Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 473/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALA NR:473
Sedința publică din 18 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 3: Ana Maria
GREFIER -
****************
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta creditoare ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 6 împotriva sentinței comerciale nr.4790/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC B & B SRL prin lichidator judiciar, intimatul pârât și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimatul pârât prin avocat care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată dezbaterile închise, în baza art.150 pr.civ. și acordă cuvântul intimatului pârât prin apărător, pe recurs.
Intimatul pârât prin apărător, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune chitanță reprezentând onorariu de avocat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 13.10.2008 Comitetul Creditorilor debitoarei SC SRL prin președinte Administrația Finanțelor Publice Sector 6 Bas olicitat atragerea răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale societății debitoare SC SRL, respectiv a pârâtului și obligarea acestuia la suportarea pasivului societății debitoare.
În motivarea cererii s-a arătat că din rapoartele lichidatorului judiciar și din actele dosarului a rezultat conduita culpabilă a administratorului debitoarei, care a dispus continuarea. activității societății în interes personal, chiar atunci când era clară. situația incapacității de plată.Consideră reclamantul că o societate comercială nu poate funcționa viabil în condițiile în care administratorul acesteia manifestă dezinteres total față de îndeplinirea condițiilor minime și a obligațiilor legale care îi reveneau în exercitarea mandatului pentru buna funcționare a societății,dovadă în acest sens fiind starea de insolvență.
S-a arătat în cerere că răspunderea administratorului societății este o răspundere contractuală, culpa acestuia fiind prezumată, conform disp.art. 1062 Cod Civil.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă, prin apărătorul său, a solicitat respingerea cererii ca nefondată motivat de faptul că starea de insolvență a debitoarei a fost determinată de cauze obiective,-culpa nu îi aparține, aspecte ce rezultă chiar din rapoartele lichidatorului judiciar și că nu se face vinovat de încălcarea dispozițiilor articolului 138 litera c din Legea nr.85/2006.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, prin sentința comercială nr. 4790 din 10.11.2008, a respins cererea formulată de comitetul creditorilor format din ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 6, și INSPECTORATUL TERITORIAL D E munca B în contradictoriu cu pârâtul, ca nefondată; a obligat comitetul creditorilor la 850 lei cheltuieli de judecată către pârât reprezentând onorariu de avocat.
Totodată s-a închis procedura insolvenței față de debitoarea SRL în contradictoriu cu creditorii ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 6, și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA B, în conf. cu art.135 din legea 85/2006.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 13.11.2006 debitoarei SC SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței întrucât se afla în stare de insolvență, astfel că prin încheierea de ședință de la 1.01.2007 judecătorul sindic a deschis procedura insolvenței.
Lichidatorul judiciar desemnat în cauză, în îndeplinirea atribuțiilor sale a întocmit tabelul definitiv completat al obligațiilor debitoarei la data de 2.10.2007, iar în cuprinsul raportului de activitate de la 12.05.2008 a precizat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.138 din lege, singura cauză de insolvență a debitoarei constituind-o neîncasarea contravalorii facturii fiscale în sumă de 67.222 de la SC EXPERT CONSULT SA, în prezent în stare de insolvență.
În raport de punctul de vedere al lichidatorului judiciar, judecătorul sindic a autorizat în ședința publică de la 12.05.2008 în conformitate cu disp. art. 138 alin.3 din Legea 85/2006 comitetul creditorilor să formuleze cerere de atragere a răspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei.
În conformitate cu disp.art.138 din legea nr. 85/2006: judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
Fiind o specie a răspunderii civile delictuale nu o răspundere contractuală, pentru a putea fi reținută existența răspunderii, în condițiile art.138 din lege, este necesar sa fie îndeplinite cele patru condiții: prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția persoanelor vizate.
Astfel, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită (săvârșită de persoanele prevăzute de lege) și prejudiciu (datoriile cauzate creditorilor) constituie o condiție esențială pentru antrenarea răspunderii delictuale și în cazurile prevăzute de Legea 85/2006.
Dar, prin derogare de la dreptul comun, temeiul acestui tip de răspundere, este dublu, pentru angajarea acestui tip de răspundere fiind necesară întrunirea a două condiții cumulative: starea de insolvență a societății debitoare și săvârșirea de către persoanele vizate,a uneia dintre faptele expres și limitativ prevăzute de lege.
Dispozițiile articolului 138 nu instituie prezumția de culpă a administratorilor societății, ci faptele trebuie dovedite.
Stabilirea existenței unor asemenea fapte și a măsurii în care ele au ajuns în stare de insolvență a societății debitoare se face numai pe baza administrării unui probatoriu complet și pertinent.
În speță, s-a reținut incidența disp.art.138 lit. c din lege, care presupune continuarea activității societății, în interes personal, întrucât textul de lege impune îndeplinirea a două condiții: existența interesului personal al organului de conducere și caracterul evident al iminentei insolvabilității debitoarei. Condiția interesului personal în continuarea activități nu a fost dovedită în nici un fel de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6
În motivarea recursului s-a arătat că, prin cererea inregistrata la Tribunalul B Sectia a VII - a Comerciala in dosarul nr-, debitoarea a solicitat deschiderea procedurii de faliment intrucat este in incapacitate de plata, iar lichiditatile societatii debitoare nu pot acoperi datoriile.
Instanța, prin încheierea din ședința publica de la data de 18.06.2007, a dispus intrarea in faliment prin procedura simplificata.
Judecatorul sindic a autorizat in sedinta publica de la 12.05.2008 in conformitate cu disp. art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006 comitetul creditorilor sa formuleze cerere de atragere a raspunderii patrimoniale a organelor de conducere ale debitoarei.
Prin sentinta comerciala nr. 4790/10.11.2008, instanta a respins cererea de atragere a raspunderii patrimoniale a organelor de conducere formulata de Comitetul Creditorilor, obligand comitetul creditorilor la 850 lei cheltuieli de judecata catre parat reprezentand onorariu de avocat.
Consideră recurenta că hotărârea recurata este netemeinica si nelegala fiind data cu aplicarea si incalcarea gresita a legii(art. 304 pct. 9 Cod procedura civila), întrucât instanta de recurs nu a examinat cauza sub toate aspectele, nefiind limitata la motivele de casare prevazute la art. 304 Cod procedura civila privind hotarari care potrivit legii nu pot fi atacate cu apel(art. 304 ind. 1 Cod Procedura Civila).
Raspunderea administratorilor pentru ajungerea societatii in incetare de.plati este strict limitata de art. 138 din Legea nr. 85/2006, textul de lege sanctionand faptele ilicite care atrag raspunderea membrilor organelor de conducere - administratori, directori, cenzori, orice alte persoane.
Desi societatea debitoare a solicitat deschiderea procedurii falimentului, aceasta nu a depus la dosarul cauzei documentele prevazute de art. 28, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 in totalitatea lor, astfel, în cauză exista un singur document financiar contabil - bilant pe anul 2006, balanta de verificare la 31.10.2006, lipsind bilanturile pe anii 2004 si 2005.
Societatea debitoare a completat partial documentele prevazute de art. 28, alin. 1, respectiv, de verificare lunara cu sume precedente de la 01.10.2007 - 31.10.2007 si Proces Verbal de casare imobilizari (1 calculator), documente din care reiese ca societatea debitoare nu mai detine alte bunuri care sa fie valorificate, ultima casare fiind realizată la 14.09.2007 mijloc fix -calculator.
Consideră că administratorului societatii debitoare este în culpă prin faptul că a dispus continuarea activitatii chiar si atunci cand era situatia incapacitatii de plata a acesteia, producand prejudicii recurentei, cat si celuilalt creditor, fapt care intra sub incidenta disp. art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006.
În cauză nu s-a depus întâmpinare.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate, Curtea apreciază recursul ca nefondat și îl va respinge cu următoarea motivare.
Din dezvoltarea motivelor de recurs nu se poate declara nici o critică relativă la hotărârea judecătorului - sindic în care s-a reținut că recurenta-creditoare nu circumstanțiază faptele, ci se limitează la a prezenta aspecte teoretice. Din această perspectivă, Curtea apreciază că hotărârea este legală și temeinică, avînd în vedere și împrejurarea că dispozițiile articolului 138 alineat 1 litera c din legea nr.85/2006 definesc exact fapta incriminată drept continuare în interes personal a unei activități care ducea în mod vădit persoana juridică la încetare de plăți.
În al doilea rând, se impune a se sublinia faptul că în speță nu sunt dovedite nici celelalte elemente ce circumstanțiează fapta prevăzută de articolul 138 litera c din legea nr.85/2006, în mod special împrejurarea că activitatea a fost continuată de intimatul - pârât în interes personal ca și împrejurarea că activitatea ducea în mod vădit societatea debitoare la încetare de plăți.
A fost înlăturată critica întemeiată pe nerespectarea de către intimatul - pârât a obligației de a depune la doar documentele prevăzute de articolul 28 din legea nr.85/2006 ca fiind complet străină de fapta pentru care s-a solicitat atragerea răspunderii patrimoniale.
De asemenea, au fost înlăturate toate argumentele relative la răspunderea contractuală
Judecătorul - sindic a apreciat în mod temeinic că în speță răspunderea trebuie analizată în funcție de dispozițiile articolelor 998 - 999 Cod civil, cu raportare la articolul 138 din legea nr.85/2006 și tot în mod temeinic a reținut că legea nu prezumă elementele răspunderii civile, partea care le invocă având obligația de a le proba în condițiile articolului 1169 Cod civil. Nici o critică nu s-a adus acestor considerente și nici nu s-a susținut în recurs că au fost probate aceste elemente
Conchizând, Curtea apreciază că în speță s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor articolelor 998 - 999 Cod civil, coroborate cu dispozițiile articolului 138 din legea nr.85/2006, reținându-se că recurenta-creditoare nu a respectat principiul actori incumbit probatio, consacrat de prevederile articolelor 1169 - 1170 Cod civil, situație în care nu este incident cazul de modificare prevăzut de articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Reținând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și după examinarea cauzei în condițiile articolului 3041Cod procedură civilă, în temeiul articolului 312 alineat 1 teza a II a Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul articolului 316, raportat la articolul 298 și articolului 274 Cod procedură civilă, la cererea intimatului - pârât Curtea o va obliga pe reclamantă care a căzut în pretenții și se află în culpă procesuală la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, cheltuieli constând în onorariu avocațial conform chitanței doveditoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta creditoare ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 6 împotriva sentinței comerciale nr.4790/10.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC B & SRL prin lichidator judiciar, intimatul pârât și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA
Obligă recurenta la 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.15.05.2009
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Minodora Condoiu, Ana Maria
