Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1372/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1372
Ședința publică de la 27 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liliana Crîngașu
JUDECĂTOR 2: Mioara Badea
JUDECĂTOR 3: Alecsandrina Rădulescu
GREFIER - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de recurentul împotriva sentinței comerciale nr.42/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în contradictoriu cu intimatele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, SC GHIMPAȚI SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR MANAGEMENT, DGFP G și SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul personal, lipsă fiind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul personal depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanței nr.-/26.10.2009 și a timbrului judiciar de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Recurentul personal având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, constată că:
Prin sentința comercială nr.42/12.02.2009 Tribunalul Giurgiua dispus închiderea procedurii falimentului debitorului SC SA Ghimpați, radierea din registrul comerțului G, a descărcat lichidatorul judiciar Management Consult de îndatoriri și responsabilități, a admis cererea formulată de creditorul AVAS B și a obligat pârâtul fost administrator să plătească creditorului AVAS suma de 5861,46 lei.
Pentru a pronunța obligarea pârâtului la suportarea debitului față de creditoarea AVAS, tribunalul a reținut cu privire la cererea de atragere a răspunderii patrimoniale că societatea a fost înființată prin reorganizare în condițiile Legii 15/1990, că la controlul efectuat la 20 noiembrie 2000 s-a constatat că nu s-a virat cota de contribuție pentru asigurarea de sănătate, aferentă perioadei de activitate 1998-1999, pentru care s-au aplicat majorări și penalizări, că astfel cum rezultă din verificările efectuate de administratorul judiciar și lichidatorul judiciar, la începutul anului 2003 societatea a figurat cu creanțe nerealizate în privința cărora s-a împlinit termenul de prescripție, la data deschiderii procedurii falita figura cu datorii bugetare restanțe, cu scadența în perioada 1996 - 2002, că pârâtul fost administrator a predat cu întârziere documente contabile, incomplete, că în pofida neachitării în perioada 1998 - 2002, fostul administrator a dispus continuarea activității, a determinat aplicarea de penalizări și majorări de întârziere, nu a solicitat deschiderea procedurii, știindu-se în incapacitate de plată, a folosit fonduri din sumele datorate bugetului statului amplificând datoriile sociale, incidente fiind disp.art.138 lit.c și f din Legea 85/2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pîrîtul, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul celor arătate în cuprinsul cererii de recurs.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, întrucât în cauză nu se regăsesc condițiile atragerii răspunderii materiale, neavând nici o culpă în ceea ce privește ajungerea societății în stare de insolvență, că administratori ai aceleiași firme au fost și alte persoane, iar soluția corectă era aceea de a nu fi atrasă în ceea ce îl privește, răspunderea patrimonială.
Examinând, în ansamblu, actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru considerentele ce vor urma.
Răspunderea reglementată de dispoz. art.138 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, modificată este una delictuală, pentru antrenarea acesteia fiind necesară dovedirea faptei ilicite, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Instanța de fond a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.138 lit.c și f din Legea nr.85/2006, faptele ilicite, constând, în concret, în opinia judecătorului sindic, în nevirarea cotei de contribuție la asigurările de sănătate, în prescrierea unor creanțe, în ținerea unei contabilități incomplete, în dispunerea continuării activității societății, în neformularea cererii de deschidere a procedurii și în folosirea de fonduri din sumele datorate bugetului statului.
În cauză nu s-a probat, conform art.167 Cod procedură civilă, săvârșirea de către recurent a faptelor sus-menționate reținute în concret de către judecătorul sindic și totodată, nu s-au probat faptele ilicite astfel cum acestea sunt reglementate la art.138 lit.c și f din Legea nr.58/2006, respectiv faptul că s-a dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți, pe de o parte și folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul încetării de plăți, pe de altă parte.
În același timp, nu au fost indicate dovezile din care aceste fapte ar rezulta.
Cât privește ținerea incompletă a contabilității, Curtea reține că nu s-a dovedit legătura de cauzalitate, în sensul că această faptă ar fi cauzat starea de insolvență a debitoarei și nu s-a probat reaua credință a administratorului debitoarei în ceea ce privește această faptă.
În altă ordine de idei, în rapoartele întocmite în cauză de lichidatorul judiciar aflate la filele 109, 117-118, 139, 141, 156, 171, 175, 180, 258 și 260 dosar fond acesta nu a învederat săvârșirea de către administratorul societății a vreuneia dintre faptele ilicite reținute de către judecătorul sindic.
Prin urmare, în lipsa unor dovezi concludente din care să reiasă, fără echivoc, faptul că starea de insolvență a societății a fost cauzată de săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute de art.138 li.c și f din Legea nr.85/2006, respectiv de ținerea, cu rea credință, a contabilității în conformitate cu legea de către administrator, nu se poate dispune atragerea răspunderii acestuia în sensul obligării la suportarea pasivului neacoperit.
Împrejurarea că societatea a avut mai mulți administratori nu va mai fi reținută și verificată, nemaiavând relevanță, întrucât Curtea a constatat prezentul recurs ca fiind fondat.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.312, 304 pct.8 și 9 și 304/1 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va respinge cererea de atragere a răspunderii patrimoniale față de pârâtul, ca nefondată. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.42/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în contradictoriu cu intimatele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, SC GHIMPAȚI SA PRIN LICHIDATOR JUDICIAR MANAGEMENT, DGFP G și SC SA.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI față de pârâtul, ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr.
Grefier,
Red./tehnored.Jud. - 26.11.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul Giurgiu - Sindic
Președinte:
Președinte:Liliana CrîngașuJudecători:Liliana Crîngașu, Mioara Badea, Alecsandrina Rădulescu
