Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1291/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1677/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZI A COMERCIALĂ Nr. 1291

Ședința publică de la 19 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Roxana Popa

JUDECĂTOR 2: Eugenia Alina Sekely Popa

JUDECĂTOR - -

GREFIER

Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 B împotriva sentinței comerciale nr. 3064 din data de 03.07.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - - INTERNAȚIONAL SRL, - și YU.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - prin avocat, cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se învederează instanței că Tribunalul Bucureștia înaintat dovezile de comunicare a sentinței recurate.

Intimatul - prin avocat, depune la dosar întâmpinare.

Curtea, acordă intimatului cuvântul pe cereri prealabile și pe probe.

Intimatul prin avocat, arată că nu are cereri prealabile de formulat și solicită proba cu înscrisurile din dosarul cauzei.

Curtea, în urma deliberării admite pentru intimatul - proba cu înscrisurile din dosarul cauzei și constatând cauza în stare de judecată acordă acestuia cuvântul pe cererea de recurs.

Intimatul - prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, nefiind îndeplinite condițiile de atragere a răspunderii administratorilor societății. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față, deliberând, constată:

Prin sentința comercială nr. 3064/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a fost respinsă cererea formulată de creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 3 B împotriva pârâților YU și -, cerere având ca obiect angajarea răspunderii patrimoniale. În temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului - INTERNAȚIONAL, în contradictoriu cu creditorul Administrația Finanțelor Publice Sector 3 B și radierea debitorului din registrul comerțului. A fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, s-a dispus plata onorariului lichidatorului judiciar CONSULT în sumă de 785,67 lei din fondul prevăzut de art. 4 alin. 4 din lege, precum și notificarea sentinței potrivit legii.

Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, instanța a reținut că, în ședința din data de 24.01.2008, în temeiul art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a autorizat unicul creditor să introducă o acțiune pentru atragerea răspunderii patrimoniale, în condițiile în care lichidatorul judiciar nu a promovat o asemenea cerere.

Administrația Finanțelor Publice Sector 3 Baf ormulat cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților YU și -, administratorii societății debitoare - INTERNAȚIONAL L, în baza art. 138 lit. a și d din Legea nr. 85/2006. Cererea a fost motivată în sensul că debitorul are o datorie de 34.676 lei la bugetul de stat pe care nu a achitat-o, pârâții au folosit bunurile societății în interes personal, din înregistrările pe anul 2004 rezultă că societatea avea stocuri în valoare de 88.504.000 lei și deținea un disponibil în valoare de 418.759.000 lei. Cu toate acestea, lichidatorul judiciar nu a identificat bunuri în patrimoniul debitoarei și nu a găsit nici creanțe care să fie recuperate. Nu au fost puse la dispoziția lichidatorului judiciar actele contabile ale societății, susținându-se că nu a fost ținută o contabilitate conform legii și invocându-se teoria mandatului.

Pârâtul - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, arătând că a cesionat părțile sociale numitului YU și a predat noului administrator toate actele contabile, iar lipsa bunurilor nu înseamnă că acestea au fost folosite în interes personal.

Din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța a reținut că în baza sentinței comerciale nr. 3975/25.10.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială față de societatea debitoare - INTERNAȚIONAL se desfășoară procedura simplificată a insolvenței, la cererea formulată de lichidatorul desemnat de judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului.

În rapoartele de activitate, lichidatorul judiciar a arătat că societatea debitoare nu a depus la dosar actele contabile, astfel că nu a putut formula concluzii asupra cauzelor și împrejurărilor care au determinat starea de insolvență și nici asupra persoanelor vinovate de aceasta. De asemenea, a menționat că societatea nu deține bunuri, că nu mai funcționează la sediul declarat, iar, în lipsa evidenței contabile, nu a putut fi analizată activitatea societății. La data de 21.01.2008 s-a înregistrat tabelul definitiv al obligațiilor debitoarei.

Referitor la cererea creditorului, instanța a constatat că răspunderea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu este de natură contractuală și întemeiată pe contractul de mandat, ci este de natură delictuală, trebuind a fi îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, conform art. 998-999.civ. respectiv: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa. Legea nu prezumă aceste elemente, ci ele trebuie dovedite potrivit art. 1169.civ.

S-a arătat că evidența contabilă nu a fost predată lichidatorului judiciar care nu a putut analiza activitățile debitoarei și nici modul în care a fost condusă contabilitatea. Dar, s-a precizat că legea stabilește la art. 147 că refuzul reprezentantului debitorului de a pune la dispoziția lichidatorului judiciar documentele menționate la art. 28 din lege se pedepsește. Lichidatorul avea posibilitatea de a da curs acestor dispoziții legale, iar nedepunerea situațiilor financiare la instituțiile abilitate nu este o cauză de atragere a răspunderii în temeiul Legii nr. 85/2006, sancțiunile care se aplică pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind prevăzute de legile speciale, adică de Legea nr. 31/1990 și de Legea nr. 82/1991. S-a mai reținut că lichidatorul judiciar și reclamantul nu au făcut nici o referire cu privire la modalitatea în care pârâții au cauzat starea de insolvență a societății prin nedepunerea cu regularitate a situațiilor financiare anuale, iar ultima raportare contabilă a fost depusă pentru anul 2004.

În ceea ce privește aplicarea art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006, instanța a considerat că nu s-a făcut dovada celor susținute de către creditor, respectiv că de împrejurarea că stocul de marfă existent la finele anului 2004 dispărut se fac vinovați pârâții, deoarece nu s-a dovedit că bunurile au fost folosite în interes personal de către aceștia.

Judecătorul sindic a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 138 lit. a și din Legea insolvenței, astfel că a respins cererea formulată de creditor, pentru că nu s-a făcut dovada celor afirmate în condițiile art. 1169.civ.

Întrucât societatea debitoare nu deține în patrimoniu bunuri care să poată fi valorificate, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii față de debitorul INTERNAȚIONAL și radierea acestuia din registrul comerțului.

Împotriva sentinței comerciale nr. 3064/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a declarat recurs recurenta creditoare Administrația Finanțelor Publice Sector 3

Aceasta a criticat sentința invocând faptul că la sfârșitul anului 2004 societatea debitoare figurează cu stocuri în valoare de 88.504.000 lei. În aceeași raportare contabilă, la rubrica "creanțe" societatea începea anul 2004 cu un sold de 875.518.000 lei, iar la încheierea perioadei de raportare valoarea creanțelor era de 1.021.378.000 lei, iar societatea figura cu disponibil în casă și în conturi bancare de 418.759.000 lei. Lichidatorul judiciar nu a identificat în patrimoniul debitoarei bunuri care ar putea fi valorificate și nici nu are cunoștință de existența unor creanțe ce ar putea fi recuperate, recurenta a arătat că este îndreptățită să considere că au fost înstrăinate bunurile și banii din casă și conturi precum și creanțele folosite de către fostul administrator al societății, fără a se evidenția tranzacțiile în documentele contabile, faptele acestuia încadrându-se atât în dispozițiile art. 138 alin.1 lit. a cât și în dispozițiile art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006. S-a mai susținut că pârâtul - nu a probat că a predat toate actele contabile pârâtului YU, că nu a depus raportările contabile la recurentă și la oficiul registrului comerțului pe anii 2003-2005, fapt ce a dus la dizolvarea societății, administratorul debitoarei nu a depus la dosar actele contabile prevăzute de art. 28 alin.1 din lege. Neținerea contabilității în conformitate cu legea a favorizat, contribuit la starea de insolvență a societății debitoare, culpa pârâților fiind prezumată potrivit regulilor mandatului comercial (art. 374.com.) și prevederilor art. 1082.civ.

Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs expuse și care vizează dispozițiile art. 304 pct. 9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ. se constată că nu este fondat.

Așa cum rezultă din raportul lichidatorului judiciar și cum a reținut și judecătorul sindic, administratorul statutar a societății debitoare nu a depus la dosar actele contabile prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006. Această faptă este sancționată de dispozițiile art. 147 din Legea nr. 85/2006 cu închisoare.

Este adevărat că refuzul administratorului statutar al debitoarei de a depune la dosar actele contabile solicitate potrivit legii sau nedepunerea la organele abilitate potrivit legii a situațiilor financiare anuale poate duce la prezumția că acesta nu a ținut contabilitatea potrivit legii.

Dar, având în vedere că faptele prevăzute de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 atrag o răspundere de natură delictuală, rezultă că este necesar a fi dovedite îndeplinirea condițiilor antrenării acestei răspunderi: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

În cauză, nu s-a dovedit legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită de neținere a contabilității în conformitate cu legea și prejudiciul constând în ajungerea debitoarei în stare de insolvență comercială.

Această legătură de cauzalitate nu poate fi prezumată, ci trebuie probat faptul că neținerea contabilității conforme cu legea a cauzat ajungerea societății debitoare în insolvență, ceea ce în speță nu s-a dovedit.

Totodată, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 374.com. și cele ale art. 1082.civ. referitoare la mandatul comercial și prezumarea culpei administratorului statutar al debitoarei, deoarece răspunderea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu este o răspundere contractuală, ci delictuală, nefiind aplicabile textele de lege menționate.

Faptul că în bilanțul contabil al debitoarei pe anul 2004 figurau stocuri de marfă și disponibilități financiare care ulterior nu au fost găsite de către lichidatorul judiciar nu semnifică automat săvârșirea de către intimații-pârâți a faptei prevăzute de dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006, respectiv folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane. Aceasta întrucât nu s-a făcut dovada că bunurile societății consemnate în bilanțul contabil din 2004 ar fi fost folosite de către administratorul statutar al societății debitoare în folosul propriu sau în cel al altei persoane.

Față de cele arătate, se constată că în mod întemeiat judecătorul sindic a hotărât că nu sunt îndeplinite condițiile art. 138 lit. a și d din Legea nr. 85/2006 pentru a fi atrasă răspunderea patrimonială a intimaților-pârâți.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurenta creditoare Administrația Finanțelor Publice Sector 3

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 B împotriva sentinței comerciale nr. 3064/03.07.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - INTERNAȚIONAL, - și YU.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 19.11.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

-

GREFIER,

Red. /2 ex./12.12.2008

Președinte:Roxana Popa
Judecători:Roxana Popa, Eugenia Alina Sekely Popa

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1291/2008. Curtea de Apel Bucuresti