Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 345/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 345
Ședința publică din 10 aprilie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de către creditoarele S B și CSî mpotriva sentinței comerciale nr.1299/01.11.2007 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- și recursul formulat de către creditoarea B împotriva sentinței comerciale nr.14/JS/10.01.2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul C S în contradictoriu cu debitoarea intimată COM prin lichidator judiciar T și pârâtul intimat, având ca obiect procedura insolvenței - angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constatând că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 proc.civ. Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1299/01.11.2007 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului C-S în dosar nr-, s-a respins cererea lichidatorului judiciar T pentru antrenarea răspunderii personale patrimoniale împotriva pârâtului, s-a respins contestația formulată de creditorul AVAS B la Raportul final al lichidatorului cu privire la debitoarea SC COM - SRL Reșița și s-a dispus convocarea adunării creditorilor pentru aprobarea Raportului final.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a calificat răspunderea prevăzută de art. 138 din Legea nr. 85/2006 ca fiind una de natură civil delictuală cu necesitatea dovedirii condițiilor acestora la care se adaugă probarea cerinței potrivit căreia faptele săvârșite să fi condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență, să fi fost săvârșite în interes personal sau cu intenția de a obține rezultatele prevăzute de text.
Acesta a concluzionat că nu s-a dovedit prin nici un mijloc de probă îndeplinirea cerințelor necesare atragerii răspunderii patrimoniale, astfel că din rapoartele lichidatorului nu reiese că ar fi săvârșit vreuna din faptele enumerate în lege, reclamanta nu a făcut nici o dovadă în acest sens iar în ce privește acțiunea de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, presupune lipsa înregistrărilor, a întocmirii actelor contabile și orice alte acțiuni legate strict de contabilitatea societății, însă prin care să se fi ajuns la o insuficiență a activului și în final la starea de insolvență, elemente ce trebuiau însă dovedite.
Judecătorul sindic a apreciat că atragerea răspunderii trebuie interpretată restrictiv, numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 138 și numai dacă acestea au fost dovedite, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză întrucât simplele afirmații fără suport probator ale lichidatorului nu sunt suficiente pentru atragerea răspunderii personale a pârâtului.
Cu privire la contestația creditoarei AVAS B ce cuprinde obiecțiuni la Raportul final al lichidatorului judiciar în sensul că trebuie să se închidă procedura insolvenței după soluționarea eventual favorabilă și executarea silită a bunurilor fostului administrator al debitoarei, apreciind că Legea insolvenței reglementează în cazul admiterii răspunderii personale a membrilor organelor de conducere că executarea silită se efectuează de lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară prin intermediul executorului judecătoresc.
Judecătorul sindic a considerat că în conformitate cu art. 142 din Lege, numai după închiderea procedurii falimentului competența executării silite aparține executorului judecătoresc, ce este obligat a repartiza sumele obținute prin considerarea ordinii de plată din tabelul definitiv consolidat, iar eventualele incidente apărute se remediază pe calea contestației la executare adresată instanței de executare, conform art. 399-404.proc.civ. Mai mult, executorul judecătoresc nu face parte dintre persoanele limitativ enumerate de dispozițiile art. 5 alin.1 din Lege care aplică procedura insolvenței.
În același dosar sindic s-a pronunțat la data de 10.01.2008 sentința comercială nr. 14/JS/2008 prin care s-au aprobat cheltuielile de procedură, s-a aprobat Raportul final întocmit de lichidatorul judiciar și, în baza art. 131 din Legea 85/2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC COM - SRL Reșița, urmată de dispoziția de radiere a acesteia din Registrul Comerțului, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități și notificarea sentinței persoanelor interesate.
S-a apreciat că Raportul final cuprinde date privind situația debitoarei în sensul că nu s-au putut identifica bunuri în averea acesteia sau elemente de active în bilanț care să formeze obiectul inventarierii, evaluării și valorificării în vederea stingerii pasivului coroborat cu împrejurarea că societatea nu mai desfășoară nici un fel de activitate și nu are nici o lichiditate pentru îndestularea creditorilor.
Împotriva sentinței nr. 1299/2007 a declarat recurs în termen creditoarea AVAS B și a solicitat modificarea acesteia în sensul continuării procedurii și implicit admiterii cererii de atragere a răspunderii persoanelor culpabile de insolvența debitoarei, invocând în drept art. 304 ind.1 proc.civ. art. 12 alin.1 din Legea 85/2006.
În motive se susține că se impune angajarea răspunderii persoanelor în condițiile în care speța se înscrie în sfera de aplicabilitate a art. 138 alin.1 lit.c, având în vedere regulile ce guvernează răspunderea delictuală, existența unui prejudiciu, indiferent de forma de vinovăție, toate acestea impunând administratorului debitoarei să solicite în termen de 30 de zile de la data apariției sau iminenței insolvenței, stabilirea stării de insolvență a societății și, întrucât aceasta nu s-a făcut, administratorul se face vinovat de încălcarea legii, situație care corelată cu proasta administrare a debitoarei, a determinat prejudicierea creditorilor.
Recurenta apreciază că atitudinea administratorului trebuia apreciată conform minimei diligențe și ceea ce art. 1080.civ. statuează, cu precizarea că ar fi trebuit ca instanța să aibă în vedere că potrivit art. 72 din Legea 31/1990 republicată, obligația și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și astfel să aibă în vedere și art. 1540.civ.
S-a mai apreciat aplicabilitatea art. 374 din Codul comercial cu privire la caracterul oneros prezumat al mandatului comercial, art. 1082.civ. cu privire la prezumarea culpei administratorului falitei, toate raportate la art. 138 din Legea insolvenței, care instituie o răspundere specială ce pune la dispoziția creditorilor mijloacele juridice adecvate pentru a asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei.
Creditoarea consideră în continuare că răspunderea trebuie apreciată în abstract, cu mai multă rigurozitate, conform cu art. 1600 și 1080 alin.1 civ. precizând că prejudiciul produs există, este cert și nerecuperat, constând în însăși creanța AVAS și în aceste împrejurări se însușește punctul de vedere al lichidatorului cu privire la incidența art. 138 alin.1 lit.d din Legea insolvenței.
Împotriva aceleiași sentințe a mai formulat calea de atac a recursului și creditoarea DGFP C-S care, în temeiul art. 304 pct.9 proc.civ. și art. 12 din Legea 85/2006 a solicitat modificarea sentinței ca fiind nelegală și netemeinică și pe fond a se dispune antrenarea răspunderii materiale a pârâtului administrator social al debitoarei, în vederea recuperării sumei de 2.045 lei reprezentând creanțe bugetare.
În motive creditoarea consideră întrunită condiția prevăzută de art. 138 alin.1 lit.d, al cărui text este reprodus de aceasta, întrucât pârâtul nu a depus documentele contabile la lichidatorul judiciar sau dosarul cauzei, nu s-a putut întocmi bilanț contabil de lichidare deoarece administratorul nu a ținut evidența contabilă potrivit legii și nu a făcut dovada că a ținut o asemenea evidență contabilă.
Împotriva sentinței comerciale nr.14 din 10.01.2008 a declarat recurs aceeași creditoare AVAS B ce a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare și, implicit, obligarea lichidatorului de a proceda la convocarea Comitetului sau Adunării Creditorilor în vederea supunerii la vot a oportunității formulării cererii de atragere a răspunderii organelor de conducere a debitoarei, culpabile de starea de insolvență a acesteia de către creditorii înscriși.
În motive, recurenta a consemnat în cererea de recurs integral toate motivele invocate și în cererea anterioară de recurs împotriva sentinței 1299/01.11.2007.
Examinând toate căile de atac promovate în cauză de către creditori prin prisma motivelor invocate și conform normelor din art. 299 și următoarele din proc.civ. Curtea reține că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Aprecierile asupra unor cereri adresate unei instanțe de judecată se referă în primul rând la capacitatea, interesul și calitatea persoanelor care le formulează, situație în care în speța de față deși recurentele au calitatea de creditoare într-o procedură de insolvență și pot justifica capacitatea și interesul promovării unor cereri ce intră în sfera de aplicare a prevederilor art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, acestea nu pot considera că au și o calitate procesuală de a formula o astfel de cerere.
Astfel, conform alineatului 1 din articolul precizat, judecătorul sindic se poate pronunța doar ca urmare a unei cereri formulate de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, ori în speța de față însăși lichidatorul judiciar a depus o astfel de cerere asupra căreia judecătorul sindic s-a pronunțat prin sentința atacată.
Ca atare, creditorii nu au posibilitatea și capacitatea de a formula o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale în aceste condiții după cum nu este nici cazul de aplicabilitate a prevederilor din alineatul 2, întrucât nu este îndeplinită condiția omisiunii formulării unei astfel de acțiuni de către lichidator, și prin urmare, această calitate lipsește creditorilor și pentru a formula o cerere de recurs în această materie. Cu privire la cererea de recurs împotriva sentinței de închidere a procedurii, motivele și criticile invocate de recurenta AVAS B nu se referă în concret la considerentele hotărârii prin care s-au dispus măsurile menționate, ci reiterează același aspect al necesității și îndeplinirii condițiilor pentru atragerea răspunderii patrimoniale a pârâtului.
Este neîntemeiată și solicitarea recurentei de casare cu trimitere spre rejudecare în vederea obligării lichidatorului la convocarea adunării creditorilor/comitetului în vederea votării oportunității formulării unei cereri în temeiul art. 138, întrucât este inadmisibilă o astfel de procedură în condițiile în care în alineatul 3 se arată că autorizarea introducerii acțiunii se poate cere doar dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să formuleze o acțiune prevăzută la alineatul 1 și răspunderea persoanelor amenință să se prescrie, condiție neîndeplinită întrucât așa cum s-a arătat lichidatorul a formulat acțiunea, sau dacă s-a omis a se indica în raport cauzele insolvenței și persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică, motiv de altfel neinvocat și de nereținut în cauză.
Față de cele arătate mai sus și prevederile art. 312 din Codul d e procedură civilă, art.8 din Legea nr. 85/2006, urmează a se respinge ca nefondate recursurile creditoarelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de creditoarele B și C-S împotriva sentinței civile nr. 1299/JS/01.11.2007 pronunțată de Tribunalul C-S prin judecător sindic în dosar nr-.
Respinge recursul creditoarei AVAS B împotriva sentinței civile nr. 14/10.01.2008 pronunțată în același dosar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
RED. /22.04.2008
TEHNORED./2 EX/28.04.2008
PRIMA INSTANȚĂ - TRIBUNALUL C-
- JUDECĂTOR SINDIC:
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Magdalena Mălescu, Cătălin
