Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1516/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1516
Ședința Publică de la 09.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Pănescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 3: Izabela Dolache
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței comerciale nr.1433 din 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și - B SRL prin lichidator judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul pârât, reprezentat de avocat dl., lipsă fiind celelate părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Intimatul pârât, prin apărător, a arătat că nu mai are alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatul pârât, prin apărător, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe, ca fiind legală și temeinică; cheltuielile de judecată își rezervă dreptul de a le solicita pe calea unei acțiuni distincte.
CURTEA
Asupra recursului de fata, deliberand retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr-, pe rolul Tribunalului B, reclamanta debitoare, - B SRL, prin lichidator a solicitat instantei deschiderea procedurii simplificate.
In motivarea cererii a invederat ca prin incheierea nr.47421/25.10.2005, pronuntata catre judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului, in temeiul art.30 din Legea 359/2004, s-a dispus dizolvarea debitoarei; de asemenea, in conformitate cu dispozitiile Legii 31/1990 a fost numit lichidator judiciar, prin incheierea nr. 31805/08.06.2006.
In urma verificarilor efectuate lichidatorul judiciar a constatat vca debitoarea nu mai desfasoara activitate iar administratorii societatii nu au putut fi contactati.
Prin sentinta comerciala nr.3387/20.09.2007, Tribunalul Baa dmis cererea lichidatorului judiciar in temeiul art.270 indice 1 din Legea 31/1990; in temeiul art.1 alin. 2 din Legea 85/2006 a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolventei; a constat ca debitorul este dizolvat de drept; in temeiul art.107 alin.2 din lege a ridicat dreptul de administrare; a confirmat in claitate de lichidator judiciar lichidatorul desemnat de catre judecatorul delegat le Oficiul Registrului Comertului.
Prin cererea inregistrata la 16.10.2009, creditoarea sector 4 solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 8.465 lei reprezentand debite fiscale.
Prin cererea inregistrata la 23.05.2008, creditoarea sector 4 solicitat autorizarea instantei, in vederea formularii cererii de atragere a raspunderii patrimoniale.
Prin incheierea de la 22.05.2008, Tribunalul Baa utorizat creditoarea sector 4, in temeiul art.138 alin. 3 din lege, sa formuleze cerere de atragere a raspunderii patrimoniale.
Prin cererea de atragere a raspunderii patrimoniale reclamanta creditoare, a solicitat obligarea paratului, in calitate de administrator al societati debitoare, la suportarea pasivului inscris in tabelul definitiv al creantelor.
In motivarea cererii au fost invocate dispozitiile art.138 alin.1lit.d, sustinandu-se ca administratorul societati a facut sa dispara documentele contabile si nu a intocmit contabilitatea conform legii, din evidentele reclamantei rezultand ca societatea debitoare nu a depus bilanturile contabile aferente anilor 2005 - 2006, iar raportarile semestriale nu au fost depuse de catre societatea debitoare pentru anii 2006 - 2007.
Au fost invocate dispozitiile art.72 din Legea 31/1990 si art.1540 cod civil, potrivit carora mandatarul este tinut nu numai pentru dol ci si pentru culpa comisa in exercitarea mandatului; faptul ca asociatii nu au mai numit administrator ulterior impliniri termenului pentru care fusese numit, este de natura a atrage intreaga raspundere pentru cauzarea insolventei.
Prin intampinarea formulata la data de 11.12.2008, paratul a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invederand ca numai detine functia de administrator din luna decembrie 2003, predand documentele contabile si balanta de verificare contabila prin care s-a vreificat modul in care a fost gestionata societatea cu proces verbal incheiat la 08.12.2003, nefiind relevant faptul neinregistrariimentiunilor privind modificarile survenite, in registrul comertului.
Pe fondul cauzei solicitat respingerea cererii de atragere a raspunderii patrimoniale, nefiind intrunite conditiile de admisibilitate ale actiunii in raspundere, respectiv legatura de cauzalitate dintre faptele pretins a fi fost savarsite si insolventa societatii.
Prin sentinta comerciala nr.1433/12.03.2009, Tribunalul Baa respins exceptia lipsei calitati procesuale pasive a paratului; a respins cererea fromulata de creditorul Administratia Finantelor Publice sector 4; in temeiul art.132 alin. 2 din lege a dispus inchiderea procedurii; a dispus radierea debitorului din registrul comertului.
Pentru a hotari astfel, instanta a apreciat ca nu se justifica atragerea raspunderi patrimoniale a paratului, in temeiul art.138 din lege.
Cu privire la exceptia lipsei calitati procesuale pasive invocate de paratul, s-a retinut ca paratul a incetat raporturile sale cu societatea debitoare in anul 2003, acast fapt nefiind de natura a inlatura raspunderea pentru activitatea desfasurata in perioada mandatului acordat si fata de terti, in conditiile in care nu au fost respectate formalitatile de publicitate, in continuare pana la data declansari procedurii.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca reclamanta creditoare s-a limitat la formularea unor acuze generice si la expunerea teoriei raspunderii civile administratorului, in temeiul contractului de mandat.
Au fost avute in vedere si cele indicate de catre lichidatorul judiciar in rapoartele de activitate, din care rezulta ca administratorul societatii, in cursul procedurii a prezentat documentele contabile, sumele detinute in caserie, fapt ce a permis recuperarea creantelor detinute de societate impotriva tertilor debitori; s-a apreciat ca neindeplinirea formalitatilor de publicitate a situatilor financiare si a obligatiei de comunicare a acestora in vederea impunerii nu constituie fapte de natura celor sanctionate prin art. 138 alin.1 lit. d din lege.
Cu privire la masura inchiderii procedurii, instanta s-a raportat la concluziile cuprinse in raportul final de activitate, depus la dosarul cauzei la data de 02.10.2008, notificat conform art.129 alin.1 din lege, raport necontestat de creditoare, apreciind intrunite cerintele art. 1321 alin. 2 din lege.
Impotriva acestei sentinte a formulat recur creditoarea Administratia Finantelor Publice sector 4, pentru motive ce se circumscriu dispozitiilor art. 304 pct. 9 pr.civ.
Au fost reluate sustinerile privind incidenta dispozitiilor art. 138 alin.1 lit.d, din lege, raportat la neindeplinirea obligatiei de depunere a situatiiilor financiare aferente anilor 2005 - 2006, raportarile semestriale pentru anii 2006 - 2007, fapte ce intrunesc cerintele dispozitiilor invocate.
De asemenea, recurenta a reiterat sustinerile la intrunirea tuturor conditiilor raspunderii civile delictuale speciale, in senul ca exista un prejudiciu, fapta ilicita, precum si legatura de cauzalitate si prezumtia de culpa a administratorului asa cum aceasta este reglementata de art.11 si art.72 Legea 31/1990; art.1540 cod civil si art.374 cod comercial.
Au fost invocate si dispoziile art.35 alin.3 si 4 din Legea 31/1954 potrivit carora faptele ilicite savarsite de organele persoanelor juridice obliga insasi persoana juridica, daca au fost indeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor.
S-a mai sustinut ca instanta de fond a procedat la gresita analiza a situatiei de fapt apreciind ca in cauza nu s-au probat elementele necesare pentru atrageea raspunderii patrimoniale.
Prin intampinarea formulata la 02.09.2009, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In esenta, s-au reluat apararile formulate in prima instanta referitor incetarea mandatului de administrator, in perioadele la care face referire creditoarea acesta nemaiîndeplinind atributii de gestionare a activitatii debitoarei.
Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei la data de 03.09.2009, intimata - MONTAJ B SRL a solictat admiterea cererii de amanare a angajarii raspunderii membrilor organelor de conducere pana la efectuarea punctajului comun cu reditoarea reclamanta, invederand, raportat la natura creantei pretinse, ca debitoarea a avut personal angajat numai in perioada 1999 - mai 2002, perioada pentru care s-au intocmit balante de verificare si s-au achitat sumele datorarte cu titlul de impozit pe salarii, pentru perioada ulterioara incetarii activitatii acest impozit nemaifiind datorat.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea apreciaza recursul nefondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la sustinerile recurente retine ca raspunderea administratorului, raportat la dispozitiile art.138 din lege, este o raspundere de natura extracontractuala, administratorul fiind tinut a raspunde in nume propriu pentru fapte personale ce exced contractului de mandat.
Asa cum rezulta din textul de lege, raspunderea instituita are un caracter special, este o raspundere personala care intervine numai in conditiile in care, prin savarsirea faptelor prevazute limitativ de lege s-a determinat insolventa societatii debitoare,conditii in care sunt incidente dispozitiile art.998 - 99 cod civil.
Pentru antrenarea raspunderii patrimonale a adminsitratorului societati debitoare, intrucat legea nu instituie o prezumtie legala de vinovatie si raspundere, este necesar a se administra probe concludente si pertinente care sa dovedeasca atat savarsirea cu intentie a uneia din faptele prevazute de 138 cat si intrunirea conditiilor prevazute de art.998 - 999 cod civil, privind fapta ilicita savarsita cu vinovatie, prejudiciul, constand in cauzarea insolventei societatii, precum si legatura de cauzalitate.
In cauza reclamanta creditoare nu a probat decat nedepunerea spre publicare a bilanturilor contabileaferente anilor 2005- 2006 si de asemenea, a raportarilor semestriale pentru anii 2006 - 2007, perioade in care asa cum s-a retinut de catre lichidatorul judiciar, in rapoaartele de activitate intocmite societatea nu a desfasurat activitate.
Sustinerile privind nerespectarea obligatiei prevazute de art.28 din lege privind punerea la dispozitia lichidatorului judiciar a documentelor contabile si a inscrisurilor privind desfasurarea activitatii societatii nu vor fi retinute, intrucat asa cum s-a retinut in raportul de activitate nr.2 din 21.02.2008 (filele 46 - 47 dosar fond) a rezultat ca debitoarea, prin administrator a depus documentele contabile solicitate.
Mai mult, in urma verificarilor efectuate lichidatorul judiciar a identificat o creanta in suma de 2.864,22 lei, impotriva debitoarea - SA, creanta recuperata in cursul procdedurii concilierii prealabile; de asemenea debitoarea a depus in contul lichidarii suma de 34,76 lei reprezentand numerarul aflat in caseria societatii la data deschiderii procedurii falimentului.
In raport cu acestea in mod corect instanta de fond, aretiinut ca faptele nu se circumscriu dispozitiilor art.138 alin.1 lit. d, invocate de catre creditoare.
Neindeplinirea obligatiilor de publicare a situatiilor fiscale nu presupune neintocmirea contabilitatii in conformitate cu legea.
Este adevarat ca in raportul de activitate nr.3 depus la dosarul cauzei la data de 22.05.2008, s-a retinut ca administratorul societatii a depus diligentel necesare reglarii fisei de platitor cu sector 4, insa nu a prezentat intreaga documentatie solicitata de organul fiscal astfel ca cererea de admitere a creantei a fost inscrisa in tabelul definitiv la valoarea de 8.456 lei.
Insa nici aceaste fapte nu se incadreaza in ipoteza art.138 alin.1 lit.d, nedepunerea la organul fiscal a unor documente neprevazute de art.28, solictate in temeiul legislatiei fiscale neechivaland cu neintocmirea contabilitatii conform legii.
In consecinta nu s-a probat in conformitate cu art. 1169 cod civil savarsirea de catre administratorul societatii debitoare a faptelor prevazute de art.138 alin.1 lit.d, cu vinovatie si cu consecinta cauzarii starii de insolventa.
Vor fi retinute si concluziile exprimate de catre lichidatorul judiciar in raportul final de activitate(filele 60-61 dosar fond) cu privire la cauzele si imprejurarile care au condus la aparitia stari de insolventa a societatii si la incidenta art.138, in sensul ca debitoarea a trecut prin perioade de declin care au culminat cu incetarea activitatii, in anul 2005; in urma analizei situatiei economico financiara s-a consatat ca nu exista un raport de cauzalitate intre activitatea organelor de conducere si starea de insolventa, aceasta fiind determinata de cauze obiective.
In consecinta, apreciind legala si temeinica sentinta atacata, nefiind intrunite cerintele art.304 pct. 9 pr.civ, in temeiul art.312 alin. 1 pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței comerciale nr. 1433 din 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații și - B SRL prin lichidator judiciar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 18.12.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Președinte - Judecător sindic:
Președinte:Alina PănescuJudecători:Alina Pănescu, Cristina Scheaua, Izabela Dolache
