Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1137/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 1137/R-COM
Ședința publică din 04 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
- -, judecător
- -, judecător
- -, grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în--11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr. 407/C din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliat în comuna, județul V și
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-pârât asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului- pârât, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Av-Fl.-, având cuvântul pentru intimatul - pârât, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele menționate în întâmpinarea depusă anterior la dosar și susținută oral în ședința publică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 03 iulie 2008 s-a înregistrat cererea formulată de reclamanta AVAS B împotriva pârâților și G, solicitându-se obligarea acestora să suporte pasivul firmei în faliment - SC SRL.
În motivarea cererii, reclamanta a precizat că firma sus citată este în faliment, iar vinovați de această situație sunt pârâții. Reclamanta are o creanță de 5713 lei, împotriva debitoarei, însă este în imposibilitate de a recupera suma.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art.138 din Legea 85/2006, răspunderea pârâților rezultând din faptul că au adus firma în încetare de plăți. Răspunderea lor operează și pentru cea mai ușoară culpă. S-a susținut că cei doi pârâți au contribuit la ajungerea societății în încetare de plăți, pentru că nu s-au comportat ca niște buni proprietari față de societatea ai căror administratori au fost.
Răspunderea pârâților este o răspundere specială, ce se situează pe tărâmul răspunderii contractuale. Această răspundere se apreciazăin abstracto, urmând ca aceștia să răspundă patrimonial și în baza disp. art.138 alin.1, lit. c) și e) din Legea 85/2006.
În dovedirea cererii s-au depus în dosarul cauzei înscrisuri și raportul privind lichidarea SC SRL.
Prin sentința comercială nr. 407/12 martie 2009 TRIBUNALUL VÂLCEA - SECȚIA COMERCIALĂ SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV FISCAL a respins cererea formulată de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - AVAS, cu sediul în B,--11, sector 1, în contradictoriu cu pârâții, cu domiciliul în comuna, județul V și G, cu același domiciliu, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea din 20 octombrie 2000 pronunțată în dosarul nr.929/2000 al Tribunalului Vâlceas -a deschis procedura reorganizării judiciare față de debitoarea SC SRL, județul V, iar la 12 ianuarie 2001, s-a dispus trecerea la procedura falimentului - fila 15 dosar. Administratorul pârâtei SC SRL a fost - fila 30 dosar, iar prin actul adițional autentificat sub nr.784/29.05.2000, de notarul public a fost cooptat în societate ca asociat G - fila 30 dosar.
S-a reținut că un alt creditor - SA - Sucursala Dac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând obligarea acestuia la acoperirea pasivului societății falite, iar prin sentința nr. 737/2006 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială a fost respinsă irevocabil cererea - fila 30 dosar, încheiere din 16 martie 2007, dosar nr- al Curții de APEL PITEȘTI.
De asemenea și Vas olicitat antrenarea răspunderii personale a pârâtului și cererea sa a fost respinsă prin sentința nr.1130/C/2001 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, rămasă irevocabilă - fila 41 dosar.
S-a reținut că pârâtul G execută o pedeapsă privativă de libertate în Penitenciarul Colibași - iar în interogatoriul de la fila 42 dosar a precizat că nu a săvârșit vreo faptă prev. de Legea 85/2006 - art.138.
De asemenea s-a reținut că cererea reclamantei nu este fondată, aceasta nedovedind săvârșirea de către pârâți a vreuneia din faptele prev. de art.138, lit.c și e din Legea 85/2006. Din raportul lichidatorului depus la dosarul cauzei, rezultă doar că pârâtul G nu a înregistrat o parte din facturi în contabilitate, dar reclamanta nu a solicitat antrenarea răspunderii personale a pârâtului pentru o asemenea faptă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AVAS solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii de atragere a răspunderii formulate de AVAS împotriva administratorilor și
În motivare s-a arătat că instanța de fond a reținut eronat că în cauză nu s-a dovedit săvârșirea de către pârâți a faptelor prevăzute de art. 138 lit. c) și e).
Se arată că o analiză riguroasă a susținerilor creditoarei atrage concluzia că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile a administratorilor. Se arată că deși din raportul lichidatorului rezultă culpa pârâtului G, instanța nu a avut rol activ și s-a prevalat de faptul că AVAS nu a formulat cerere de antrenare a răspunderii acestuia și pentru faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit d) din nr. 85/2006.
Se susține și că instanța de fond nu a supus dezbaterilor analiza raportului întocmit de către lichidator.
Intimații au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și obligarea recurenței la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor invocate și în raport de probatoriul administrat în cauză, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta înțelege să critice sentința în ce privește pe ambii pârâți, deși situația acestora este diferită. Astfel, în ce privește pe se constată în primul rând că la data de 29.05.2000 acesta a cesionat părțile sociale deținute la debitoare către G, care a devenit unic administrator iar prin decizia nr. 332/RC/23.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-, urmare a cererii creditoarei BCR - SA D, s-a statuat irevocabil că nu se poate antrena răspunderea administratorului pentru obligațiile societății, deoarece starea de încetare de plăți a fost determinată de neplata sumelor datorate de către principalul beneficiar SC SRL, către societatea SC SRL.
Ca atare, administratorul nu a fost vinovat de ajungerea societății debitoare în reorganizare judiciară, reținându-se totodată că administrator era G, la data la care debitoarea debitoarei nu-și onora plățile. S-a reținut totodată că nu este incidentă teza folosirii bunurilor debitoarei de către administrator iar contractarea de credite nu poate atrage concluzia ruinării societății, reprezentând dimpotrivă exercițiul normal al comerțului.
Însă în primul rând se impune analizarea cerințelor de exercițiu a acțiunii, în raport de care se constată că la data formulării cererii de antrenare a răspunderii de către creditoarea recurentă potrivit art. 138 din nr. 85/2006 (în forma în vigoare la acea dată), acțiunea aparținea lichidatorului, care a indicat în raport persoanele culpabile de ajungerea societății în insolvență.
În subsidiar, dacă lichidatorul nu înțelege să formuleze atare cerere, acțiunea aparținea comitetului creditorilor, iar nu unui singur creditor, minoritar. Ca atare, pentru formularea prezentei cereri nu sunt întrunite condițiile legale de exercitare, acțiunea având caracter colectiv, ținând de natura concursuală a procedurii insolvenței.
Nici față de textul în forma sa actuală nu se poate reține îndeplinirea cerinței de exercițiu a acțiunii în răspundere, devreme ce creanța AVAS este minoritară, nefiind întrunit procentul de peste J din valoarea creanțelor.
Pe de altă parte, acțiunea nu poate fi primită și datorită faptului că anterior, alți creditori a exercitat-o dar a fost respinsă (dec. nr. 76/RC/13.02.2002, la cererea DGFP V și dec. nr. 332/RC/23.03.2007 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-) iar persoana vinovată de ajungerea societății în insolvență a fost obligată să repare prejudiciul produs unora din creditorii societății debitoare, fiind condamnată printr-o sentință penală.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312.proc.civ. rap. la art. 8 din nr. 85/2006 curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând totodată disp. art. 274.proc.civ. curtea va obliga recurenta la plata sumei de 1300 lei cheltuieli de judecată, către.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în--11, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr. 407/C din 12 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, domiciliat în comuna, județul V și
Obligă recurenta la plata sumei de 1.300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
5 ex/10.11.2009
Jud fond
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Andreea Tabacu, Constantina Duțescu
