Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1527/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1527
Ședința publică de la 10 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mioara Badea
JUDECĂTOR 2: Liliana Crîngașu
JUDECĂTOR 3: Iulia Cîrnu I -
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 - președinte a comitetului creditorilor, împotriva sentinței comerciale nr.890/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți, intimata-debitoare SC ELECTRIC ȘI SA prin lichidator judiciar și ASOCIAȚII și intimatele-creditoare SC SA, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-pârât, prin avocat, cu împuternicirea avocațială nr.17391/25.05.2009 aflată la fila 20 dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimatul, prin avocat, susține că nu are calitate procesuală pasivă, având în vedere că instanța de fond a admis excepția modificării tardive a cererii de chemare în judecată, iar prin cererea de recurs nu s-a invocat un motiv referitor la calitatea procesuală pasivă a sa.
Curtea constată că instanța de fond a respins, ca tardiv formulată, cererea completatoare a reclamantei față de, în raport de prevederile art.132 pr.civ. și că în recurs nu s-au formulat motive cu privire la calitatea procesuală pasivă a acestuia, astfel că, potrivit art.137 pr.civ. apreciază excepția fondată și o admite în consecință.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând, constată că:
Prin sentința comercială nr.890/18.02.2009 Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a respins cererea formulată în baza art.138 lit.c,d, e din Legea nr.85/2006 împotriva pârâților, și, ca neîntemeiată, a închis procedura falimentului debitoarei SC ELECTRIC ȘI SA, a notificat creditorul, debitorul, ORC-B și Direcția Teritoriala a Finanțelor Publice - B și a dispus ca onorariul lichidatorului judiciar și ASOCIAȚII să fie achitat din fondul ORC
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată sub nr-, SC -ELECTRICE ȘI -B SA a solicitat aplicarea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006, întrucât nu-și mai poate achita datoriile exigibile, nemaiavând disponibil bănesc, că prin sentința comercială nr.1265/04.04.2007 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva acestei debitoare, fiind desemnat administrator judiciar și ASOCIAȚII și că la 06.03.2008, comitetul creditorilor a formulat, cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorilor debitoarei, respectiv, și, în temeiul art.138 lit.c, d și e din Legea nr.85/2006, motivată pe faptul că debitoarea înregistra pierderi încă din 2004, dar pârâții abia în anul 2007 au formulat cererea de faliment, continuând activitatea în interes personal, că pârâții n-au depus bilanțurile contabile din 2005 și n-au achitat creanțele la bugetul de stat, n-au urmărit recuperarea creanțelor în 2004 și 2006, mărind în mod fictiv pasivul debitoarei.
Cu privire la cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților tribunalul a reținut că debitoarea a înregistrat profit pe întreaga perioadă analizată, dar profitul nu a putut asigura acoperirea datoriilor cumulate, că pe ansamblu nivelul indicatorilor de contabilitate a fost foarte scăzut, iar rezultatele negative obținute au dus la lipsa posibilității de degajare a resurselor financiare necesare activității după 2005, respectiv pentru acoperirea datoriilor, că nu s-a dovedit că pârâții au continuat activitatea debitoarei în interes personal, că au ținut o contabilitate fictivă, întrucât toate actele contabile s-au depus la dosarul cauzei și nici faptul că s-a mărit în mod fictiv pasivul debitoarei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, legal timbrat, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4, în calitate de președinte a comitetului creditorilor, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, admiterea cererii și obligarea pârâților la plata pasivului debitoarei așa cum rezultă din tabelul definitiv al creanțelor.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond a soluționat cererea cu interpretarea greșită a legii.
Referitor la prevederile art.138 alin.1 lit. din Legea nr.85/2006, recurenta a arătat că deși societatea înregistra pierderi încă din 2004, abia în 2007 s-a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, fiind depășit termenul prevăzut de art.27, că singurul considerent care poate fi avut în vedere pentru tergiversarea deschiderii procedurii este interesul personal al organelor de conducere în continuarea activității, deși aceasta avea ca finalitate clară insolvența, raportat atât la debitele pe care le avea, cât și la imposibilitatea acoperirii acestora din activitatea curentă, fiind evidente legătura de cauzalitate între interesul pârâtului și continuarea activității, precum și faptul că prin continuarea activității în condiții de pierdere financiară, debitoarea a prejudiciat interesul creditorilor și a dus la imposibilitatea acoperirii integrale a creanțelor.
Cu privire la incidența art.138 lit.d din Legea nr.85/2006, recurenta a menționat că instanța de fond nu a avut în vedere că n-au mai fost depuse bilanțurile contabile din 2005 și declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat din 2006, aspect care duce la concluzia că nu s-a ținut o contabilitate conformă cu legea, că față de prevederile art.11 și 72 din Legea nr.31/1990 rep. art.1532-1533, art.1540 cod civil și art.374 Cod comercial, administratorul stabilește cu societatea un raport de mandat comercial și are o răspundere contractuală față de terții păgubiți de societate, că pe parcursul desfășurării procedurii de faliment și în cursul judecării cererii, pârâții nu au dovedit existența unor cauze care să-i absolve de aceste obligații și faptul că și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale.
Referitor la fapta prevăzută de art.138 lit.e, recurenta a arătat că organele de conducere nu au urmărit recuperarea creanțelor, așa cum rezultă acestea din bilanțul simplificat, conducând la acumularea de pierderi și la imposibilitatea achitării sumelor datorate bugetului de stat și creditorilor, că deși se poate considera că acest aspect nu este de natură să ducă expres la atragerea răspunderii patrimoniale, prin neurmărirea recuperării creanțelor de către organele de conducere au fost create premise pentru intrarea în insolvență prin creșterea pasivului, fiind evidentă legătura de cauzalitate dintre faptele administratorilor și ajungerea debitoarei în insolvență.
S-a concluzionat că instanța de fond a analizat eronat situația de fapt, sumele reprezentând prejudiciul cauzat statului fiind aferente desfășurării activităților comerciale, iar acestea trebuiau plătite din încasări, că neplata a fost cauzată de dezinteresul administratorului statutar în îndeplinirea obligațiilor legale și contractuale, astfel că societatea a intrat în încetare de plăți și apoi în faliment.
Intimații, și au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, motivat de faptul că, în perioada în care se susține că s-ar fi produs faptele susceptibile a fi încadrate în prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, niciunul dintre aceștia nu au avut calitatea de organe de conducere.
Astfel, și au arătat că au avut calitatea de membri ai Consiliului de Administrație ai debitoarei numai între 23.03.2002 și 19.12.2003, iar, a menționat că numai între 07.02.2003 și 19.12.2003 a exercitat această funcție.
Începând cu data de 19.12.2003 a fost numit un administrator unic, tuturor celor trei încetându-le mandatele de membri în Consiliul de Administrație.
S-a mai susținut de către intimatul faptul că a fost numit administrator al debitoarei cu puteri limitate la deschiderea procedurii și că a predat toate documentele contabile lichidatorului judiciar.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază că recursul este nefondat și că în raport de probele administrate în cauză, prima instanță a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, modificată.
În analizarea criticilor invocate prin cererea de recurs se va avea în vedere numai perioada în care intimații au exercitat funcția de membri ai Consiliului de Administrație ai debitoarei.
Conform relațiilor din data de 09.06.2008 furnizate de Oficiul Registrului Comerțului rezultă că intimații și au fost numiți în funcția de membri ai Consiliului de Administrație la data de 23.03.2002, iar intimatul a fost numit în aceeași funcție la data de 07.02.2003. Cererile de înscriere mențiuni privind retragerea din funcție a acestora este datată 10.02.2004. Conform acelorași relații, la data de 19.12.2003 a fost desemnat în funcția de administrator.
Cererea formulată de comitetul creditorilor a fost întemeiată pe dispozițiile art.138 lit.c), d) și e) din Legea nr.85/2006 în considerarea faptului că organele de conducere ale debitoarei au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți, au făcut să dispară unele documente contabile și nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia.
Răspunderea reglementată de prevederile art.138 din Legea nr.85/2006 este una delictuală, pentru antrenarea acesteia fiind necesară dovedirea faptei ilicite, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Referitor la primul motiv de recurs, Curtea arată că la data la care s-a solicitat deschiderea procedurii de insolvență, intimații nu mai aveau calitatea de membri ai Consiliului de Administrație. Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că s-a continuat activitatea societății în interesul personal al organelor de conducere de către intimați, dat fiind faptul că la data de 19.12.2003 acestora le-a încetat calitatea de membri ai Consiliului de Administrație.
Același argument legat de perioada scurtă de timp în care intimații au exercitat funcția de membri ai organelor de conducere ale debitoarei se reține și în privința celorlalte două motive de recurs, prin care se invocă nedepunerea bilanțurilor contabile din 2005 și a declarațiilor privind obligațiile de plată la bugetul de stat din 2006, respectiv neurmărirea recuperării creanțelor de către organele de conducere.
Probele relevă că actele contabile ale societății debitoare au fost predate lichidatorului judiciar de către administratorul, astfel cum rezultă din raportul nr.1.
Referitor la incidența art.138 din Legea nr.85/2006, în raportul nr.2 lichidatorul judiciar arată că starea de faliment a societății debitoare nu poate fi imputabilă administratorului societății, întrucât cauzele care au dus la încetarea de plăți către creditori au fost datorate condițiilor economice și legislative fluctuante, ducând la imposibilitatea desfășurării unei activități fără o infuzie periodică de capital.
Lichidatorul judiciar a mai menționat și că societatea debitoare a ținut o evidență contabilă în conformitate cu prevederile legale în materie, că persoanele din conducerea societății nu au folosit bunurile acesteia în interes personal și nu au făcut acte de comerț sub acoperirea persoanei juridice.
Întrucât recurenta nu a probat săvârșirea faptelor de către intimați, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4 - președinte a comitetului creditorilor împotriva sentinței comerciale nr.890/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul -, în contradictoriu cu intimații-pârâți, intimata-debitoare SC ELECTRIC ȘI SA prin lichidator judiciar și ASOCIAȚII și intimatele-creditoare SC SA, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi.10.11.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Dr. Dr.I
Grefier,
Red./tehnored.Jud.- 10.12.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Jud. TB -Secția a VII -a Comercială:
Președinte:Mioara BadeaJudecători:Mioara Badea, Liliana Crîngașu, Iulia Cîrnu
