Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2097/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.55
Ședința publică de la 21.01.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 3: Elisabeta
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, în contradictoriu cu intimatul, împotriva sentinței comerciale nr.2310/12.06.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, intimatul prin avocat depune la dosar întâmpinare, învederând că pot fi considerate concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe recurs.
Intimatul prin avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 2310/12.06.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, Judecătorul - sindic a respins ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 și ca nefondată cererea comitetului creditorilor debitoarei SC PUBLICITATE SRL împotriva pârâtului, reținând în esență aptul că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de articolului 138 alin 1 din Legea nr.85/2006 respectiv existența unui prejudiciu, o faptă ilicită, un raport de cauzalitate între fapta ilicită a persoanei și prejudiciul cauzat, fapta să fi fost comisă în una din formele vinovăției.
Împotriva acestei sentințe comerciale creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, în termenul legal prevăzut de articolul 8 alineat 2 din Legea nr.85/2006 a declarat recurs, pentru soluționarea căruia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a a Comercială la data de 31.08.2007 a fost înregistrat dosarul nr-.
Recurenta consideră că sentința atacată este nelegală deoarece instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile articolului 138 alineat 1 literele c și d din Legea nr.85/2006 neținând cont de faptul că intimatul nu a ținut contabilitatea potrivit dispozițiilor articolului 11 din Legea nr.82/1991 republicată că a încălcat dispozițiile articolului 73 alineat 1 literele c și e din Legea nr.31/1990 rep și că natura juridică a răspunderii acestuia este contractuală unde culpa este prezumată conform dispozițiilor articolului 1082 cod civil (articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă).
Intimatul legal citat a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au administrat probe noi în sensul dispozițiilor articolului 305 Cod procedură civilă.
Curtea verificând legalitatea lucrărilor dosarului de fond în raport de criticile formulate constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit articolului 138 alineat 1 din Legea nr. 85/2006: "Judecătorul - sindicpoatedispune ca o parte a pasivului debitorului să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau de conducere care a cauzat starea de insolvență" prin săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la literele a-
În situația reglementată de articolul 138 alineat 1 nu se extinde procedura insolvenței față de membrii organelor de conducere, etc, ci se inițiază o procedură diferită, de stabilire a răspunderii patrimoniale personale și de obligare a acestor persoane la palat unei părți din pasivul societății.
Această procedură este aplicabilă numai contra persoanelor care au săvârșit una dintre faptele comisive sau omisive enumerate limitativ la literele a-g și care aucauzatstarea de insolvență a debitoarei.
Din formularea textului alineatului 1 rezultă că sunt răspunzători civil, în temeiul dispozițiilor articolului 138, membrii organelor de conducere, etc. care"au cauzat"starea de insolvență a debitorului, prin una din faptele enumerate.
"au cauzat"sugerează în primul rând existența unui raport de cauzalitate între fapta persoană și prejudiciul suferit de averea debitorului, aspect care nu a fost dovedit de către recurentă, care fundamentându-și acțiunea pe teoria răspunderii civile contractuale a considerat că, prezumarea culpei potrivit dispozițiilor articolului 1082 Cod civil ar fi fost suficientă pentru angajarea răspunderii în baza dispozițiilor articolului 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006, intimatul, acționând în virtutea mandatului acordat de societate.
Din întreaga practică judiciară conturată în materie, rezultă însă faptul că recurenta pornește de la permise false în argumentația făcută,că înrealitate răspunderea administratorului unei societăți comerciale își are izvorul în săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, pe tărâm delictual, și nu într-un raport civil contractual derivând din neexecutarea întocmai a unei obligații contractuale care să presupună repararea în natură sau prin echivalent a prejudiciului cauzat creditorului.
Din redactarea textului articolului 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006, se desprinde clar voința legiuitorului de a include răspunderea patrimonială personală a persoanelor menționate în sfera răspunderii civile delictuale, prin referire precisă la condițiile și ipotezele în care poate fi angajată săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la literele a-g, prin care s-a încălcat o obligație instituită de lege și prin care s-a cauzat starea de insolvență a societății debitoare.
Având în vedere aceste aspecte, Judecătorul - sindic în mod corect a considerat că pentru a fi incidente dispozițiile articolului 138 alineat 1 literele c și d din Legea nr. 85/2006, recurenta ar fi trebuit să administreze probe din care să rezulte faptele concrete săvârșite de intimat care au determinat starea de insolvență a SC PUBLICITATE SRL.
Comitetul creditorilor s-a limitat însă doar la inserarea unor afirmații generice referitoare atât la continuarea activității în interes personal cât și la dezinteresul acordat față de respectarea normelor legale fără a indica, așa cum s-a arătat deja, în mod concret, elemente care să contureze săvârșirea faptei prevăzute la articolul 138 alineat 1 litera c din Legea nr.85/2006.
Faptul că debitorul nu a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenței nu înseamnă că intimatul a dispus, în interes personal, continuarea activității.
Referitor la aplicarea articolului 138 alineat 1 litera.
Este de menționat faptul că la data de 23.02.2002 și respectiv 27.03.2002 (vezi filele 24-30 vol.I).
Adunarea Generală a Asociaților a hotărât lichidarea voluntară a societății și numirea unui lichidator, căruia până la data de 8.02.2005 (deschiderea procedurii insolvenței (îi revenea sarcina întocmirii și depunerii raporturilor contabile.
Împrejurarea că intimatul nu a predat lichidatorului toate actele prevăzute de articolul 28 din Legea nr.85/2006 în termenul prevăzut de articolul 35 ori că nu a depus toate rapoartele contabile la organele fiscale nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea conform legii.
De altfel, susținerea recurentei conform căreia intimatul nu ar fi predat lichidatorului documentele prevăzute de articolul 28, pe lângă faptul că nu a fost dovedită, este contrazisă de rapoartele de activitate ale administratorilor.
Astfel, din conținutul procesului verbal de predare - primire încheiat la 24.05.2002 cu lichidatorul desemnat de asociați, d-l rezultă că documentele societății au fost predate acestuia de către intimat.
Având în vedere toate aceste argumente Curtea apreciază că Judecătorul - sindic în mod corect a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada săvârșirii de către intimat a faptelor prevăzute la literele c și d din articolul 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006 și în consecință nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând dispozițiile instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5, în contradictoriu cu intimatul, împotriva sentinței comerciale nr.2310/12.06.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 21.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
4.02.2008
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea, Elisabeta
