Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1531/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 26
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Diana Manole
JUDECĂTOR 3: Ileana Isabela
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții - LICHIDATOR JUDICIAR AL SC 2002 SRL, și împotriva sentinței comerciale nr. 2468 din data de 08.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, I și SC SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții personal și asistată de avocat cu delegație la fila 52 din dosar, personal și asistată de avocat și prin avocat cu delegație la fila 33 din dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că recurenta - lichidator judiciar al SC 2002 SRL a depus copii ale motivelor de recurs pentru a fi comunicate intimaților și relații privind domiciliul intimatului, a depus o cerere prin care solicită să se constate că sunt scutiți de la plata taxelor judiciare de timbru și solicită judecarea cauzei în lipsă.
Recurenții și prin avocați depun la dosar dovezile de achitare a taxelor judiciare de timbru în cuantumul legal stabilit, precum și motivele de recurs pentru a fi comunicate intimaților.
Curtea constată că din eroare lichidatorul judiciar a fost citat cu mențiunea achitării taxelor judiciare de timbru, acesta potrivit dispozițiilor legale este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, se constată că intimații nu au formulat cerere de comunicare a motivelor de recurs, astfel că nu se impune amânarea cauzei pentru a fi comunicate motivele de recurs și dispune lăsarea dosarului la ordine.
La a doua strigare a cauzei au răspuns recurenții personal și asistată de avocat cu delegație la fila 52 din dosar, personal și asistată de avocat și prin avocat cu delegație la fila 33 din dosar, lipsind celelalte părți.
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă părților cuvântul pe probe:
Apărătorul recurenților și, arată că pe rolul Parchetului s-au formulat mai multe plângeri prealabile împotriva intimatului, dacă se consideră necesar, solicită acordarea unui termen pentru a depune la dosar copii ale acestor plângeri, solicită și proba cu înscrisurile din dosar.
Recurenta prin avocat, solicită proba cu înscrisurile din dosar și copii ale plângerilor penale formulate împotriva intimatului.
Curtea apreciază ca neutilă cauzei depunerea la dosar a copiilor plângerilor penale formulate împotriva intimatului pârât, având în vedere că nu există o soluție de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva acestuia.
Curtea admite proba cu înscrisurile din dosar solicitată de părțile prezente.
Se invocă lipsa calității procesuale active a recurenților, și în calea de atac, având în vedere hotărârea recurată și dispozițiile art. 138 din legea 85/2006, constatând cauza în stare de judecată acordă părților cuvântul pe excepția invocată și pe recurs.
Recurenții și prin avocat, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a recurenților, apreciază că au atât calitate procesuală activă cât și interes, având în vedere că au fost păgubiți de această societate iar în situația în care nu se va atrage răspunderea intimatului ei nu își vor mai recupera prejudiciul. Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și admiterea recursului formulat de cât recursul formulat de lichidator. Fără cheltuieli de judecată.
Recurenta prin avocat, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a recurenților, achiesează la concluziile apărătorului recurenților apreciind că au atât calitate procesuală activă cât și interes și solicită admiterea celor trei recursuri formulate în cauză. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor comerciale de față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 2468 din 8 mai 2009 judecătorul sindic din cadrul Tribunalului București Secția a VII-a Comercială a respins ca neîntemeiată cererea de atragere a răspunderii administratorului, formulată de lichidatorul judiciar SR; a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC 2000 SRL, în contradictoriu cu creditorii, I, SC SA, radierea societății din registrul comerțului, notificarea sentinței de închidere, precum și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri cu privire la procedură și plata onorariului acestuia din fondul prevăzut de art. 4 din Legea nr. 85/2006.
În considerentele sentinței, judecătorul sindic a reținut că lichidatorul judiciar a invocat în cererea de atragere a răspunderii administratorului debitoarei faptul că acesta a manifestat dezinteres pentru achitarea la timp a taxelor și contribuțiilor la bugetul de stat, precum și față de funcționarea în bune condiții a societății, apreciind că prin activitatea desfășurată pârâtul a contribuit la ajungerea debitoarei în stare de insolvență; lichidatorul judiciar a invocat prevederile art. 138 lit. c și d din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic a reținut că s-a făcut doar afirmații generice cu privire la continuarea activității în interes personal de către pârât, astfel încât nu este îndeplinită cerința prevăzută de art. 138 lit. c din lege. De asemenea, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite nici condițiile impuse de art. 138 lit. d din lege, nefiind dovedit că nedepunerea situațiilor financiare, ori neținerea în condițiile legii a registrelor contabile ar fi cauzat starea de insolvență a societății debitoare.
Pe fondul procedurii, s-a reținut că nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile din a căror valorificarea să fie acoperite creanțele societății, constatând în consecință, incidența în cauză a prevederilor art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs lichidatorul judiciar SC și creditorii, și.
Recurentul lichidator judiciar - a solicitat admiterea recursului și modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii administratorului debitoarei, intimatul, formulând următoarele critici:
- intimatul a manifestat lipsă de preocupare pentru achitarea taxelor și contribuțiilor la bugetul de stat, acest aspect conturând ideea folosirii contribuțiilor în interes personal
- intimatul a acționat în baza unui mandat oneros, astfel încât răspunde și pentru culpă în exercitarea mandatului său, culpă reprezentată de nerespectarea dispozițiilor referitoare la obligația ținerii contabilității și nedepunerea situațiilor financiare anuale
- sunt dovedite elementele răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, constând în inacțiunea în administrarea generală a societății, prejudiciul, constând în ajungerea societății în încetare de plăți cu consecința deschiderii procedurii și raportul de cauzalitate, reprezentat de prezumția creată de neacoperirea creanțelor înregistrate în tabelul creditorilor.
Recurenții, și au solicitat, de asemenea, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 lit. c și d din Legea insolvenței, arătând că prin nedepunerea bilanțurilor contabile se creează prezumția de vinovăție a persoanei care a îndeplinit funcția de administrator, precum și faptul că în balanța analitică din 30.06.2005, societatea figura cu mijloace de transport, care nu au fost identificate de lichidator.
Nu au fost administrate probe noi în această fază procesuală.
Deși legal citat, intimatul nu s-a prezentat la termenele acordate și nu a formulat întâmpinare.
Completul de judecată a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a recurenților, și.
Analizând cu prioritate, conform art. 137 alin. 1.pr.civ. excepția lipsei calității procesuale active a recurenților, se constată că este întemeiată.
Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, calitatea procesuală activă de a formula cererea având ca obiect antrenarea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de ajungerea debitorului în stare de insolvență pentru faptele prevăzute de acest text de lege aparține administratorului sau lichidatorului judiciar.
Numai în situația în care administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută de alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie, comitetul creditorilor poate, în temeiul art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, formula acțiunea având ca obiect atragerea răspunderii persoanelor vinovate de starea de insolvență a debitoarei.
În cauză însă sunt aplicabile prevederile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, întrucât lichidatorul judiciar a formulat cerere de antrenare a răspunderii fostului administrator al societății debitoare în baza art. 138 alin. 1 lit. c și d din Legea insolvenței.
Se deduce că, în această situație, calitate procesuală activă are numai administratorul/lichidatorul judiciar care a formulat cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale în condițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Administratorul/lichidatorul judiciar este singurul care are calitate procesuală activă, inclusiv în calea de atac a recursului declarat împotriva sentinței pronunțate în cadrul acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Ca urmare, recursurile declarate de recurenții, și sunt formulate de persoane fără calitate procesuală activă, excepția lipsei calității procesuale a recurenților fiind întemeiată.
În consecință, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale active și, în baza art. 312 alin. 1.pr.civ. vor fi respinse recursurile ca formulate de persoane fără calitate procesuală activă.
Recursul declarat de lichidatorul judiciar este apreciat ca neîntemeiat. Astfel, în ce privește critica întemeiată pe dovedirea faptelor imputate intimatului, se reține că și în calea de atac recurentul se folosește de aserțiuni teoretice, fără a individualiza concret faptele prin care intimatul a cauzat starea de insolvență a societății. Se reține din această perspectivă că recurentul se limitează la a invoca o presupusă continuare a activității societății în interes personal, dedusă din faptul că intimatul nu a ținut o contabilitate în conformitate cu legea. Or, textul legal invocat impune identificarea faptei concrete prin care să se fi determinat continuarea activității societății. Totodată, trebuie dovedit și interesul personal urmărit de intimat. În speță, aceste aspecte nu au fost probate.
Nu poate fi reținută nici critica vizând incidența prevederilor art. 138 lit. d din Legea insolvenței, simplul fapt al neținerii contabilității nefiind de natură a atrage angajarea răspunderii administratorului societății debitoare. se impunea a se face dovada legăturii de cauzalitate între starea de insolvență și nedepunerea situațiilor financiare, dovadă ce nu a fost făcută.
Nu pot fi reținute nici aserțiunile recurentului referitoare la teoria mandatului comercial cu titlu oneros pentru a putea fi angajată răspunderea intimatului. Textul articolului 138 instituie obligativitatea stabilirii cu exactitate a uneia din faptele enumerate, precum și a împrejurării că acea faptă este determinantă pentru ajungerea societății în stare de încetare de plăți. Acesta este sensul expresiei "a cauzat" folosită de legiuitor în articolul menționat. În consecință, nu este suficientă apelarea la prezumții pentru a fi posibilă angajarea răspunderii administratorului societății debitoare, ci este necesară dovedirea uneia din faptele enumerate de textul legal.
Față de considerentele reținute și constatând că sentința pronunțată de judecătorul fondului este legală și temeinică, în baza art. 312.pr.civ. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurenților, și și în consecință:
Respinge recursurile formulate de aceștia împotriva sentinței comerciale nr. 2468 din 8 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr- pentru lipsa calității procesuale active.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul -, lichidator judiciar al debitoarei SC 2002 SRL în contradictoriu cu intimatul pârât, cu intimați creditori INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, I și SC SA împotriva sentinței comerciale nr. 2468 din 8 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.01.2010
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
Red. RP/2ex.
08.02.2010
Jud. fond
Tribunalul București Secția a VII-a Comercială
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Diana Manole, Ileana Isabela
