Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 3/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 3/2009
Ședința publică de la 07 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 2: Eugenia Florescu
JUDECĂTOR 3: Gilica Popescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de pârâtul împotriva Sentinței nr. 727/F din 9 iulie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă recurentul personal și asistat de avocat, fiind lipsă intimata creditoare
Procedura de citare este îndeplinită.
Se constată că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatei.
Avocatul recurentului depune la dosar dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar la nivelul sumelor consemnate în dispozitivul de citare și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocatul recurentului depune la dosar mandatul autentificat cu nr. 3091 din 14.07.2004, dat recurentului, și precizează că nu este înregistrat la registrul comerțului. Motivul pentru care recurentul a fost de acord să preia acest mandat a fost acela că în perioada respectivă a fost declanșată o acțiune de control fiscal. Mai arată că recurentul nu este asociat în nici o altă societate, astfel cum susține reclamanta. Depune la dosar înscrisuri pentru a face dovada că s-au depus diligențe pentru ca societatea să nu intre în faliment. Pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs, solicită admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și în rejudecare recurentul să fie exonerat de plată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
În deliberare asupra recursului de față se constată că prin sentința nr. 727/F/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost admisă cererea creditoarei DGFP H-D, H împotriva pârâților și citați prin publicitate pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a acestora și în consecință au fost obligați pârâții să achite creditoarei DGFP H-D- H suma de 243.987 lei reprezentând contravaloare obligații datorate la bugetul consolidat al statului pentru debitoarea Reparații SRL
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut că prin Sentința nr. 216/F/2008 s-a închis procedura prevăzută de legea insolvenței față de SC Reparații SRL M iar cererea de antrenare a răspunderii membrilor organelor de conducere a debitoarei a fost disjunsă.
Se arată că, creditoarea a invocat incidența prevederilor art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 preluate cu același conținut din art. 137 alin. 1 lit. c din Legea nr. 64/1995 rep. apreciindu-se că administratorii societății sunt în culpă pentru că au dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit la insolvență, întrucât nu au făcut demersurile necesare pentru recuperarea creanțelor debitoarei de la SC Reparații SRL H, SC Vest SRL M și SC SRL D în care aceștia aveau calitatea de asociați sau aveau legături cu asociații.
Judecătorul sindic a constatat existența prejudiciului în valoare de 243.987 lei care rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor. S-a reținut că administratorii societății au săvârșit în concret fapta prevăzută expres de art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 preluată cu același conținut din Legea nr. 64/1995 rep. art. 137 alin. 1 lit. c, prin faptul că nu au recuperat creanțele debitoarei de la societăți în care aveau calitatea de asociați - situație care a dus în mod vădit debitoarea la insolvență.
S-a reținut că, pârâtul a avut calitatea de administrator al societății debitoare iar pârâtul a avut calitatea de administrator mandatar.
S-a considerat, în temeiul art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 care a preluat dispozițiile art. 137 alin. 1 lit. c din Legea nr. 64&1995 rep. că acțiunea reclamantei este întemeiată iar pârâții au fost obligați la plata sumei de 243.987 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul care solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare iar în subsidiar modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii cererii de antrenare a răspunderii administratorului.
În amplele motive de recurs se arată în esență că obligarea pârâților în solidar la plata pasivului societății debitoare față de bugetul consolidat este nelegală față de faptul că cei doi administratori nu au administrat împreună societatea ci succesiv ceea ce înseamnă că și răspunderea pe care o avea fiecare administrator trebuia defalcată și stabilită pe o anumită perioadă de timp, neputând fi obligat un administrator să răspundă pentru faptele altuia.
Pe de altă parte arată că pârâtul nu a comis nici o faptă de natură să-i atragă răspunderea.
Arată că pe perioada cât a administrat societatea datoriile nu s-au amplificat, ba mai mult au fost în scădere, ca la data intrării societății în faliment debitele societății nu erau prescrise, administratorul judiciar având posibilitatea să recupereze sumele de bani și că debitele societății de recuperat erau mult mai mici decât datoria, ceea ce duce la concluzia nu neîncasarea creanțelor a fost motivul stării de insolvență câtă vreme datoria de plată era cu mult mai decât cea de încasat.
Mai arată că faptele sale nu pot fi încadrate în prevederile art. 138 alin. 1 lit. c deoarece nu a beneficiat de sume de bani din societate în interes personal și nu a dispus continuarea unei activități care să ducă în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți.
În drept se întemeiază pe prevederile art. 138 din Legea 85/2006.
Recursul este legal timbrat.
În cauză a depus întâmpinare DGFP H care solicită respingerea recursului.
Analizând recursul de față prin prisma motivelor de recurs și din oficiu Curtea constată că recursul este întemeiat.
În primul rând se constată că cererea privind deschiderea procedurii prevăzute de Legea 64/1995 republicată, a fost formulată de reclamanta Administrația Finanțelor Publice a municipiului H la data de 21.02.2005, dată la care era în vigoare Legea 64/1995.
Potrivit acesteia, în temeiul art. 137 alin. (1) "Judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de conducere - administratori, directori, cenzori și de orice altă persoană - care au contribuit la ajungerea debitorului în această situație, prin una dintre următoarele fapte:
a)au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b)au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c)au dispus în interes personal, continuarea unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăți;
d)au ținut o contabilitate fictivă,au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;
e)au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit, în mod fictiv, pasivul acesteia;
f)au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;
g)în luna precedentă încetării plăților au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori."
Soluționarea cererii privind atragerea răspunderii conform teoriei și practicii în materie este ultima etapă prevăzută de legea privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, după închiderea procedurii.
Soluționarea cererilor privind atragerea răspunderii nu pot fi făcute separat de dosarul de faliment, deoarece toate probele, actele și lucrările dosarului, rapoartele lichidatorului, cererile și contestațiile creditorilor sunt acte necesare și utile soluționării unor astfel de cereri.
Pe de altă parte, Legea 64/1995 nu prevede această posibilitate a disjungerii cererilor privind atragerea răspunderii iar aplicarea Codului d e procedură civilă privind disjungerea sunt incompatibile cu cele ale Legii 64/1995 care reglementează o procedură unitară, aceea a reorganizării judiciare și a falimentului care implică parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de aceasta până la finalizarea procedurii cu soluționarea cererii privind atragerea răspunderii.
Față de acestea, în temeiul art. 304 indice 1 și a art. 8 alin. 6 din Legea 64/1995, curtea va constata nulă dispoziția judecătorului sindic de disjungerea cererii privind antrenarea răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai societății falite SRL Reparații M, jud. H, din sentința comercială nr. 216/ 5 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara și va dispune atașarea dosarului prezent nr- la dosarul nr-.
Față de împrejurarea că cererea privind deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului a fost formulată de Administrația Finanțelor Publice H în cadrul dosarului nr- se pune problema identificării calității procesuale a creditoarei prin observarea art. 42, 43 din Codul d e procedură civilă precum și ale Decretului Lege nr. 31/1954 referitoare la capacitatea de exercițiu a drepturilor procesuale ce aparțin exclusiv unei persoane juridice și nu serviciului cu denumirea Administrația Finanțelor Publice
În altă ordine de idei, se constată că în speță s-a atras răspunderea a doi administratori ai societății debitoare și, care și-a exercitat activitatea ca administratori în perioade diferite.
Se știe că natura juridică a răspunderii administratorilor este aceea a unei răspunderi civile delictuale, întemeiată pe prevederile art. 998-999 cod civil raportat la art. 137 din Legea 64/1995 în speță și nu pe dispozițiile art. 138 din Legea 85/2006 lege inexistentă la data formulării cererii (2005).
Astfel, legea aplicabilă speței este Legea 64/1995 prin aplicarea principiului tempus regit actum și a celui privind neretroactivitatea legii consacrată de Constituția României.
Așa cum s-a statuat în materie, pentru a se dispune atragerea răspunderii trebuie să existe sau să se administreze probe din care să rezulte existența celor trei condiții, a prejudiciului, a faptei ilicite și a raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. Hotărârea judecătorului sindic de obligare la plată privește pe ambii administratori, ca și cum ar fi fost administratori în aceeași perioadă și se întemeiază doar pe existența prejudiciului și pe fapta de nerecuperare a creanțelor.
Hotărârea de obligare la plată apare astfel, ca nemotivată câtă vreme rezultă din actele dosarului că la data deschiderii procedurii creanțele nu erau prescrise iar administratorul judiciar avea obligația de formulare în justiție a unor acțiuni în acest sens.
Față de cele de mai sus, se impune în temeiul art. 304 pct. 5, 7 și 9 Cod procedură civilă și a art. 312 Cod procedură civilă să fie admis recursul pârâtului și să fie casată hotărârea atacată și cauza trimisă spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării se vor întruni dosarele susmenționate, se va observa în ce măsură cererea de deschidere a procedurii este sau nu însușită de persoana juridică DGFP H, se vor analiza probele administrate ori vor fi propuse alte probe în vederea analizării faptelor fiecărui administrator în parte și a delimitării culpei acestora în ajungerea societății în stare de insolvență, urmând ca obligarea la plată să se facă pentru prejudiciul produs prin faptele personale ale fiecărui administrator, în situația în care comiterea acestor fapte va fi dovedită.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
În temeiul art. 3041.pr.civ. și art. 8 alin. 6 din Legea nr. 64/1995, constată nulă dispoziția judecătorului sindic de disjungere a cererii privind antrenarea răspunderii patrimoniale a foștilor administratori ai societății falite " Reparații" M jud. H, din Sentința comercială nr. 216/ 5 martie 2008 pronunțată în Dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara.
Dispune atașarea Dosarului prezent nr- la. nr-.
Admite recursul pârâtului împotriva Sentinței comerciale nr. 727/9 iulie 2008 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara desemnat în procedura executării silite concursuale a falitei " Reparații" din com. M jud.
Casează sentința atacată și trimite cauza judecătorului sindic din cadrul aceleași instanțe, pentru rejudecarea cererii de chemare în judecată având ca obiect atragerea răspunderii delictuale a pârâților și, în același dosar (unic) cu nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 7 ianuarie 2009 în ședință publică.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Ex.2/09.02.2009
Jud fond
Președinte:Doina HârceagăJudecători:Doina Hârceagă, Eugenia Florescu, Gilica Popescu
