Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 544/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 614/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.544
Ședința publică de la 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Popa
JUDECĂTOR 2: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 3: Diana Manole
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 împotriva sentinței comerciale nr. 300 din data de 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, - TRADIȚIONALE SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR GRUP EXPERT și L SECTOR 1.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se învederează instanței că intimatul a transmis prin fax întâmpinarea formulată într-un singur exemplar.
Recurenta prin consilier juridic, arată că nu insistă în amânarea cauzei pentru a lua la cunoștință de întâmpinare și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin consilier juridic, solicită admiterea cererii de recurs astfel cum a fost formulată, modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul București în sensul admiterii cererii formulată în temeiul dispozițiilor art. 138 din legea 85/2006 și obligarea pârâtului la suportarea pasivului societății.
CURTEA
Deliberând asupra recursului comercial d e față, reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 300 din 21.01.2009 Tribunalul București Secția a VII-a Comercială a respins ca neîntemeiată cererea formulată de creditorii ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 și DIRECȚIA IMPOZITE ȘI VENITURI LOCALE SECTOR 1 în contradictoriu cu pârâtul.
În considerentele sentinței, judecătorul sindic a reținut că creditoarele au solicitat angajarea răspunderii administratorului societății debitoare în raport de dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006 motivat de faptul că acesta nu a depus situațiile financiare anuale. Judecătorul sindic a reținut că temeiul răspunderii administratorului debitoarei este dublu, necesitând dovedirea atât a elementelor răspunderii civile delictuale, cât și săvârșirea uneia dintre faptele strict și limitativ prevăzute de lege, apreciind, în consecință, că textul art. 138 din Legea insolvenței nu instituie o prezumție de culpă în sarcina administratorului. Judecătorul sindic a mai reținut că creditoarea nu a făcut dovada elementelor răspunderii civile delictuale, precum și faptul că nedepunerea situațiilor financiare nu este suficientă pentru antrenarea răspunderii în condițiile art. 138 din lege, dispozițiile Legii contabilității nr. 82/1991 precizând că într-o asemenea ipoteză organul financiar este obligat să declanșeze un control de fond la societate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În motivare, recurenta a arătat că judecătorul sindic a apreciat în mod greșit fondul cauzei, fiind dovedite elementele răspunderii civile delictuale; astfel, există fapta, respectiv neținerea contabilității în condițiile legii, prejudiciul, constând în creanța înregistrată în tabel, precum și legătura de cauzalitate, reprezentată de inacțiunea culpabilă a intimatului administrator constând în nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la ținerea contabilității.
Recurenta a mai arătat că apreciază că răspunderea administratorului trebuie analizată pe tărâm contractual, în cadrul căreia cupla este prezumată, față de împrejurarea că s-a acționat în temeiul unui mandat contractual.
De asemenea, recurenta a arătat că a dovedit elementele răspunderii intimatului prin raportul de inspecție depus la dosar prin care s-a reținut neînregistrarea în contabilitate a faptului vânzării unui autoturism, bun al societății, precum și înscrierea unor cheltuieli de deplasare în străinătate, deși nu existau relații comerciale cu parteneri străini din acele țări.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind ca fiind legală și temeinică sentința pronunțată de judecătorul sindic, menționând că nu s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate între cele imputate și falimentul societății.
Recurenta nu a administrat probe în această fază procesuală.
Analizându-se actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, se apreciază că recursul nu este fondat.
Se reține că în mod corect a apreciat judecătorul sindic cu privire la nedovedirea elementelor răspunderii civile delictuale. Astfel, trebuia dovedită legătura de cauzalitate dintre fapta imputată și starea de insolvență a societății. Or, în speță, recurenta nu a dovedit că împrejurarea nedepunerii situațiilor financiare anuale a reprezentat cauza pentru care societatea a ajuns în stare de insolvență. Din probele administrate a rezultat că față de societate s-a deschis procedura de insolvență în baza unor prevederi speciale, respectiv ca urmare a faptului că societatea nu a procedat la preschimbarea certificatului de înregistrare cu noul certificat de înregistrare conținând codul unic de înregistrare.
Pe de altă parte, se reține că simpla nedepunere a situațiilor financiare nu are valoarea neținerii contabilității în condițiile legii, ci reprezintă numai o ignorare a dispoziției ce impune înregistrarea acestor situații la organele financiare. În raport de această situație, se reține că în mod corect a apreciat judecătorul sindic că nedepunerea situațiilor financiare nu poate avea consecința unei prezumări a faptei astfel cum este reglementată de art. 138 lit. d din Legea insolvenței, raportat și la faptul că în cazul nedepunerii situației financiare, organul fiscal are, la rândul său, obligația declanșării unui control de fond la societate, tocmai pentru stabilirea cuantumului creanțelor bugetare.
Nu poate fi reținută susținerea recurentei cu privire la analiza răspunderii administratorului pe tărâm contractual, în raport de mandatul comercial acordat de societate administratorului. Această răspundere acționează doar în raporturile societății cu administratorul - mandatar; în raporturile cu terții, răspunderea urmează a fi analizată, așa cum a reținut și judecătorul sindic, pe tărâm delictual.
În ce privește apărările referitoare la neînregistrarea în contabilitate a vânzării autoturismului proprietatea societății, se reține că acest fapt nu poate fi imputat intimatului, contabilitatea societății fiind asigurată de o firmă specializată, iar factura de vânzare a fost regăsită în actele contabile, chiar raportul reținând simpla omisiune, iar nu ascunderea acestui fapt. Cu privire la deplasările în străinătate, se rețin concluziile raportului întocmit de lichidatorul judiciar în sensul că acestea au fost efectuate pentru găsirea unor soluții de afaceri în vederea rentabilizării societății. Totodată, se apreciază că aceste simple fapte nu sunt apte de a atrage răspunderea intimatului, nefiind dovedit că prin aceste cheltuieli a intervenit starea de insolvență a societății.
În raport de considerentele reținute și constatând că sentința pronunțată de judecătorul sindic este legală și temeinică, în baza art. 312.pr.civ. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR SECTOR 1 în contradcitoriu cu intimatul împotriva sentinței comerciale nr. 300 din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. RP/2ex.
28.04.2009
Jud. fond
Tribunalul București Secția a VII-a Comercială
Președinte:Roxana PopaJudecători:Roxana Popa, Viorica Trestianu, Diana Manole
