Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 37/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 37R
Ședința publică de la 14 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
GREFIER - -
========
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurentele DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, împotriva sentinței comerciale nr.3733/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator, - SOFT SRL și.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul, reprezentat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurentele și cealaltă intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active a ambelor recurente și acordă cuvântul părții prezente pe această excepție.
Apărătorul intimatului solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale active a ambelor recurente și respingerea ambelor recursuri, ca fiind promovate de persoane lipsite de calitate procesuală activă. Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA:
Prin cererea formulată în data de 09.01.2008 la Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în cauza constituind obiectul dosarului nr- privind procedura falimentului debitorului - SRL, reglementată potrivit Legii nr. 85/2006, lichidatorul desemnat în procedură, a chemat în judecată pârâtul, asociatul societății debitoare, solicitând să se dispună atragerii răspunderii acestuia pentru pasivul debitorului în temeiul art. 138 alin. 1 lit. a și e din legea menționată.
Prin cererea formulată în cauză la 09.04.2008, pârâtul a formulat cerere de chemare în garanție a - SOFT SRL, care a prestat servicii contabile debitorului, pentru cazul în care cererea lichidatorului de atragere a răspunderii patrimoniale va fi admisă.
Prin sentința comercială nr. 3733 pronunțată la 26.06.2009 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, prin judecătorul sindic a respins, ca neîntemeiată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulate de lichidator, a respins ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție formulată de către pârât în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, la cererea lichidatorului judiciar, a închis procedura insolvenței împotriva debitorului - SRL, dispunând în acest context radierea societății debitoare, notificarea închiderii procedurii și plata onorariului lichidatorului judiciar.
Pentru a pronunța această sentință comercială, tribunalul a reținut în principal că pentru atragerea răspunderii patrimoniale în temeiul art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 trebuie să fie îndeplinite cumulativ condițiile generale privind existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, raportul de cauzalitate dintre acestea și a vinovăției. Pârâtul a fost asociat cu o cotă de participare la beneficiile societății debitoare de 49,6%. Faptele ilicite în măsură să atragă răspunderea sunt expres și limitativ prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006. Lichidatorul și-a întemeiat cererea, pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și e din lege, dar a făcut doar afirmații generice referitoare atât la continuarea activității în interes personal, cât și la folosirea bunurilor debitorului în interes personal. Faptul că în bilanțurile contabile figurează creanțe ce nu au fost valorificate, nu conduce în mod necesar la concluzia că pârâtul ar fi folosit bunurile și creditele societății în folosul propriu sau al altei persoane. Lichidatorul reclamant nici nu a indicat care ar fi bunurile societății debitoare folosite în interes personal de pârât, când a fost săvârșită fapta, mijloacele de probă care ar dovedi-o, conform art. 1169 Cod civil.
În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 138 alin. 1 lit. e, simplele afirmații privind dezinteresul arătat de pârât pentru activitatea debitoarei sau deturnarea și ascunderea patrimoniului debitoarei, nu sunt suficiente pentru reținerea faptei respective.
În raport cu aprecierea cererii formulate în temeiul art. 138 ca neîntemeiată, cererea de chemare în garanție rămâne fără obiect.
Lichidatorul a indicat că în patrimoniul debitoarei nu se identifică bunuri ce ar putea fi lichidate, situație căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 131 din lege, în sensul închiderii procedurii indiferent de stadiul în care se află aceasta, fără să mai trebuiască întocmirea unui raport final.
Împotriva acestei sentințe comerciale au declarat recurs creditorii DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, în termen legal.
Prin recursul formulat, recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 Bas olicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei primei instanțe pentru continuarea procedurii pentru valorificarea bunurilor debitoarei.
În motivarea recursului formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 B s-a arătat, în raport cu prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a legii. Printr-o declarație - pentru stabilirea impozitului, debitoarea a înregistrat două mijloace de transport, dar s-a dovedit un rău platnic în ceea ce privește impozitele stabilite referitor la acestea. Cele două mijloace de transport figurează încă în evidențele recurentei pe numele - SRL. Prin urmare, în mod greșit prima instanță nu a ținut cont de existența bunurilor mobile respective în patrimoniul debitoarei și, chiar dacă bunurile respective nu acopereau în întregime pasivul debitoarei, judecătorul sindic trebuia să pună în discuția părților aspectele respective. Pentru aplicarea art. 131 din Legea insolvenței, lichidatorul trebuia să facă un raport între cheltuielile de administrare a procedurii și activul debitorului față de care se punea și problema avansării sumelor necesare continuării procedurii de către creditori. Or, judecătorul sindic a închis procedura fără parcurgerea acestor etape.
Prin recursul formulat, recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 Bas olicitat modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale.
Din motivarea recursului s-a arătat, în raport cu art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, că interesul și legitimarea activă a recurentei se justifică față de închiderea procedurii și respingerea cererii de atragere a răspunderii, creanța acesteia rămânând nerecuperată. În același sens, legea limitează doar în primă instanță formularea cererii de atragere a răspunderii doar de către lichidator, sau, în subsidiar, de către comitetul creditorilor, dar nu și formularea recursului împotriva hotărârii de respingere a cererii menționate, orice creditor fiind îndreptățit să urmeze toate căile legale puse la dispoziția sa pentru recuperarea creanțelor sale.
Din rapoartele de activitate ale lichidatorului a rezultat faptul că poate fi atrasă răspunderea pârâtului, în cauză în baza art. 138 alin. 1 lit. c și e din lege. Pârâtul nu a predat actele contabile ale societății aflate în faliment, iar societatea debitoare figurează înregistrată cu două mijloace de transport, pentru care nu s-au predat actele, discordanța dintre situația contabilă scriptică și situația faptică fiind imputabilă pârâtului, impunându-se concluzia că pârâtul a folosit bunurile care nu se mai identifica în fapt, ceea ce este de natură să atragă aplicarea în cauză a prevederilor art. 138 alin. 1 lit. a din lege. De asemenea, în cauză sunt îndeplinite și condițiile privind legătura de cauzalitate și vinovăția.
Față de acestea, Curtea a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale active, în promovarea recursului, cu privire la ambele recurente, excepție în legătură cu care, în raport cu actele dosarului, reține următoarele:
În ceea ce privește creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1B recursul acesteia vizează modificarea doar în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii formulate în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006. Potrivit dispozițiilor exprese având caracter special, din art. 138 alin. 1 și 3, legitimitatea procesuală în sesizarea judecătorului sindic cu o cerere de atragere a răspunderii patrimoniale pentru pasivul debitorului este prevăzută expres doar în favoarea administratorului judiciar/lichidatorului desemnat în procedura insolvenței sau, în subsidiar, comitetului creditorilor, în măsura în care acesta a fost în prealabil autorizat în acest sens de către judecătorul sindic. În actuala formă a Legii nr. 85/2006 creditorii, considerați în mod individual, nu sunt abilitați legal să formuleze o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 138 din cuprinsul acesteia.
În cauză, sesizarea judecătorului sindic în vederea aplicării dispozițiilor art. 138 implicat sub aspectul legitimității procesuale active lichidatorul, iar nu comitetul creditorilor și cu atât mai puțin vreun creditor în mod individual.
Prin urmare, la judecata în primă instanță vizând aplicarea art. 138 din lege au fost părți lichidatorul, având calitate procesuală activă și pârâtul, asociat al societății debitoare, având calitate procesuală pasivă. În aceste condiții, sub aspectul soluției pronunțate în aplicarea art. 138, au calitate procesuală activă în sensul posibilității de a formula în mod legal recurs împotriva sentinței atacate, doar părțile implicate în judecata în primă instanță a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, cărora le este opozabilă sentința respectivă, iar nu și eventuale alte persoane, chiar interesate și având calitate de parte în procedura insolvenței societății debitoare, care pot să intervină în judecata recursului doar în condițiile legii.
Calitatea distinctă de creditori în contextul derulării procedurii insolvenței față de societatea debitoare nu este de natură să confere, totodată, și calitatea de parte în judecata unei cereri întemeiată pe art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În cauză nici creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 și nici creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 nu au fost părți în judecata la prima instanță a cererii privind aplicarea prevederilor art. 138, astfel că nu au calitate procesuală activă sub aspectul formulării recursului, în condițiile în care o interpretare în sens contrar ar înfrânge dispozițiile exprese și speciale din Legea nr. 85/2006 în sensul arătat, regula asigurării dublului, grad de jurisdicție și principiul contradictorialității judecății.
În mod similar, în ceea ce privește recursul DIRECȚIEI GENERALE DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1, sub aspectul reținerii aceleiași soluții în raport cu aspectul aplicării art. 131 din Legea nr. 85/2006, se poate avea în vedere că cererea privind închiderea procedurii față de societatea debitoare a fost formulată tot de către lichidatorul judiciar, creditorii în procedura respectivă nu s-au manifestat în sensul avansării de către ei a sumelor necesare administrării în continuare a procedurii, iar prevederile art. 131 trebuie interpretate în sensul că au în vedere neconstatarea în fapt, iar nu scriptic a existenței unor bunuri în patrimoniul debitoarei, pentru închiderea procedurii în orice stadiu, astfel că și sub acest aspect, nu se justifică o eventuală soluție de casare în parte a hotărârii cu trimiterea dosarului primei instanțe pentru continuarea procedurii.
În consecință, apreciind întemeiată excepția lipsei procesuale active în raport cu ambele recurente, Curtea o va admite și va respinge ambele recursuri ca fiind formulate de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentelor.
Respinge recursurile formulate de recurentele DIRECȚIA GENERALĂ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, împotriva sentinței comerciale nr. 3733/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL prin lichidator, - SOFT SRL și, ca fiind promovate de persoane lipsite de calitate procesuală activă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică de la 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Liliana Crîngașu
I - - - - -
GREFIER,
---
Red.Jud./08.02.2010
Tehnored.
Nr.ex.2/08.02.2010
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram, Liliana Crîngașu
