Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1218/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1482/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 1218

Ședința publică de la 15 Octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Carmen Mihaela Negulescu

JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci

JUDECĂTOR 3: Adriana

GREFIER

******************

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva sentinței comerciale nr.854/17.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare RA -, intimata debitoare SC -. - SA -PRIN LICHIDATOR JUDICIAR LIDER-LICHIDARE ȘI, intimata lichidator judiciar LIDER -LICHIDARE ȘI și intimatul pârât .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta creditoare prin consilier juridic care depune delegație la dosar și intimata creditoare RA prin consilier juridic G care depune delegație la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosarul cauzei, prin fax la data de 15 octombrie 2009, intimatul pârât a formulat cerere de amânare pentru lipsă de apărare.

Intimata creditoare RA -, prin consilier juridic, arată că a solicitat dosarul la amânare față de cererea formulată de intimatul pârât pentru lipsă de apărare.

Curtea față de data când a fost citat intimatul pârât și dispozițiile art.156 Cod procedură civilă apreciază că cererea pentru lipsă de apărare nu este întemeiată și o respinge ca atare, motiv pentru care dispune lăsarea dosarului la ordine.

La a doua strigare a cauzei se prezintă recurenta creditoare prin consilier juridic cu delegație la dosar și intimata creditoare RA prin consilier juridic G cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.

Curtea invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale active în recurs și acordă cuvântul pe această excepție.

Recurenta creditoare, prin consilier juridic, arată că potrivit accesului liber la justiție, recurenta în calitate de titulară a unor creanțe bugetare rămase neacoperite este îndreptățită să formuleze acest recurs pentru a proteja dreptul de a pretinde suportarea obligațiilor bugetare din patrimoniul personal al reprezentantului societății debitoare.

Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active în recurs.

CURTEA

Asupra recursului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr. 854/17.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată cererea lichidatorului judiciar LIDER-LICHIDARE ȘI, în contradictoriu cu pârâtul, iar în temeiul dispozițiilor articolului 131 din Legea nr. 85/2006 a fost închisă procedura insolvenței împotriva debitorului SC -. - SA, în contradictoriu cu creditorii RA - și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, dispunându-se radierea societății debitoare din Registrul Comerțului

În baza articolului 135 din lege, sentința de închidere procedurii a fost notificată B și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București pentru efectuarea mențiuni, dispunându-se și plata către lichidatorul judiciar a sumei de 1.900 lei, reprezentând remunerație/cheltuieli de procedură, din fondul prevăzut la articolul 4 alin. 4 din lege.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile articolului 138 lit. c și d din lege, lichidatorul judiciar făcând doar afirmații generice referitoare atât la continuarea activității în interes personal, la dezinteresul arătat față de respectarea condițiilor și normelor legale, cât și la neținerea contabilității, fără a indica în concret elemente care să ducă la concluzia îndeplinirii condițiilor legale.

Calitatea pârâtului de administrator al debitorului nu poate duce la concluzia că acesta a săvârșit fapte care să poată fi încadrate în dispozițiile articolului 138 lit. c și d din lege, pentru a putea atrage răspunderea sa, în lipsa unor probe certe.

S-a mai reținut că răspunderea pârâtului nu se poate atrage dacă acesta nu a formulat cererea de deschidere a procedurii în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență, întrucât aceasta este o faptă ulterioară apariției insolvenței, ori dispozițiile articolului 138 din lege reglementează o răspundere specială, care se poate angaja pentru fapte anterioare apariției insolvenței și care au cauzat această stare.

Pe de altă parte, chiar lichidatorul judiciar afirma din analiza ultimului bilanț contabil întocmit la 31.12.2002 reiese că societatea era deja în insolvență încă din 31.12.2002, dată la care a pierdut întregul capital social, când datoriile acesteia au depășit capacitatea de plată, chiar în condițiile în care s-ar fi încasat creanțele. Ori, în asemenea condiții, debitorul fiind deja în insolvență, continuarea după data numirii sale în funcție - 12.06.2003 - a activității societății de către pârât, în interesul său personal, faptă de altfel nedovedită, nu mai avea cum să cauzeze insolvența debitorului.

Fapta prevăzută la articolul 138 lit. d din lege, cuprinde trei ipoteze. Primele două se referă la faptul că pârâtul a ținut o contabilitate fictivă și a făcut să dispară unele documente contabile, însă lichidatorul judiciar nu a probat cele afirmate. Cea de -a treia ipoteză se referă la faptul că pârâtul nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea. Împrejurarea că debitorul nu a depus la dosar actele prevăzute de articolul 28 din Legea nr. 85/2006 în termenul prevăzut de articolul 35 din lege, ori că nu a depus toate raportările contabile la organele fiscale ori la ORC, nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea, în lipsa unor probe certe.

Simplul fapt că pârâtul nu ar fi ținut contabilitatea potrivit legii române nu este de natură să ducă la angajarea răspunderii sale în lipsa dovedirii raportului de cauzalitate între această faptă și ajungerea societății în stare de insolvență, în speță, lichidatorul judiciar nefăcând dovada raportului de cauzalitate.

Instanța de fond a mai reținut că raportul final și bilanțul general trebuie întocmite de lichidatorul judiciar comunicate și afișate, conform articolului 129 alin. 1 din lege,doarîn situația în care bunurile din averea debitorului au fost lichidate, în acest caz procedura fiind închisă potrivit articolului 132 alin. 2 din lege.

În cauză, lichidatorul judiciar a arătat că nu a identificat faptic în patrimoniul debitorului bunuri mobile sau imobile, care să fie valorificabile, astfel că nu a trebuit să întocmească raport final.

Potrivit articolului 131 din lege, în orice stadiu al procedurii judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.

Astfel, judecătorul-sindic a constatat că debitorul nu deține bunuri prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanțele sau cheltuielile administrative, motiv pentru care continuarea procedurii nu s-ar justifica, atât timp cât finalitatea urmărită de lege nu s-ar putea atinge.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în motivele de recurs că aceasta a fost dată prin aplicarea greșită a legii (articolul 304 pct. 9 Cod procedură civilă) fiind îndeplinite în speță condițiile prevăzute de articolul 138 lit. c și d din Legea nr. 85/2006 pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtului, întrucât societatea debitoare a ajuns în insolvență din cauza conduitei culpabile a administratorului societății.

În drept, s-au invocat dispozițiile articolului 299 și următoarele din Codul d e procedură civilă, Legea nr. 85/2006, Legea nr. 31/1990, republicată.

În cauză nu s-au depus întâmpinări.

Examinând recursul declarat în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, cu calitatea persoanei care a declarat recursul și dispozițiile Legii nr. 85/2006, Curtea reține următoarele: la termenul din data de 15.10.2009, instanța de recurs a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active în recurs.

Excepția este întemeiată și urmează a fi admisă.

Potrivit dispozițiilor articolului 8 din Legea nr.85/2006, hotărârile pronunțată de judecătorul-sindic în procedura insolvenței pot fi atacate cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel.

Conform dispozițiilor articolului 149 din Legea nr. 85/2006, dispozițiile legii privitoare la procedura insolvenței se completează, în măsura compatibilității lor, cu dispozițiile Codului d e procedură civilă. Având în vedere că privitor la condițiile de exercițiu a căii de atac a recursului, Legea nr. 85/2006 nu prevede dispoziții speciale, devin incidente dispozițiile articolului 99 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

Din interpretarea dispozițiilor articolului 3021alin. 1 lit. a Cod procedură civilă, reiese că au acces la calea de atac a recursului numai persoanele care au calitatea de parte în procesul soluționat prin hotărârea recurată, câtă vreme cererea de recurs trebuie să cuprindă numele, domiciliul sau reședința părților.

În speță, hotărârea a fost atacată de către creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 pe considerentul că prima instanță a respins ca nefondată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului SC -. - SA.

Din actele și lucrările dosarului, rezultă că cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fost formulată de către lichidatorul judiciar LIDER-LICHIDARE ȘI, în contradictoriu cu pârâtul, prin care a solicitat obligarea acestuia să suporte pasivul debitoarei în sumă de 293.273,46 lei, aspect consemnat și în încheierea de ședință din data de 12.02.2008.

Potrivit articolului 138(1) din Legea nr.85/2006, la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecătorul - sindic poate dispune atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat starea de insolvență prin fapte prevăzute de articolul 138 literele a-g din lege.

Autorizarea cerută judecătorului sindic de către Comitetul creditorilor, pentru formularea acestui tip de cerere, se face în condițiile articolului 138(3) din lege care prevede inclusiv omisiunea administratorului/lichidatorului cu privire la formularea acțiunii.

În cauza de față, cererea întemeiată pe articolul 138(1) literele c,d din Legea nr.85/2006 a fost formulată de lichidatorul judiciar, caz în care nu a fost formulată o cerere în temeiul articolului 138(3) din lege.

În acest context, legitimarea procesuală activă ordinară a aparținut lichidatorului judiciar, deci calitatea de părți litigante la fondul cauzei au avut-o lichidatorul judiciar ca reclamant și ca pârât, prin natura cauzelor aflate sub incidența Legii nr. 85/2006 fiind alăturați acestui cadru procesual și creditorii interesați în acoperirea masei pasive.

În concluzie, câtă vreme cererea de atragere a răspunderii a fost formulată de lichidatorul judiciar, iar simetria cadrului procesual în recurs presupune calitatea de recurent a aceluiași subiect de drept, rezultă că recursul formulat de creditoarea SECTOR 1 B ce nu a avut calitate procesuală în cererea întemeiată pe articolul 138 din Legea nr.85/2006, este formulat de o persoană fără legitimare procesuală activă.

Astfel, întrucât cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, întemeiată pe dispozițiile articolului 138 lit. c și d din Legea nr.85/2006, a fost formulată de către lichidatorul judiciar, creditorul individual, în speță ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, nu este legitimat procesual activ în recurs, neexistând identitate între titularul cererii de recurs și cel care a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului SC -. - SA.

Pentru considerentele expuse, Curtea urmează să admită excepția și să respingă recursul ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția și respinge recursul ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă în recurs, declarat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței comerciale nr.854/17.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata creditoare RA - cu sediul în B, sector 2,- A, intimata debitoare SC -. - SA -PRIN LICHIDATOR JUDICIAR LIDER-LICHIDARE ȘI cu sediul în B, sector 3,-,. 65, intimata lichidator judiciar LIDER -LICHIDARE ȘI cu sediul în B, sector 3,-,. 65 și intimatul pârât domiciliat în,- L, Județ

Irevocabila.

Pronunțată în ședință publică din data de 15.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

- -

GREFIER

Red. Jud.

Tehnored.

2 ex.

05.11.2009

.

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Carmen Mihaela Negulescu
Judecători:Carmen Mihaela Negulescu, Eugenia Voicheci, Adriana

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1218/2009. Curtea de Apel Bucuresti