Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 467/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 467
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Saftiuc
JUDECĂTOR 2: Lăcrămioara Moglan
JUDECĂTOR 3: Claudia Popescu
Grefier - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine, a venit spre soluționare, recursul declarat de recurenta - creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.92 din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic pentru recurenta - creditoare, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Consilier juridic pentru recurenta - creditoare, depune la dosar delegație, dovada comunicării prin fax a recursului și o copie de pe registrul de evidență a recursurilor comerciale a Tribunalului Neamț din care rezultă că recursul declarat de Naf ost înregistrat la data de 17.03.2008.
Față de actele depuse la termenul de astăzi de reprezentantul recurentei - creditoare, instanța constată că recursul este declarat în termen.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic pentru recurenta - creditoare, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii N de atragere a răspunderii personale a fostului administrator statutar al SC" COM"SRL P
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 92/F/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost respinsă cererea de atragere a răspunderii personale a fostului administrator, formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Pentru pronunța această sentință judecătorul sindic a reținut următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar și din concluziile expertului contabil, precum și ale lichidatorului judiciar menționate în raportul întocmit în temeiul art. 59, rezultă fostul administrator nu se face vinovat de ajungerea societății în stare de insolvență.
Expertul contabil a precizat în suplimentul la lucrarea inițială că administratorul nu se face vinovat de starea de insolvență, în totală contradicție cu cele precizate în raportul inițial, că documentele predate de către administratorul societății după întocmirea și depunerea raportului de expertiză contabilă sunt în măsură să înlăture concluziile din raportul inițial, respectiv încălcarea prevederilor art.138 lit. a, c și d din Legea nr.85/2006.
Aceleași concluzii se desprind și din raportul întocmit de lichidatorul judiciar în temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, după efectuarea de către expertul contabil a suplimentului la raportul inițial de expertiză contabilă.
Ca atare, în condițiile în care nu s-a putut proba în mod concret și legal îndeplinirea condițiilor răspunderii delictuale, iar creditoarea nu a făcut alte dovezi care să confirme aceste condiții, cererea acesteia a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE În motivarea recursului recurenta susține că din raportul de expertiză contabilă vinovăția fostului administrator, precum și motivele pentru care acesta este considerat vinovat de ajungerea societății în stare de faliment. Precizează că la 3 luni de la data depunerii raportului de expertiză pârâtul a formulat obiecțiuni, iar expertul în răspunsul său sumar la obiecțiuni își retrage vinovăția fostului administrator, deși menționează că la finele anului 1998 societatea debitoare înregistrează pierderi ca și la finele anului 1997, deci continuat activitatea, deși aceasta ducea în mod evident la încheierea de plăți.
Recurenta susține că intimatul se face vinovat de starea de faliment pentru următoarele motive.
- debitoarea a înregistrat sume cu stopaj la sursă, sumele reținute din drepturile salariaților trebuiau virate în mod obligatoriu la bugetul consolidat; nevirarea lor la buget duce la concluzia că au fost folosite în alte scopuri de către administratorul societății decât destinația lor legală;
- pasivitatea și lipsa de responsabilitate a administratorului, faptul de a nu solicita declanșarea stării de insolvență a determinat creșterea debitelor, prin calcularea accesoriilor;
- din analiza ultimului bilanț rezultă că societatea avea resurse suficiente care dacă aveau valorificate ar fi acoperit datoriile societății; aceeași situație exista și în anul 1996 când s-au achitat dividendele fostului administrator, în loc să se achite datoriile la bugetul generale consolidat.
Susține că faptele prezente se încadrează în prevederile art. 137 din Legea nr. 64/1995, respectiv art. 138 lit. a și c din Legea nr. 85/2006.
Curtea, analizând actele și lucrările din dosar și sentința recurată, în raport de motivele de recurs formulate constată că recursul este nefondat.
Cererea de atragere a răspunderii personale fiind formulată de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE la data de 06 aprilie 2006 cade sub incidența art. 137 din Legea nr. 64/1995.
Creditoarea și- întemeiat cererea pe dispozițiile art. 137 lit. a și c din Legea nr. 64/1995.
Textele de lege invocate prevăd posibilitatea ca judecătorul sindic să dispună ca parte din pasivul societății rămas neacoperit să fie suportat de administratorul (sau alt membru al organelor de conducere) care a folosit bunurile sau creditele societății în folosul propriu sau al unei alte societăți (lit. a) și a dispus în interes personal continuarea unei activități care ducea în mod vădit societatea la încetare de plăți.
Din faptele prezentate de recurentă și care-i sunt imputate intimatului - pârât nu rezultă cerința existenței unui folos propriu sau al altei persoane.
Chiar dacă sumele reținute nu au fost virate la bugetul consolidat al statului, nu se poate reține existența faptei prevăzută de art. 137 lit. a, atât timp cât nu s-a făcut dovada că sumele au fost însușite în mod nejustificat de către intimat.
Din raportul de expertiză contabilă rezultă că intimatul a retras din societate suma de 400 lei, însă, ulterior, acesta a depus documente justificative, de care expertul a ținut seama atunci când a formulat răspunsul la obiecțiuni.
În ceea ce privește faptul că intimatul nu a solicitat intrarea în procedura de insolvență, acest fapt nu poate fi încadrat în dispozițiile art. 137 lit. c, în condițiile în care nu s-a făcut dovada că dispus continuarea activitățiiîn interes personal, deși ducea la starea de starea de insolvență.
Pentru considerentele mai sus expuse și pentru cele reținute și de instanța de fond, urmează a fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul promovat de recurenta - creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr. 92 din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - debitoareCOM LPN,intimata - lichidatorLICHIDATOR LPN,intimatul - creditorCONSILIUL LOCAL - DIRECȚIA TAXE ȘI IMPOZITE A MUNICIPIULUI Pși intimatul - pârât .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la24 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, Pt. - - - GREFIER SECȚIE |
Red.
Red.
Tehnored. 2 ex.
04/04 iulie 2008
Președinte:Aurelia SaftiucJudecători:Aurelia Saftiuc, Lăcrămioara Moglan, Claudia Popescu
