Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 1744/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2224/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1744
Ședința publică de la 04 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Sorina Prepeliță
JUDECĂTOR 2: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 3: Iulica
GREFIER
****************************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ÎN CALITATE DE ADMINISTRATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.618/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta prin asociat coordonator cu CNP -, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat, Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art.150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin apărător solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Curtea, constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 618 din 18.05.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Teleorman - Secția Civilă a fost respinsă, ca nefondată cererea formulată de - administrator judiciar al SC SRL, de atragere a răspunderii patrimoniale a asociaților și.
Împotriva sentinței anterior menționată, în termen legal a declarat recurs motivat recurenta, cauza fiind înregistrată la data de 11.09.2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului întemeiat pe prevederile articolului 304 punctul 9 s-a susținut că hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, întrucât instanța a ignorat motivarea cererii de atragere a răspunderii, a cărei argumentare rezultă din actele dosarului și că nu s-a făcut o analiză corectă a activității reprezentantului societății debitoare, pentru a se determina cauzele intrării în stare de insolvență.
Recurenta a mai susținut dezinteresul total al acestuia prin neîndeplinirea obligațiilor legale privind administrarea societății debitoare, arătând că există raport de cauzalitate între faptele administratorului și incapacitatea de plată generată.
Recursul a fost întemeiat în drept și pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 și pe dispozițiile Codului civil.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, verificând actele și lucrările dosarului primei instanțe, Curtea constată că recursul este nefondat și îl va respinge pentru următoarele considerente:
Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală, instituită de dispozițiile articolului 138 din Legea nr.85/2006 este necesară dovedirea întrunirii cumulative a condițiilor prevăzute de dispozițiile articolelor 998 - 999 cod civil astfel că sunt străine soluționării cauzei susținerile privind culpa prezumată a administratorului bazată pe mandatul comercial.
Pe de altă parte, având în vedere caracterul delictual al răspunderii speciale a membrilor organelor de conducere, creditoarea - recurenta avea obligația de a-și proba susținerile, în condițiile articolului 1169 Cod civil, ori în cauză nu există nici un indiciu privitor la cauzele ajungerii societății debitoare în insolvență.
Din formularea articolului 138 litera d din Legea nr.85/2006 rezultă că faptele administratorilor societății debitoare nu pot fi săvârșite decât cu intenție, ceea ce în cauză nu s-a dovedit, respectiv interesul personal al acestora în derularea activității până la ajungerea societății în stare de insolvență.
Legea contabilității și actele normative privind obligația de depunere a declarației de obligații fiscale, nu vin să sancționeze debitorul (sau pe administratorul său), ci instituie obligația organului fiscal de efectuare a unui control de fond, aspect ce conduce la concluzia că această faptă nu poate fi calificată drept cauză a insolvenței.
Prin urmare, Curtea apreciază că judecătorul - sindic a stabilit în mod corect situația de fapt în cauză nefiind incidente dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă întrucât dispozițiile legale au fost aplicate în mod judicios.
Pentru aceste considerente, în temeiul articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ÎN CALITATE DE ADMINISTRATOR JUDICIAR AL DEBITOAREI SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.618/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
Tribunalul Teleorman
Judecător sindic:
Președinte:Gabriela Sorina PrepelițăJudecători:Gabriela Sorina Prepeliță, Georgeta Guranda, Iulica