Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 612/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 612/
Ședința publică din data de 27 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 805/JS/16.10.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - - SRL prin lichidator judiciar, având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat și reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 805/JS/16.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a respins obiecțiunile formulate de reclamanta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C- împotriva Raportului final întocmit de lichidatorul T; a aprobat cheltuielile procedurale în cuantum de 2.941 RON aferente întregii proceduri a insolvenței; a dispus ca plata sumei de 2.941 RON să se facă din contul UNPIR - Filiala T; a aprobat raportul final întocmit de lichidator; a dispus închiderea procedurii insolventei față de debitoarea - - SRL și radierea acesteia de la Registrul Comerțului de sub nr. J-; a descărcat lichidatorul judiciar T de orice îndatoriri și responsabilități; a dispus notificarea prezentei sentințe debitoarei - - SRL, creditorilor săi, DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C- și Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunea înregistrată la dosarul de fond la data de 17.09.2008 reclamanta-creditoare a formulat obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidatorul T, privind pe debitoarea - - SRL, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună lichidatorului desemnat în cauză să refacă și să completeze raportul final, în sensul de a se preciza dacă se impune antrenarea răspunderii materiale a administratorului societății debitoare și continuarea procedurii insolenței cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
În motivarea acțiunii reclamanta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S a arătat că în raportul întocmit, lichidatorul judiciar s-a limitat să precizeze că nu au fost depuse documentele contabile, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 85/2006, evitând să precizeze atât persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, cât și motivele pentru care lichidatorul consideră că nu este posibilă formularea unei acțiuni întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Față de aceste aspecte, tribunalul a reținut că societatea debitoare - - SRL a fost dizolvată în baza Legii nr. 359/2004, motiv pentru care judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S a desemnat ca lichidator al acesteia pe
Lichidatorul a formulat cerere de deschidere a procedurii simplificate împotriva debitoarei - - SRL, iar judecătorul sindic, prin sentința comercială nr. 118/JS din data de 07 februarie 2008 admis cererea lichidatorului T, și a deschis împotriva debitoarei - - SRL procedura simplificată a insolvenței.
Lichidatorul a notificat creditorii bugetari, după care a depus la dosarul tribunalului tabelul preliminar al creanțelor.
Judecătorul sindic, prin încheierea din data de 15 mai 2008, constatat că nu se poate dispune desemnarea Comitetului Creditorilor debitoarei - - SRL, în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, în lipsa a cel puțin trei creditori care să se fi înscris la masa credală a debitoarei, potrivit tabelului preliminar al creanțelor întocmit lichidatorul T, motiv pentru care a dispus ca exercitarea atribuțiilor de competența Comitetului Creditorilor, astfel cum sunt prevăzute la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, va fi realizat de către Adunarea creditorilor debitoarei - - SRL, respectiv de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-
Prin raportul final depus la dosarul cauzei, lichidatorul Taa rătat că reprezentanții legali ai societății debitoare nu i-au predat documentele legale prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; că pentru angajarea răspunderii unei persoane este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor cerute de răspunderea civilă specială, reglementată de Legea nr. 85/2006: fapta ilicită, prejudiciu, raport de cauzalitate, vinovăție; că, întrucât reprezentantul debitoarei nu a luat legătura cu lichidatorul judiciar, nu a pus la dispoziția sa documentele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006, acesta nu se poate pronunța dacă sunt incidente prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic a reținut că din conținutul raportului final aflat la fila 45 dosar fond, rezultă că lichidatorului nu i-au fost prezentate documentele contabile ale societății debitoare, iar pentru a se antrena răspunderea patrimonială a administratorilor societății debitoare este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate și culpa. De asemenea, este necesar să se probeze că administratorii, prin săvârșirea culpabilă a uneia sau mai multora dintre faptele expres și limitativ prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, au condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Pe de altă parte, ca particularitate a răspunderii civile delictuale reglementată de dispozițiile legale arătate, se impune ca faptele să se fi săvârșit în interes personal sau cu intenția de a obține rezultatele prevăzute de textul ce le enumeră.
Astfel, având caracter de excepție, atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere a societății ajunse în insolvență trebuie interpretată restrictiv, respectiv trebuie să fie instituită numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006 și numai dacă asemenea fapte sunt dovedite, simplele afirmații, fără suport probator, nefiind suficiente pentru atragerea răspunderii personale, conform art. 138 din Legea nr. 85/ 2006.
Judecătorul sindic a constatat că nefiind întrunite aceste condiții, lichidatorul a considerat că nu se impune promovarea acțiunii în răspundere patrimonială a administratorilor societății debitoare.
S-a mai reținut că dispozițiile Legii nr. 85/2006 nu pun la îndemâna judecătorului sindic sancțiuni coercitive împotriva lichidatorului care își formulează părerea că nu se impune promovarea unei asemenea acțiuni dar dau posibilitatea și comitetului creditorilor să promoveze acțiunea în răspundere patrimonială împotriva persoanelor care au cauzat starea de insolvență a societății debitoare, după solicitarea prealabilă de a fi autorizat de judecătorul sindic să promoveze această acțiune - art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.
În speță, s-a reținut că nu a putut fi desemnat comitetul creditorilor, datorită numărului insuficient de creditori, dar judecătorul sindic prin încheierea din data de 15 mai 2008 dat în sarcina Adunării creditorilor exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 17 din Legea nr. 85/2006 și aflate în competența Comitetului creditorilor.
De asemenea, deși reclamanta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S este membră a Adunării creditorilor, aceasta nu a folosit dispozițiile legale impuse de art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, ci a preferat formularea unor obiecțiuni la raportul final întocmit de lichidatorul T, prin care nu a solicitat însă, judecătorului sindic să o autorizeze să introducă acțiune în răspundere patrimonială împotriva foștilor administratori ai societății debitoare, astfel cum reglementează art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 și nici nu a arătat motivele care ar impune promovarea unei asemenea acțiuni.
Răspunderea civilă delictuală specială, întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, fiind o răspundere atipică, trebuie să fie îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale pentru ca persoanele prevăzute de această normă să răspundă cu averea personală pentru datoriile societății pe care au condus-
În cauză, reclamanta-creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, deși a invocat prevederile art. 138, nu a indicat în mod concret prin care fapte săvârșite anterior deschiderii procedurii insolvenței de foștii administratori ai debitoarei - - SRL, s-ar fi cauzat starea de insolvență a societății debitoare, ci a solicitat instanței doar obligarea lichidatorului la continuarea procedurii de lichidare cu măsuri care să conducă la recuperarea sumelor datorate de către debitoare.
În aceste condiții, în baza art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85(2006, art. 129 alin. (2) și art. 130 din Legea nr. 85/2006, prima instanță prin jduecător sindic a respins obiecțiunile formulate de reclamanta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva raportului final întocmit de lichidatorul T, cu privire la debitoarea - - SRL.
Judecătorul sindic a mai reținut din Raportul final întocmit de lichidatorul judiciar rezultă că s-au efectuat cheltuieli procedurale în sumă de 2.941 RON, sens în care, în baza art. 4 alin. 4 din Legea 85/2006, a aprobat cererea formulată de lichidatorul - judiciar și a dispune ca retribuția în sumă de 2.941 RON să se facă din Contul UNPIR - Filiala
Nemaifiind alte bunuri de vândut în patrimoniul debitoarei instanța de fond, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea societății debitoare - - SRL, din Registrul Comerțului C-
În baza art. 136 din sus-menționata lege, lichidatorul judiciar T, a fost descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură; iar în baza art. 135 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea acestei sentințe debitorului - - SRL, creditorilor săi, DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE C-S și Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru efectuarea mențiunii de radiere precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate ca fiind nelegală și netemeinică, cu trimitere spre rejudecare pentru a se da posibilitatea Comitetului creditorilor să solicite judecătorului sindic avizarea în vederea formulării cererii de antrenare a răspunderii materiale a administratorilor sociali, iar în subsidiar să se dispună modificarea sentinței recurate, în sensul antrenării răspunderii materiale a administratorului, în sensul obligării acesteia la plata către recurentă a sumei de 63 lei, reprezentând creanțe bugetare.
În motivarea recursului, creditoarea a arătat că sentința atacată este nelegală și netemeinică, că are o creanță certă față de pârâta debitoare în sumă de 63 lei, că lichidatorul nu a putut întocmi bilanț contabil de lichidare deoarece nu a deținut nici un fel de documente contabile și administratorul social nu a prezentat documentele contabile și nu a făcut dovada că a ținut evidența contabilă în conformitate cu legea.
Consideră că sunt întrunite dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006, conform cărora: în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
De asemenea, potrivit art. 73 din Legea 31/1990 republicată, administratorii sunt răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere.
Creditoarea recurentă menționează că întrucât lichidatorul judiciar nu a promovat acțiunea în răspundere materială prevăzută de art. 138 din Legea 85/2006, aceasta poate fi promovată de Comitetul creditorilor conform art. 138 alin. 3 din Legea 85/2006. Astfel, consideră că procedura a fost închisă prematur, întrucât Comitetul creditorilor nu a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului sindic pentru a putea promova această acțiune.
Se mai arată că DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S a formulat și obiecțiuni la raportul final, solicitând completarea acestuia de către lichidator, în sensul de a se preciza clar dacă se impune antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor sau motivele pentru care nu este posibilă formularea unei acțiuni în baza art. 138 din Legea 85/2006. Arată că judecătorul sindic a respins aceste obiecțiuni ca neîntemeiate, constatând că în mod corect nu s-a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Prima instanță în mod corect a aplicat prevederilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.
În ceea ce privește antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei, Curtea constată că potrivit art. 138 al. 3 din Legea nr. 85/2006, "comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie".
Astfel, potrivit textului legal, comitetul creditorilor sau, în lipsa acestuia, unul dintre creditori, poate fi autorizat de către judecătorul-sindic să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1) al art. 138 din Legea nr. 85/2006, doar în două situații prevăzute limitativ la alin. (3), și anume:
a) dacă lichidatorul-judiciar a omis să indice în raportul său asupra insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică;
b) dacă lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin.(1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin.(1) amenință să se prescrie.
Curtea, la fel ca și prima instanță, constată că, prin raportul final, lichidatorul judiciar al debitoarei s-a pronunțat asupra problemei răspunderii patrimoniale a administratorului social al debitoarei, arătându-se și motivul nepromovării unei cereri cu acest obiect, respectiv că debitoarea societate comercială era dizolvată, că nu s-a putut lua legătura cu administratorul social al acesteia și că lichidatorul judiciar nu a fost în posesia actelor debitoarei, astfel că nu a putut constata și dovedi vreuna din faptele prevăzute la art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, pentru a fi în măsură de a promova o acțiune în răspundere patrimonială împotriva administratorului social al debitoarei.
În aceste condiții, în cauză nu este incident nici unul din cazurile prevăzute de art. 138 al. 3 din Legea nr. 85/2006, care să permită admiterea cererii de autorizare formulată de creditoarea recurentă de către judecătorul sindic.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței civile nr. 805/JS din 16.10.2008, pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./13.05.2009
Dact./13.05.2009/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul C-
Judecător-sindic:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
