevate prin expertiză îi sunt aduse la cunoștință în cadrul organelor de conducere ale societății la ale căror ședințe participă prin reprezentanți proprii, interesul fiind o condiție de exercitare a oricărei cereri de chemare în judecată, împiedicând derularea unor procese fără nici o utilitate pentru reclamant și vexatorii pentru pârât și chiar pentru instanță;
Prin decizia primei instanțe, ar urma să se efectueze o expertiză extrem de voluminoasă prin prisma obiectului de studiu și al cărui cost urmează să fie suportat de societatea pârâtă, în condițiile în care reclamanta a avut și are posibilitatea de a lua la cunoștință despre aspectele în discuție pe alte căi, mai amiabile și mult mai puțin costisitoare și șicanatorii;
A adus la cunoștința instanței și faptul că nu este prima dată când reclamanta introduce astfel de cereri de chemare în judecată lipsite de interes și utilitate practică, extrem de șicanatorii pentru derularea activității societății, atacând în justiție mai multe hotărâri ale Adunării Generale a Acționarilor, fără a avea câștig de cauză, dar prima instanță nu a ținut cont nici de acest aspect, relevant asupra atitudinii reclamantei;
Prima instanță a nominalizat practic din oficiu un expert contabil, încălcând dispozițiile imperative ale art. 202 Cod procedură civilă, nu a solicitat o listă biroului local de expertiză, a numit un expert înainte ca acesta să fie pus în discuția părților care ar fi putut cădea de acord asupra numirii experților, nu a procedat la tragerea la sorți a numelui expertului care nu a fost numit în ședință publică până la finalizarea dezbaterilor și a acordat numai reclamantei dreptul de avea un expert asistent, fără a‑l nominaliza astfel că nu s-a respectat principiul contradictorialității dezbaterilor și nici cel al egalității părților în procedura numirii expertului sau experților contabili, aceștia fiind stabiliți în mod arbitrar de către instanță.
Văzând că reclamanta intimată Societatea de Investiții Financiare Oltenia a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, arătând că:
Societatea pârâtă, prin organele sale, respectiv Consiliul de Administrație, ales în majoritate de către acționarul majoritar, conducerea executivă, numită de acționarul majoritar și, nu desfășoară o activitate transparentă, dreptul la informare al acționarilor minoritari printre care și al reclamantei fiind sistematic încălcat;
Interesul promovării acțiunii decurge din calitate de acționar a reclamantei care are dreptul de a obține, în condițiile legii, orice informații necesare executării drepturilor sale de acționar, pentru a decide cu privire la deținerile sale de acțiuni în cunoștință de cauză, raportat la rezultatele economice slabe pe care le-a realizat societatea de la preluarea pachetului de acțiuni de către;
Susținerea că are un membru în Consiliu de Administrație al pârâtei, care participa la întrunirile acestuia și este informat cu privire la activitatea societății, nu are relevanță în cauză și nu poate fi reținută, deoarece materialele prezentate dezbaterii și aprobării Consiliului de Administrație sunt întocmite de reprezentanții aceluiași acționar majoritar, existând suspiciunea că acestea nu reflectă realitatea. În plus, Consiliul de Administrație se întrunește sporadic, întrunirea acestuia fiind hotărâtă tot de către acționarul majoritar, după bunul plac;
Costul expertizei cade în sarcina pârâtei conform art. 136 2 din Legea nr. 31/1990 iar pentru expertul asistent, sarcina achitării contravalorii onorariului va fi a reclamantei care a solicitat instanței să încuviințeze un expert asistent, care să participe la efectuarea lucrării;
Nu s‑a încălcat nici o normă legală, prin numirea din oficiu a expertului, recurenta având posibilitatea, fie să solicite schimbarea acestuia prin tragere la sorți, fie să-l recuze, dacă are motive întemeiate;
Instanța de fond nu putea acorda mai mult decât s-a cerut, ori, recurenta nu a solicitat ca instanța să încuviințeze un expert asistent din partea sa și procedura fiind necontencioasă a fost corect soluționată.
Văzând că ulterior pârâta recurentă a depus note de ședință, invocând faptul că intimata nu mai are calitate procesuală activă pentru a i se admite cererea de efectuare a unei expertize, deoarece în data de 3 noiembrie 2008, s-a finalizat procesul majorării capitalului social al societății, conform Actului adițional nr. 13/4.11.2008, majorare care a fost înregistrată la. T, fiind avizată de judecătorul delegat prin încheierea cu nr. 18.312/13.11.2008, emițându-se apoi certificatul de înregistrare mențiuni din data de 18 noiembrie 2008 și după această majorare reclamanta are o participațiune de 0,76 % din capitalul social al societății, adică 478.060 acțiuni astfel că nu mai este întrunită condiția admisibilității unei cereri de efectuare a unei expertize, cerere care poate fi formulată de unul sau mai mulți acționari care reprezintă cel puțin 10% din capitalul social al societății așa cum impune art. 136 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale,
Că reclamanta intimată a formulat concluzii scrise prin care a arătat că la data promovării acțiunii deținea cota de 15,523 % din capitalul social al recurentei, fiind îndeplinite condițiile pentru promovarea cererii și că a formulat cerere de chemare în judecată pentru anularea Hotărârii din data de 19 septembrie 2008, cerere de ordonanță președințială pentru suspendarea executării respectivei hotărâri, ambele cu termen de judecată în data de 16.01.2008, precum și recurs împotriva încheierii judecătorului delegat al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș prin care s-a admis cererea de înregistrare formulată de recurentă, cu termen de judecată în data de 12.01.2008,
Considerând că întrucât recurenta nu a făcut o departajare a motivelor de recurs invocate în fapt, prin raportare la motivarea în drept a acestuia, nici instanța nu poate să facă o analiză separată,
Reținând că potrivit art. 136 din Legea nr. 341/1990, republicată, nul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social vor putea cere instanței să desemneze unul sau mai mulți experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport, care să le fie înmânat și, totodată, predat oficial consiliului de administrație, respectiv directoratului și consiliului de supraveghere, precum și cenzorilor sau auditorilor interni ai societății, după caz, spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare,
Că în mod necontestat, la data soluționării cauzei în primă instanță, reclamanta îndeplinea condiția de a deține cota prevăzută de textul de lege menționat, din capitalul social al societății iar modificările ulterioare nu sunt relevante pentru că altfel dispozițiile legale edictate în scopul protejării acționarilor minoritari ar fi lipsite de conținut prin posibilitatea pe care acționarii majoritari o au de a majora oricând capitalul social cu consecința diminuării, sub pragul legal a participațiunilor minoritare,
Considerând că alte condiții referitoare la posibilitatea acționarului de a se informa cu privire la operațiunilor societății, nu rezultă din reglementarea legală respectivă și că nici o altă justificare a interesului de a solicita analizarea respectivelor operațiuni nu este impusă de legiuitor, care, potrivit alin. 2 al art. 136, admite posibilitatea efectuării expertizei chiar în cazul solicitărilor făcute cu rea‑credință, cu consecințe numai în privința suportării costurilor,
Că pe de altă parte, în ce privește modalitatea de desemnare a expertului, în cauză trebuia făcută aplicarea cu prioritate a dispozițiilor legale speciale din art. 136 al Legii nr. 31/1990, republicată, dispozițiile generale ale Codului d e procedură civilă fiind aplicabile numai în măsura compatibilității lor,
Că în situația în care nu se invocă faptul că expertul desemnat sau cel pe care îl va desemna reclamanta nu ar avea această calitate, dispozițiile art. 202 Cod procedură civilă fiind în mod vădit dispozitive, în măsura în care părțile nu au căzut de acord asupra numirii, instanța avea posibilitatea de aof ace, în speță, prin însăși hotărârea dată, pentru că altfel, procedând la desemnarea expertului prin tragere la sorți în ședință publică, ar fost pusă în situația de a se pronunța anticipat asupra aspectului principal litigios constând în posibilitatea desemnării unui expert, cerere față de care pârâta a manifestat opoziție,
Că de asemenea, în mod justificat nu a dispus cu privire la posibilitatea desemnării și de către pârâtă a unui expert asistent, în situația în care aceasta nu i s‑a cerut,
Că, în consecință, recursul fiind neîntemeiat, prin aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie respins,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta, cu sediul în T,- împotriva sentinței civile nr. 542 din 20 august 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș privind pe reclamanta Societatea de Investiții Financiare Oltenia, cu sediul în C,-, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 20 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Dact.
2 ex./18.02.2008
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Mircea Boar, Csaba
