Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1281/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1281
Ședința Publică de la 19.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Pănescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Izabela Dolache
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 împotriva sentinței comerciale nr.1139 din 27.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și - SRL prin lichidator judiciar .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimații pârâți, și, reprezentați de avocat dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Intimații pârâți, prin apărător, au arătat că nu mai au alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri noi de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimații pârâți, prin apărător, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată; depun la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de, deliberand retine urmatoarle:
Prin cererea inregistrata sub nr-, pe rolul Tribunalului B - SRL, prin lichidator judiciar desemnat prin incheierea nr.29086/29.05.2006, pronuntata de judecatorul delegat pe langa ORC, a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolventei, invederand ca s-a constatat dizolvarea de drept a societati debitoare in temeiul art. 30 din Legea 359/2004.
Prin sentinta comerciala nr.3220/07.09.2007, a fost admisa cererea debitoarei; s-a dispus deschiderea procedurii simplificate, in conformitate cu dispozitiile art.1 alin.2 lit. e raportat la art.3 alin.1 pct.25 din Legea 85/2006; a fost desemnat lichidator judiciar; s-a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei.
Prin raportul de activitate nr.3, lichidatorul judiciar a invederat ca in urma analizei efectuate si in lipsa documentatiei contabile complete, nu poate aprecia daca se impune formularea i cauza a cererii de atragere a raspunderii patrimoniale prevazute de art.138 alin.1 din lege; prin raportul de activitate nr.4 lichidatorul judiciar a aratat ca a supus analizei documentele contabile prezentate de debitoare, care sunt conforme cu cele inregistrate la Administratia Finantelor Publice, din analiza carora a constatat ca nu se impune sesizarea instantei cu cerere de atragere a raspunderii patrimoniale.
Prin raportul de activitate nr. lichidatorul judiciar a solicitat instantei inchidare procedurii in temiul art. 131 din lege.
Prin incheierea de sedinta de la 09.05.2008, instanta a autorizat creditoarea Administratia Finantelor Publice sa formuleze cerere de atragere a raspunderii patrimoniale.
Prin cererea inregistrata la 28.05.2008, creditoarea Administratia Finantelor Publice sector 3 solicitat atragerea raspunderii patrimoniale a paratilor, administratori ai societatii debitoare, in temeiul art. 138 lit. c si d din Legea 85/2006.
S-a sustinut ca, din verificarea evidentelor creditoarei reclamante a rezultat ca societatea debitoare nu a depus declaratiile privind obligatiile de plata la bugetul de stat pentru intervalul 2002 - 2007, cu incalcarea dispozitiilor art.21-23 coroborat cu art. 78 - 81 din codul d e procedura fiscala referitor la obligatia si modalitatea de depunere a declaratiilor fiscale; mai mult debitoarea nu s-a conformat notificarii lichidatorului judicar si nu a pus la dispozitie documentele contabile prevazute de art. 28 din lege, aspect retinut in rapoartele intocmite in cauza, fapt ce a impiedicat lichidatorul judiciar sa prezinte o opine pertinenta cu privire la cauzele si persoanele ce au determinat insoventa societatii.
S-a sustinut, de cele consemnate de lichidatorul judiciar, in raportul nr. 3 de activitate, ca incepand cu anul 2003 s-a intocmit o contabilitate fictiva, in evidentele prezentate nefigurand inregistrate datorii, nefiind evidentiate datoriile la bugetul de stat, desi din verificare fisei sintetice pe platitor rezulta ca societatea figura cu datorii de la inceputul anului 2002.
S-a invocat si incalcarea dispozitiilor art.27 din lege, potrivit caruia debitoarea era tinuta sa formuleze cerere de deschidere a procedurii iinsolventi in termen de maximum 30 de zile de la data constatari existentei starii de insolventa, continuarea activitatii, cand starea de insolventa era evidenta fiind dispusa in interes personal.
Prin intampinarile formulate paratii au solicitat respingerea cereri de atragere a raspunderii patrimoniale ca neintemeiate, invederand ca societatea si-a incetat activitatea la data dizolvarii acesteia pentru nepreschimbarea certificatului de inmatriculare, data la care nu figura cu datorii, asa cum rezulta din documentele contabile; s-a sustinut inregistrarea declaratiilor fiscale aferente perioadai 2002 - 2007, cu toate ca incepand cu data dizolvarii societati, 23.03.2005 acesta obligatie nu mai subzista.
Prin sentinta comerciala nr.1139/27.02.2009, pronuntata in dosar nr-, Tribunalul Bar espins cererea de atragere a raspunderii patrimoniale ca nefondata; in temeiul art.131 din lege a dispus inchidarea procedurii insolventei; a dispus radierea societatii.
Pentru a hotari astfel, instanta a apreciat cu privire la cererea de antrenare a raspunderii, ca reclamanta creditoare s-a rezumat la invocarea unor aspecte generale, de natura teoretica ce presupun incidenta dispozitiilor art.138 alin.1 din lege, fara a circumstantia faptele savarsite de parati si fara a proba intrunirea conditiilor generale ale rapunderii civile delictuale.
De asemenea,a apreciat ca nedovedit raportul cauzal intre faptele ce sustine a fi fost savarsite de parati si starea de insolventa a societatii, neintocmire contabilitati in conformitat cu legea nefiind de natura, in sine sa conduca la insolventa societatii.
Au fost retinute si concluziile lichidatorului judiciar, asa cum au fost consemnate in raportul de activitate nr.4, in sensul ca evidentele contabile au fost intocmite si au fost inregistrate la administratia financiara pentru anii 2001 - 2004, societatea la data incetari activitati, dispunand de lichiditati suficiente achitarii tuturor datoriilor.
Instanta a apreciat ca paratii, in calitate de administratori si-au indeplinit obligatia de intocmire a contabilitatii in conformitate cu legea, nefiind dovedita vinovatia acestora in cauzarea starii de insolventa a societatii.
Cu privire la masura inchiderii procedurii, instanta a apreciat intrunite cerintele art.131 din lege.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs creditoarea reclamanta Finantelor Publice sector 3, pentru motive de nelegalitate ce se circumscriu dispozitiilor art.304 pct.5 si 9 pr.civ. precum si art.304 indice 1 pr.civ.
Motivul de recurs intemeiat pe dispozitile art. 304 pct. 5 pr.civ.nu a fost sustinut argumentativ.
In cel de al doilea motiv de recurs, intmeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 si art.304 indice 1 pr.civ, s-a sustinut aplicarea gresita, de catre prima instanta a dispozitiilor art.138 alin.1 lit.c si d din Legea 85/2006.
Astfel, s-a apreciat ca in mod gresit ignorand probatoriile administrate, din care rezulta neindeplinirea obligatiei ce incumba paratilor, in calitate de administrtori de a intocmi contabilitatea in conformitate cu lege instanta a apreciat ca nedovedite sustinerile creditoarei.
Au fost invocate concluziile raportului de activitate nr.3, intocmit de lichidatorul judiciar, din care rezulta ca incepand cu anul 2003 societatea nu mai apare cu datorii inregistrate, nefiind inregistrate datoriile pe care le-a avut de creditorii diversi precum si datoriile la bugetul de stat,raportat la fisa sintetica de platitor, editata la 7.09.2007.
S-a sustinut incalcarea dispozitiilor art.1 si 4 din OG 68/1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe si, pentru perioada ulteriora intrarii in vigoare a prevederilor OG 92/2003, dispaozitiile art.21 - 23 coroborate cu art.78 - 81 din acest act normativ, societaea debitoare nefigurand cu raportari contabile pentru anul 2004.
S-a apreciat irelevanta incetarea activitatii debitoarei incursul anului 2005, in situatia incare paratii nu au solicitat deschiderea procedurii insolventei fiind tinuti a inregistra declaratii de neactivitate.
Cu privire la conditiile ce se cer intrunite pentru a fi antrenata raspunderea patrimoniala s-a sustinut interpretarea gresita de catre prima instanta a sintagmei" care au cauzat starea de insolventa a societatii", apeciind ca prin aceasta nu este exclusa antrenarea raspunderii si in situatia in care faptele administratorilor au constituit numai o conditie favorabila incetarii platilor, fiind suficient ca faptele savarsite de catre administratori sa fi ocazionat insuficienta activului societatii, pentru ca greselile de gestiune sa atraga raspunderea lor.
Prin intampinarea,depusa la dosarul cauzei la 19.06.2007, intimatii, si au solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala s sentintei atacate.
de sustinerila creditoarei sector 3, potrivit carora nu a fost indeplinita obligatia de inregistrare a declaratiilor privnd obligatiile de plata la bugetul de stat pentru intervalul 2002 - 2007, s-a invederat ca din evifdentele societatii, ce u fost puse la dispozitia lichidatorului judiciar a rezultat contrariul si, intrucat la data de 23.03.2005 activitatea societatii a incetat, nu s-au mai intocmit evidente, astfel ca nu se poate sustine ca societatea nu a intacmit contabilitate in conformitate cu legea.
Au fost invocate si concluziile raportului de expertiza extrajudiciara, intocmit la cererea paratilor in care se concluzioneaza in sensul ca singura datorie la bugetul de stat este in valoare de 75 lei reprezentand impozit pe veniturile microintreprinderilor, aferent atrimestrului I al anului 2005.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea apreciaza recursul nefondat, urmand a-l respinge pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la incidenta art.304 pct.5 pr.civ. invocat de recurenta dar nesustinut in motivarea cererii, verificand constata ca la judecata pricinii in prima instanta, au fost respectate formele de procedura cerute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin.2 pr.civ, urmand a inlatura acest motiv.
Cu privire la motivul de recurs circumscris art.304 pct.9 pr. civ si art.304 indice 1 pr.civ. apreciaza ca in mod corect instanta de fond a retinut ca nedovedite conditiile de antrenare a raspunderii civile delictuale insituite prin art. 138 alin.1 din Legea 85/2006.
Pentru antrenarea raspunderi in conditiile art.138 alin. 1 lit. precum si art. 138 alin.1 lit. c, care chiar daca nu a fost invocat in mod expres, a rezultat din cuprinsul cererii de chemare in judecata in care se invoca continuarea activitati de catre parati in conditiile in care starea de insolventa era evidenta, in interes personal, trebiue indeplinte atat conditiile generale ale raspunderii delictuale cat si conditiile speciale prevazute de art.138 dinlegea insolventei.
In cauza au fost supuse analizei cu prioritate savarsirea faptelor prevazute de art.138 alin.1 lit d si c si legatura de cauzalitate dintra aceste si insolventa societati.
Or, din intregul material probator administrat a rezultat ca administratorii au intocmit contabilitatea pana la data dizolvarii societatii, conform celor dispuse prin incheierea judecatorului delegatla ORC nr.13809/23.03.2005.
Astfel, lichidatorul judiciar, asa cum rezulta din cele consemnate in rapoartele de activitate nr.3 si 4 procedat la analizarea bilanturilor contabile inregistrate de societatea debitoare la Administratia Finantelor Publice sector 3 incheiate pentru exercitiile financiare 2001 - 2004, inscrisuri ce au fost comparate cu cele puse la dispozitia lichidatorului judiciar de catre administratorii societatii, situatie in care inmod corect s-a retinut ca numai pentru perioada aferenta trimestrului I al anului 2005 nu s-au intocmit situatii financiare.
Faptul omiterii depunerii decaratiilor privind obligatiile de plata la bugetul de stat pentru intervalul 2002 - 2007 nu intra sub incidenta dispozitiilor art.138 alin.1 din lege, intrucat nu echivaleaza cu neintocmirea contabilitatii sau cu intocmirea acesteia cu nerespectarea legii, in conditiile art.80 alin.7 cod procedura fiscala organele fiscale avand posibilitatea de a lua in considerare orice evidente relevante pentru impunere, intocmite de contribuabil, in speta situatiile fiscale inregistrate de societate pentru ani 2001- 2004.
In consecinta retine ca paratii au tinut contabilitatea in conformitate cu legea,nu au impiedicat efectuarea verificarilor prevazute de legea fiscala, insolventa societatii nefiind determinata de acesta fapta.
De asemenea, apreciaza ca nu se poate retine in sarcina paratilor nici savarsirea cu vinovatie a faptei prevazute de art. 138 alin.1 lit. c din lege, intrucat la data la care a s-a constatat dizolvarea de drept a societatii, aceasta nu se afla in incetare de plati, masura operand in temeiul art.30 Legea 359/2004.
Va inlatura si sustinerile referitoare la interpretarea conditiei prevazute de art. 138 din lege, referitoare la raportul de cauzalitate dintre faptele prevazute limitativ de lege si starea de insolventa, fiind evident ca antrenarea raspunderii patrimoniale nu intervine decat in situatiile in care aceste fapte au determinat insolventa societatii.
De altfel, din rapoartele de activitate intocmite de lichidatorul judiciar a rezultat ca societatea debitoare pe parcursul anilor 2001 - 2004 desfasrurat o activitate comerciala oscilanta, in urma careia patrimoniul a scazut constant; profitul a fost repartizat pentu acoperirea pierderilor; asociatii administratori nu au ridicat dividendele, fapt ce ar fi generat marirea pasivului societatii; imobilizarile in mijloace fixe au fost amortizate integral la sfarsitul anului 2003; la data de 31.05.2005 capitalul social al debitoarei asigura in totalitate pierderile inregistrate, astfel ca nu se poate retine o culpa in administrarea societati cu consecinta cauzari insolventei, incetarea activitatii fiind determinata de cauze obiective.
In raport cu cele retinute, apreciaza legala sentinta atacata, nefiind intrunite conditiile art.304 pct.5 si 9 pr.civ. astfel ca in temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge rescursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
ECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 împotriva sentinței comerciale nr.1139 din 27.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și - SRL prin lichidator judiciar .
Obligă pe recurentă la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimați, în sumă totală de 2250 lei respectiv, câte 750 lei fiecărui intimat pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 17.11.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Președinte - Judecător sindic:
Președinte:Alina PănescuJudecători:Alina Pănescu, Cristina Scheaua, Izabela Dolache
