Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA NR.47/ DOSAR NR-
Ședința publică din 14 februarie 2008
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu JUDECĂTOR 2: Doina Grigoraș
- - - - JUDECĂTOR 3: Gabriela Comșa
- - - - președinte de secție
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și pârâtul împotriva sentinței civile nr. 696/SIND din 4 octombrie 2007, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 819/F/2004.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 februarie 2008, când partea prezentă pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 14 februarie 2008.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Constată că, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr.819/F din 29 noiembrie 2004, reclamanta BANCA " CREDITULUI ROMÂNESC" CREDIT BANK - Sucursala B prin lichidator judiciar " AUDIT" a chemat în judecată pe pârâtul, pentru a suporta pasivul debitoarei "", în temeiul art. 124 lit. c, respectiv art. 1271alin. 1 din Legea nr. 64/1995 modificată prin Legea nr.149/2004.
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov sub nr. 650/F din 13 octombrie 2005, reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE a solicitat obligarea pârâtului, în temeiul art.137 lit.c și d din Legea nr.64/1995 republicată, la suportarea pasivului "", pentru acoperirea creanțelor bugetare în sumă de 167.819.529 lei.
La data de 10 noiembrie 2006 s-a înregistrat în dosarul nr.819/2004 al Tribunalului Brașov cererea de intervenție formulată de lichidatorul judiciar al societății debitoare, prin care s- invocat săvârșirea de către pârâtul a faptei prevăzute de art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006.
Judecătorul-sindic, prin încheierea din 1 octombrie 2007, dispus conexarea dosarului nr. 650/2005 la dosarul nr. 819/2004.
Prin sentința civilă nr.696/sind din 4 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr.819/2004, au fost admise în parte acțiunile conexate și cererea de intervenție și, în consecință, pârâtul a fost obligat să plătească în contul de faliment al debitoarei.C "" suma de 32.495,20 lei.
De asemenea, judecătorul-sindic a hotărât ca lichidatorul judiciar să depună la executorul judecătoresc cererea de executare silită a sentinței însoțită de tabelul definitiv consolidat al creanțelor declarate împotriva averii "" în dosarul nr. 291/F/2003 al Tribunalului Brașov.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că pârâtul răspunde, în temeiul art.137 alin.1 lit. a și e din Legea nr.85/2006, deoarece a folosit în interes propriu sau a ascuns activele circulante înscrise în bilanțul contabil din 31 decembrie 2003, în sumă de 324.952.000 lei (ROL).
Din considerentele sentinței mai rezultă următoarele:
Pârâtul a îndeplinit atribuțiile de administrator al debitoarei "", fiind și asociat unic.
Prin sentința civilă nr.115/S/23.02.2004, pronunțată în dosarul nr. 291/F/2003 al Tribunalului Brașovs -a deschis procedura de insolvență împotriva debitoarei "" și, ca urmare a începerii procedurii de faliment, potrivit încheierii din 13.09.2004, s-a dispus dizolvarea acesteia.
În tabelul definitiv al creanțelor declarate împotriva averii debitoarei au fost înscrise creanțe în valoare totală de 189.575 lei (RON).
Conform procesului-verbal din 5.07.2004, că activele constând în imobilizări corporale au format obiect al executării silite contra debitoarei făcute de creditoarea Banca Creditului Românesc - Credit Bank, lichidatorul negăsind bunuri care să fie inventariate.
Pârâtul nu a depus dovezi privind modul în care au ieșit din gestiunea bunurilor ce au constituit activul patrimonial al debitoarei, activele circulante înscrise în bilanțul contabil din 31.XII.2003 cu valoarea de 324.952.000 lei (ROL). În temeiul art.998 și art. 1540 Cod civil, pârâtul este răspunzător pentru prejudiciul cauzat în dauna "" prin fapta sa, constând în provocarea lipsei din gestiunea bunurilor proprietatea acesteia a activelor circulante înscrise în bilanțul contabil din 31.XII.2003 cu valori însumând 324.952.000 lei (ROL) și are obligația să îl repare.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art.72 din Legea nr.31/1990, art. 35 alin.3 și 4 din Decretul nr. 31/1954 și art. 1540 Cod civil.
Sentința a fost recurată de reclamanta B și de pârâtul.
Recurenta Bas olicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul:
- obligării pârâtului la plata sumei de 16.782 lei, reprezentând întreaga creanță datorată bugetului consolidat al statului de către "";
- punerii în executare a sentinței recurate de către reclamanta B, în baza dispozițiilor art.136 alin.6 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, prin organele sale de executare.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că hotărârea primei instanțe este criticabilă în parte, sub aspectul legalității și temeiniciei, întrucât în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru obligarea pârâtului la suportarea întregului pasiv datorat de societatea administrată de acesta.
Debitoarea nu a depus în termenele imperative prevăzute de legea fiscală declarațiile fiscale și bilanțurile contabile, astfel că sunt întrunite condițiile art.138 alin.1 lit. d din Legea nr.85/2006.
S-a mai arătat că, în mod eronat, s-a dispus ca punerea în executare a sentinței să fie făcută potrivit art.142 alin.1 din Legea nr.85/2006. În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 136 alin.6 din nr.OG 92/2003 și, ca urmare, punerea în executare a hotărârii de atragerea răspunderii pârâtului se face de recurentă prin organele sale de executare, și nu prin executor judecătoresc.
Intimatul pârât, prin întâmpinarea depusă, cerut respingerea recursului, ca neîntemeiat, învederând că reclamanta nu a dovedit îndeplinirea condițiilor necesare angajării răspunderii civile delictuale.
Recurentul a invocat netemeinicia și nelegalitatea sentinței, solicitând casarea în tot acesteia.
În motivarea recursului s-a arătat că nu au fost săvârșite fapte care să ducă la încetarea de plăți a societății debitoare sau la mărirea pasivului acesteia.
La data întocmirii procesului-verbal din 5.07.2004 bunurile mobile și imobile fuseseră valorificate prin executarea silită, în cadrul procedurii, iar sumele obținute au fost virate la buget sau la banca creditoare.
Suma de 324.925.000 lei vechi stabilită de prima instanță nu are temei legal, nefiind demonstrate din punct de vedere juridic faptele administratorului.
Ulterior, prin precizările depuse, recurentul pârât a arătat că societatea debitoare a ajuns în stare de insolvență ca urmare a unei conjuncturi nefavorabile din punct de vedere economico-financiar.
Conform bilanțului de la 31 decembrie 2003, suma de 32.195,9 RON (pag. 6) reprezintă creanțe neîncasate de la partenerii externi, iar diferența de 299,3 RON (pag.8) a fost utilizată pentru efectuarea unor plăți, cum ar fi gazul metan sau energia electrică.
Examinând sentința atacată, în raport de motivele invocate, instanța constată că recursurile sunt parțial întemeiate.
Potrivit art.138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute la literele a-
Atragerea răspunderii membrilor organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere precum și a persoanelor care au cauzat starea de insolvență presupune îndeplinirea următoarelor condiții:
1. prejudiciul creditorilor;
2. fapta să se încadreze în cazurile prevăzute de lege;
3. raportul de cauzalitate dintre faptă și încetarea plăților;
4. culpa persoanei a cărei răspundere se antrenează.
În speță, recurenta reclamantă a invocat faptele prevăzute de art. 137 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 64/1995 republicată (art. 138 alin. 1 lit. c și d din Legea nr.85/2006).
Potrivit raportului definitiv întocmit de lichidatorul judiciar la data de 15 noiembrie 2004, incapacitatea de plată a "" s-a datorat inactivității și concurenței în realizarea obiectului de activitate - transport intern și internațional. Societatea debitoare a funcționat până când creditorul principal CREDIT BANK i-a sechestrat și valorificat două camioane de transport marfă.
Conform raportului final întocmit de lichidatorul judiciar la data de 26.09.2005, din bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 2003, creanțele neîncasate cifrează suma de 321.959.000 ROL, iar pentru soldul casei și contul de disponibil în cont în sumă de 2.993.000 ROL nu au fost prezentate jurnalul de casă și extrasul de cont.
Nerecuperarea unor creanțe nu se încadrează în faptele ce antrenează răspunderea recurentului pârât, astfel că în mod greșit a inclus judecătorul-sindic suma de 32.195,90 lei în cuantumul prejudiciului.
Având în vedere că recurentul pârât nu justificat cu acte doveditoare lipsa sumei de 299,30 lei, răspunderea acestuia va fi antrenată, în temeiul art.138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, numai în limita acestei sume.
Prin urmare, judecătorul-sindic a stabilit greșit cuantumul prejudiciului la suma de 32.495,20 lei, precum și faptul că recurentul pârât răspunde pentru faptele prevăzute de art.138 alin.1 lit. a și e din Legea nr. 85/2006.
Indicarea - în rapoartele întocmite de lichidatorul judiciar și în acțiunile conexate - a faptei prevăzute de litera c nu este justificată.
. răspunderii recurentului pârât trebuie să fie egală cu prejudiciul produs și, drept urmare, acesta va suporta din averea personală numai o parte din pasivul societății debitoare, respectiv suma de 299,30 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 136 alin.6 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală - republicată -, în cazul în care s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispozițiile cap. IV din Legea nr. 85/2006, și pentru creanțe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din legea privind procedura insolvenței, executarea silită se efectuează de organul de executare în condițiile Codului d e procedură fiscală.
Având în vedere că prin sentința recurată s-a dispus atragerea răspunderii pârâtului și pentru creanțe fiscale, în mod eronat a dispus judecătorul-sindic efectuarea executării silite de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă.
Față de considerentele arătate, în baza art.312 alin. 3 Cod procedură civilă, urmează ca sentința să fie modificată în parte, în sensul că:
- pârâtul va fi obligat să suporte o parte din pasivul debitoarei "" în sumă de 299,30 lei;
- se va dispune ca executarea silită a hotărârii de atragerea răspunderii pârâtului să fie făcută în condițiile prevăzute de art. 136 alin. 6 Cod procedură fiscală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursurile declarate de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B și de pârâtul împotriva sentinței civile nr.696/sind din 4 octombrie 2007, pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr.819/2004 al Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pe pârâtul să suporte o parte din pasivul debitoarei "" în sumă de 299,30 lei în loc de 32.495,20 lei.
Dispune ca executarea silită a hotărârii de atragerea răspunderii pârâtului să fie făcută în condițiile prevăzute de art.136 alin.6 Cod procedură fiscală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red: /15.02.2008
Dact: /15.02.2008
- 3. ex. -
Judecător-sindic:
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Doina Grigoraș, Gabriela Comșa
