Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1324/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 1324/R-com
Ședința publică din 08 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Tabacu judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
JUDECĂTOR 3: Gina Achim
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat deDIRECȚIA ĂAF INANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral, nr. 17, județul V, împotriva sentinței nr.1038/30.09.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - creditoare AVAS - cu sediul în B, sector 1,--11, ITM - cu sediul în Râmnicu V,-, Județul V și PRIMĂRIA R V -PRIN- cu sediul în Râmnicu V,--5, Județul V, intimatul - pârât - domiciliat în Râmnicu V,-, -. B,. 4, Județul V,
intimata - debitoareSC SRL- cu sediul în Râmnicu V, str.- -,. 120,. A,. 10, Județul V și lichidatorulCABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ- cu sediul în Râmnicu V,-, -. E,. 7, Județul V.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată că dezbaterile în fond asupra cauzei, au avut loc în ședința publică din data de 02 2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 27.11.2008 reclamanta Vas olicitat, în numele comitetului creditorilor, antrenarea răspunderii materiale a pârâtului, în calitate de administrator al debitoarei SC SRL, în sensul de a fi obligat la plata sumei de 11.559,78 lei cotă parte din pasivul neacoperit, cu instituirea sechestrului asigurător asupra averii pârâtului.
În motivare s-a arătat că prin sentința nr.57/C/18.01.2008 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL, al cărei administrator a fost pârâtul, procedură în care lichidatorul a reținut în raportul asupra cauzelor insolvenței împrejurarea că pârâtul nu a depus actele contabile ale societății, așa cum prevăd dispozițiile art.28 și 35 din Legea nr.85/2006.
Prin urmare, s-au invocat dispozițiile art.138 lit.c) și d) din lege, conform cărora persoanele care se fac vinovate de intrarea debitoarei în insolvență răspund patrimonial dacă au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți sau au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În susținerea cererii sunt invocate și dispozițiile art.72 și 73 din Legea nr.31/1990.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea cererii, având în vedere că prin contractul de cesiune nr.3259/25.11.1997 acesta a cesionat părțile sociale lui A, care a devenit și unicul asociat al debitoarei.
Cu același prilej părțile au încheiat și Actul adițional nr.3258, în care s-a menționat că societatea va fi administrată de asociatul rămas, astfel că pârâtul consideră că nu se face vinovat de intrarea societății în faliment, în condițiile în care nu a mai avut nicio legătură cu activitatea societății.
Prin sentința nr. 1038/30.09.2009 TRIBUNALUL VÂLCEA - SECȚIA COMERCIALĂ SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV FISCAL a respins cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA ĂAF INANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm.V, str. G-ral, nr.17, jud.V, în numele comitetului creditorilor, în contradictoriu cu pârâtul, cu domiciliul în Rm.V,-, -.B,.4, jud.V, fost administrator al SC SRL.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că societatea SC SRL a fost înființată în anul 1993, având inițial 2 asociați, și anume pe pârât și pe A, administrator fiind pârâtul.
Prin contractul de cesiune nr-3259/25.11.1997, pârâtul a cesionat părțile sociale celuilalt asociat, care a rămas unicul asociat și căruia i s-a transmis calitatea de administrator, prin Actul adițional nr.3258/25.11.1997-filele 17-18 dosar conexat.
După această dată, așa cum rezultă atât din adresa înaintată de Oficiul Registrului Comerțului, cât și din Raportul lichidatorului, societatea nu a mai depus bilanțul anual începând cu anul 2003 și nu și-a preschimbat certificatul de înmatriculare, condiții în care judecătorul - delegat, prin Încheierea nr.36019/20.09.2005, a constatat dizolvarea de drept a societății, în temeiul dispozițiilor speciale ale Legii nr.359/2004.
În aceste condiții a fost desemnat ca lichidator, care a înaintat instanței cerere de deschidere a procedurii insolvenței în numele debitoarei, deoarece aceasta nu i-a predat documentele contabile în vederea efectuării operațiunilor lichidării.
În cadrul procedurii insolvenței s-au înscris la masa credală patru creditori, și anume: DGFP V, Primăria municipiului Rm.V, ITM și AVAS, cu creanțe ce s-au născut după data cesionării părților sociale, așa cum rezultă din actele depuse în susținerea cererilor și aflate la filele 9, 38-41, 60-63, 71-74 dosar.
În instanță a fost audiat, în calitate de martor, A, care a menționat că actele societății se află în posesia sa, recunoscând actele depuse de pârât în susținerea întâmpinării.
Acesta a declarat că societatea a desfășurat activitate până în anul 2005, activitate ce a constat în comerț cu amănuntul cu încălțăminte, moment după care martorul a plecat în străinătate-fila 147 dosar.
În aceste condiții, lichidatorul a solicitat martorului să predea actele debitoarei, conform notificărilor depuse la dosar, dispoziție căreia martorul nu s-a conform.
Instanța a reținut că față de această situație acțiunea reclamantei este neîntemeiată, deoarece conform prevederilor art.138 alin.1) lit. c) și d) și alin.3) din Legea nr.85/2006 " (1) În cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți; d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;".
S-a reținut că în speță nu sunt incidente dispozițiile invocate ca temei juridic al acțiunii, deoarece intrarea în insolvență a debitoarei s-a produs după momentul cesionării părților sociale de către pârât și după retragerea acestuia din societate, moment ce a coincis și cu preluarea atribuțiilor administratorului de către martorul
Datoriile societății au fost acumulate după anul 2000, condiții în care apariția stării de insolvență a fost contemporană perioadei de timp în care martorul A și-a exercitat mandatul de administrator al societății. Pârâtul, după retragerea sa din societatea, ce a avut loc în anul 1997, nu a mai fost implicat în administrarea societății, așa cum a subliniat și martorul audiat în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs
În motivare se arată că instanța a reținut greșit neîndeplinirea cerințelor legale privitoare la antrenarea răspunderii administratorului devreme ce s-a arătat în raport că lichidatorul nu a putut intra în posesia documentelor contabile și a ultimului bilanț depus de societate.
Se susține că vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. c) și d) se face administratorul menționat la ORC, respectiv, deoarece potrivit art. 5 din nr. 26/1990, nmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau în altă publicație, acolo unde legea dispune astfel. Totodată, persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceștia.
Se susține că greșit instanța a apreciat că administrator era A atâta vreme cât nu s-a făcut această mențiune la registrul comerțului, actul de cesiune neputând produce efectele invocate față de disp. art. 5 din nr. 26/1990.
Se susține că și dacă s-ar admite că administrator era A, nu se poate reține că fostul administrator nu se face vinovat de faptele prevăzute la art. 138 din nr. 85/2006 devreme ce nu a predat actele contabile noului administrator.
În asemenea condiții potrivit art. 72 indice 1, 73 indice 3 și 148 indice 3 din nr. 31/1990 se impune angajarea răspunderii administratorului menționat la Registrul comerțului și obligarea acestuia la plata în contul societății a sumei de 11559,79 lei.
a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința atacată prin prisma criticilor invocate și în raport de probatoriul administrat în cauză, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză nu se poate reține îndeplinirea cerințelor art. 138 din nr. 85/2006.
Astfel, în primul rând, potrivit textului antrenarea răspunderii persoanei care a cauzat starea de insolvență a debitorului este posibilă dacă în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului.
Nici în raportul depus la fila nr. 17 și nici în cel final nu se reține persoana vinovată de ajungerea societății în stare de insolvență, mai mult lichidatorul arătând că nu poate să stabilească dacă administratorul se face vinovat de intrarea societății în insolvență.
In al doilea rând, se constată că cererea (130) a fost formulată împotriva administratorului care a cesionat părțile sociale în anul 1997, întemeiat numai pe faptul că mențiunile de la Registrul Comerțului nu permit identificarea altei persoane.
Or, atunci când terța persoană interesată cunoaște pe altă cale despre faptul că mențiunile în registru nu sunt conforme cu realitatea și se poate reține acest aspect, nu se va conferi eficiență mențiunilor.
Astfel, otrivit p. art. 50 din nr. 31/1990 ctele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege, nu pot fi opuse terților, în afară de cazul în care societatea face dovada că aceștia le cunoșteau.
Totodată, potrivit art. 5 din nr. 26/1990, nmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților de la data efectuării lor în registrul comerțului iar persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceștia.
Toate aceste prevederi consacră efectul înregistrărilor în Registrele publice, în speță registrul comerțului, dar au în vedere și situația în care se dovedește că terții cunoșteau pe altă cale despre respectivele acte, nemenționate în Registru.
Astfel, după întocmirea actului de cesiune autentificat sub nr. 3259/25.11.1997 și a actului adițional la contractul de societate, autentificat sub nr. 3298/25.11.1997, aceasta a desfășurat activitate prin administratorul A (martor - 147), care a dobândit prin cesiune părțile sociale, devenind unic asociat și administrator.
Lichidatorul a emis adresă către acest administrator în vederea depunerii actelor contabile ( 152), astfel că la acest moment nu se poate reține efectuarea de către pârât de acte care să fi condus la intrarea societății în insolvență.
Totodată, la creditoare au fost depuse anual declarații privind veniturile pentru societatea debitoare, care au fost depuse de către administratorul în funcție iar nu de către cedent, împotriva căruia s-a formulat prezenta cerere de antrenare a răspunderii în temeiul art. 138 din nr. 85/2006.
Ca atare, pârâtul nu poate avea calitate procesuală pasivă, având în vedere retragerea sa din societate încă din anul 1997 și neîntocmirea oricăror acte pentru societate. Martorul a arătat că documentele contabile se găsesc în posesia sa și că a semnat actele contabile întocmite în cursul activității desfășurate, după cesiune pârâtul neavând legătură cu societatea.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312.proc.civ. instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de DIRECȚIA ĂAF INANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Rm. V, str. G-ral, nr. 17, județul V, împotriva sentinței nr.1038/30.09.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Comercială și Contencios Administrativ Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - creditoareAVAS- cu sediul în B, sector 1,--11,ITM- cu sediul în Râmnicu V,-, Județul V și PRIMĂRIA R V -PRIN- cu sediul în Râmnicu V,--5, Județul V, intimatul - pârât - domiciliat în Râmnicu V,-, -. B,. 4, Județul V, intimata - debitoareSC SRL- cu sediul în Râmnicu V, str.- -,. 120,. A,. 10, Județul V și lichidatorulCABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ- cu sediul în Râmnicu V,-, -. E,. 7, Județul V.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
/9 ex/09.12.2009 /Jud. fond
Președinte:Andreea TabacuJudecători:Andreea Tabacu, Constantina Duțescu, Gina Achim
