Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1020/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1064/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1020
Ședința publică de la 29.06.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 3: Elisabeta
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, în contradictoriu cu intimații G și - SRL - prin lichidator judiciar C, împotriva sentinței comerciale nr.1138/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții lipsa părților, faptul că s-au atașat dovezile de comunicare a sentinței, precum și faptul că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 pct.2 civ.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr.1138 din 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, judecătorul - sindic a respins ca nefondată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B în temeiul dispozițiilor articolului 138 literele "c" și "d" în contradictoriu cu pârâtul G, reținând în esență faptul că reclamanta a făcut doar afirmații generice referitoare la continuarea activității în interes personal, fără a indica, în concret, elemente care să conducă la concluzia îndeplinirii condițiilor prevăzute de articolul 138 litera "c" și nici nu s-a dovedit săvârșirea cu vinovăție de către pârâtă a faptei prevăzute de articolul 138 litera
Împotriva acestei sentințe comerciale, creditoarea în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 8 alineat 2 din Legea mr.85/2006 a declarat recurs, pentru soluționarea căruia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială, la data de 6.05.2009 a fost înregistrat dosarul nr-.
Intimații legal citați nu au formulat întâmpinare.
Nu au fost administrate probe noi în sensul dispozițiilor articolului 305 Cod procedură civilă.
Recurenta consideră că sentința atacată este nelegală deoarece a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă) în sensul că, au fost administrate probe din care rezulta cu prisosință faptul că intimații nu și-au dus la îndeplinire obligațiile pe care și le-a asumat în calitate de asociat și administrator al societății debitoare, încălcând dispozițiile articolului 1540 Cod civil, articolului 1080 Cod civil, articolului 11 din Legea nr.82/1991 republicată și articolului 374 Cod comercial.
Referitor la incidența dispozițiilor articolului 138 litera "c" din Legea nr.85/2006, recurenta susține că este necesar și suficient pentru atragerea răspunderii patrimoniale în temeiul acestor prevederi, a se dovedi doar faptul că administratorul ar fi desfășurat activități neprofitabile care au condus la insuficiența fondurilor bănești.
În concluzie se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii.
Curtea verificând legalitatea lucrărilor dosarului de fond potrivit criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Recurenta consideră că în cauză erau incidente și dispozițiile articolului 138 litera c din Legea nr.85/2006, deoarece intimatul a dispus continuarea activității societății chiar și în perioada în care era iminentă starea de incapacitate de plată a debitoarei.
În consecință se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a intimatului.
Intimatul legal citat prin afișare la ușa instanței nu a formulat întâmpinare.
Curtea verificând legalitatea lucrărilor dosarului de fond potrivit criticilor formulate constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
1.Referitor la motivul de recurs prevăzut de dispozițiile articolului 304 punctul 6 Cod procedură civilă.
Judecătorul - sindic atunci când în cadrul aceleiași hotărâri s-a pronunțat și asupra cererii lichidatorului - judiciar de închidere a procedurii insolvenței o dată cu soluționarea cererii formulată în baza dispozițiilor articolului 138 literelr "c" și "d" din Legea nr.85/2006, nu a acordat mai mult decât s-a cerut, deoarece potrivit articolului 11 literele "g" și "n" din Legea nr. 85/2006 printre atribuțiile principale ale judecătorului - sindic, legiuitorul a menționat și pe acelea de a judeca cererile de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere și pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii.
Coroborând aceste dispoziții legale cu cele prevăzute de articolul 31 alineat 1 punctele 4 și 5 din Legea nr.85/2006, Curtea consideră că judecătorul - sindic avea dreptul legal de a se pronunța în cadrul aceleiași hotărâri atât cu privire la cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului societății debitoare cât și asupra cererii de închidere a procedurii insolvenței formulată de lichidatorul judiciar la termenul din 10.11.2008 în temeiul dispozițiilor articolului 132 alineat 2 din Legea nr.85/2006.
În consecință Curtea va respinge acest motiv de recurs ca nefondat.
2.Referitor la motivele de recurs prevăzute de dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă și articolului 3041Cod procedură civilă.
În ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor articolului 138 literele c și d din Legea nr.85/2006 Curtea consideră că aceste norme legale nu instituie prezumția de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită a fi stabilită, ci prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvență și care pot antrena răspunderea unor persoane din organele sale de conducere.
Stabilirea existenței unor asemenea fapte și a măsurii în care acestea au contribuit la ajungerea în stare de insolvență a debitoarei se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile în dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet și pertinent.
În acest sens este de remarcat faptul că recurenta nu s-a achitat de obligațiile impuse de dispozițiile articolului 1169 cod civil și nu a administrat probe din care să rezulte îndeplinirea condițiilor speciale prevăzute de articolul 138 literele c și d din Legea nr.85/2006 și a celor generale prevăzute de articolele 998 - 999 Cod civil.
În privința aplicabilității dispozițiilor articolului 138 litera c din Legea nr.85/2006, Curtea reține faptul că hotărârea judecătorului- sindic este legală deoarece din probele administrate de către recurentă nu a rezultat îndeplinirea celor două condiții impuse de norma respectivă și anume: existența interesului personal al organului de conducere și caracterul evident al iminentei insolvabilității a debitoarei.
Condiția interesului personal în continuarea activității, în sensul manifestării de voință în mod conștient și intenționat de a continua activități comerciale care ducea în mod vădit societatea în stare de insolvență, cu scopul de a obține câștiguri personale, nu a fost dovedită, în nici un fel de recurentă.
Referitor la aplicabilitatea dispozițiilor articolului 138 litera d din Legea nr.85/2006, Curtea constată în primul rând că recurenta nu a precizat care dintre cele trei elemente materiale ale activității păgubitoare săvârșite de către intimat ar fi incidente în cauză, iar în al 2 - lea rând, din actele existente la dosar, întocmite de lichidatorul judiciar nu rezultă caracterul fictiv al evidențelor contabile și nici încălcarea dispozițiilor legale privind evidența contabilă.
Mai mult, Curtea analizând rapoartele întocmite de lichidatorul - judiciar, constată că debitoarea intimată a depus raportările contabile și actele prevăzute de articolul 28 din Legea nr. 85/2006 chiar dacă acest lucru s-a produs cu întârziere.
Împrejurarea că societatea debitoare a acumulat restanțe prin neefectuarea plăților la termenele stabilite, precum și faptul că aceasta nu și-a onorat datoriile față de creditori, nu dovedesc decât o defectuoasă administrare și gestionare contabilă a fondurilor societății, și nicidecum că din această cauză societatea debitoare a ajuns în stare de insolvență.
În consecință, Curtea va respinge și aceste motive ca nefondate.
Față de toate aceste aspecte, Curtea în baza dispozițiilor articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă raportat la articolul 304 punctul 9 va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, în contradictoriu cu intimații G și - SRL - prin lichidator judiciar C, împotriva sentinței comerciale nr.1138/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
9.04.2009
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea, Elisabeta
