Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR. 236/COM

Ședința publică din 12 februarie 2009

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga

JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș

JUDECĂTOR 3: Cătălin

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr.2373/19.11.2008, pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată prin lichidator judiciar Grup A, creditorii intimați Leasing România, Broker de asigurare B, prin A, A, E ON GAZ România, administratorul special - intimat, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea creditoarei intimate E ON GAZ România, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul creditoarei intimate, E ON GAZ România, solicită respingerea recursului formulat.

După strigarea cauzei, dar nu înainte de ridicarea ședinței de judecată se prezintă consilier juridic în reprezentarea creditoarei recurente Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A și solicită admiterea recursului formulat și casarea sentinței civile atacate.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.2373/19.11.2008, pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Arad în dosarul nr- în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a închis procedura prevăzută de prezenta lege împotriva debitoarei SC SRL A cu sediul în A, Al. nr. 7, Bl. 21B, Ap. 5, Jud. A înmatriculată la ORC de pe lângă Tribunalul Arad sub nr. JO- și în consecință:

În baza art. 135 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a notificat sentința de închidere a procedurii Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice A si ORC de pe lângă Tribunalul Arad.

În baza art. 136 din Legea nr. 85/2006 descarcă pe lichidatorul judiciar al debitoarei respectiv pe Grup, cu sediul în A Str. - nr. 1. 1 Jud. A, număr de ordine în UNPRL sub nr. 0106,de orice îndatorire sau responsabilități cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.

A dispus radierea debitoarei SC SRL A cu sediul în A, Al. nr. 7, Bl. 21B, Ap. 5, Jud. A înmatriculată la ORC de pe lângă Tribunalul Arad sub nr. JO-,din evidențele ORC

A dispus afișarea prezentei, în extras la sediul Tribunalului Arad si publicarea prezentei in Buletinul Insolvenței Comerciale.

A dispus plata din fondul lichidării administrat de UNPIR Filiala A potrivit art. 4 al. 4 din Legea nr. 85/2006 a cheltuielilor de procedură avansate de către lichidatorul judiciar în sumă 111,48 lei precum și onorariul acestuia în cuantum de 4000 lei,pentru perioada 28.05.2008 -19.11.2008, de câte 1000 lei lunar.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că în baza art. 18 din Legea nr. 85/2006 coroborat cu art. 11 din același act normativ, întrucât desemnarea administratorului special nu s-a putut face în condițiile art. 18, întrucât la adunarea generală a asociaților nu s-a prezentat nimeni, judecătorul sindic a desemnat ca și administrator special pe D-na domiciliată în 266 Jud. A.

A constatat că la data de 19 noiembrie 2008 lichidatorul judiciar SC Grup -, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului SC SRL a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a faptului că debitoarea nu deține bunuri supuse impozitării și deși au fost notificați toți creditorii debitoarei în vederea avansării de sume necesare continuării procedurii, însă până la acest termen nici unul dintre aceștia nu au avansat aceste sume.

A constatat că procedura a fost deschisă prin Sentința Civilă nr. 505/16.04.2008 fiind desemnat ca și administrator judiciar A.

Față de aceste considerente, în baza art. 135 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic va notifica părților din proces închiderea procedurii, în condițiile în care creanțele creditorilor au fost integral acoperite.

În baza art. 136 din Legea nr. 85/2006 judecătorul sindic a descărcat pe lichidatorul judiciar al debitoarei de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.

În baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, a dispus radierea SC SRL A din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.

Împotriva sentinței comerciale nr.2373/19.11.2008, pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Arad în dosarul nr- a formulat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A solicitând casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare a cauzei, iar în subsidiar modificarea acesteia în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii insolvenței, formularea unei plângeri penale și a acțiunii în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator. În drept se arată art.304 pct.9 și 3041.proc.civ. art.2, art.5, art.18, 131, 138 din Legea nr.85/2006.

În motive creditoarea arată că lichidatorul nu a efectuat notificarea către creditori cu privire la Adunarea generală pentru desemnarea comitetului creditorilor, nu a întocmit și comunicat convocarea adunării, iar pe de altă parte, că în mod eronat s-au reținut în hotărâre dispozițiile art.135 din legea insolvenței și închiderea procedurii în condițiile în care creanțele creditorilor au fost integral acoperite, deși în realitate nu s-a făcut nici o plată către creditori, acesta constituind un motiv real de casare a sentinței.

În continuare recurenta invocă prevederile art.2 din lege referitoare la scopul unei proceduri ce constă în acoperirea pasivului debitorului, art.5 cu privire la organele care aplică procedura și obligațiile acestora, dar și art.4 care permite utilizarea fondului de lichidare în lipsa disponibilităților din contul debitorului.

Se consideră că închiderea procedurii nu se poate face dacă nu s-a realizat scopul declarat al legii, dacă nu se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora să le poată fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență și nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei.

Faptul că nu s-au primit actele societății nu poate duce la concluzia că nu sunt bunuri și nu există responsabilitate pentru ajungerea societății în faliment, referindu-se apoi la răspunderea administratorului care este reglementată de dispozițiile referitoare la mandat și corelativ obligațiile lichidatorului de a menționa în raport persoanele cărora le-ar fi imputabilă apariția insolvenței și evident de a cere atragerea răspunderii materiale a acestora.

Creditoarea mai consideră oportună formularea unei plângeri penale împotriva fostului administrator, întrucât acesta nu a depus documentele financiare ale societății, acest fapt fiind o dovadă a relei credințe și o consecință a concluziei că nu ar exista bunuri sau alte resurse pentru recuperarea datoriilor, iar pe de altă parte se mai critică faptul că nu a fost desemnat administratorul special, nu s-a întocmit raportul final și bilanțul de închidere ce urma a fi comunicat creditorilor pentru a se da posibilitatea formulării obiecțiunilor, cerințe impuse de art.129 din lege.

Examinând calea de atac a creditoarei conform motivelor invocate în scris, a înscrisurilor de la dosar, Curtea reține ca întemeiat recursul pentru următoarele considerente:

Judecătorul sindic a considerat necesar a dispune închiderea procedurii insolvenței conform art.131 din Legea nr.85/2006, deși în mod greșit a apreciat în considerente că motivul acestei măsuri este acoperirea integrală a creanței creditorilor, în condițiile în care nu s-a făcut nici o distribuire de sume în contul creditorilor și altul este argumentul avut în vedere de către lichidatorul judiciar pentru a se închide procedura, respectiv inexistența bunurilor în patrimoniul debitoarei și neavansarea sumelor în vederea continuării procedurii.

Însă, temeinicia recursului se apreciază în principal în raport de alte motive, în sensul că deși judecătorul sindic în ședința publică din 15.10.2008, constată că s-au depus doar o parte din actele și documentele contabile ale societății debitoare și stabilește ca obiectiv continuarea demersurilor de preluare a actelor și documentelor, administratorul nu mai întreprinde nici o acțiune în acest sens și se limitează în a propune închiderea procedurii.

Mai mult, la același termen prealabil închideri procedurii se pune în vedere administratorului judiciar să-și exercite atribuțiile prevăzute de lege întrucât în funcție de modul în care acestea sunt îndeplinite, depinde în mare parte realizarea scopurilor unor proceduri de insolvență, și în legătură cu aceasta, în dosar se constată că în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor stării de insolvență a debitoarei depus pentru același termen de judecată, administratorul arată că "considerăm că există premisele pentru formularea unei acțiuni în temeiul prevederilor art.138 din Legea nr.85/2006".

Această concluzie a practicianului s-a omis a fi pusă în discuție de către judecătorul sindic pentru a se putea decide în consecință dacă se înțelege a se promova o acțiune de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere, această stare de fapt permițând instanței de control judiciar să aprecieze că administratorul judiciar nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege.

Revenind la motivele invocate de recurentă se constată că notificarea Adunării creditorilor s-a făcut în condițiile art.62 lit. e din legea insolvenței unde se arată că notificarea va cuprinde și locul, data și ora primei ședințe a Adunării Generale a Creditorilor, aspect reținut de altfel și prin Raportul aflat la fila 678 dosar, unde se referă la convocarea acestei adunări, la sediul administratorului judiciar pentru data de 27.05.2008 și ordinea de zi cuprinzând și problema alegerii Comitetului creditorilor.

Aspectele reiterate de către creditoare cu privire la necesitatea formulării unei plângeri penale conform art.147 din lege, a unei cereri de atragere a răspunderii materiale în condițiile art.138 vor fi reanalizate de către judecătorul sindic cu ocazia rejudecării, întrucât excede posibilității de analiză a oportunității lor de către instanța de control judiciar.

Prin urmare, raportat la modul în care judecătorul sindic a înțeles să închidă procedura de insolvență, fără a analiza toate aspectele reiterate mai sus, echivalează cu o soluționare a procesului fără a se intra în cercetarea fondului său, ceea ce constituie motiv de casare a sentinței prevăzut de art.312 alin.5 din proc.civ. ceea ce impune admiterea recursului creditoarei, casarea și trimiterea cauzei la același tribunal pentru continuarea procedurii de insolvență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A împotriva sentinței comerciale nr.2373/19.11.2008, pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Arad în dosarul nr-, casează sentința și trimite cauza la același tribunal pentru continuarea procedurii de insolvență.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - DR. - - - -

GREFIER,

Red.24.02.2009

Tehnored 2 ex.24.02.2009

Instanță fond: Tribunalul Arad

Jud.

Președinte:Dorin Ilie Țiroga
Judecători:Dorin Ilie Țiroga, Marian Bratiș, Cătălin

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Timisoara