Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 625/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1895/2007
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.625
Ședința publică de la 26.05.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 2: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 3: Maria Speranța
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 B, în contradictoriu cu intimatele și SC SRL - prin lichidator judiciar SC C, împotriva sentinței comerciale nr.1506/24.04.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții lipsa părților.
Curtea, având în vedere că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp.art. 242 pct.2 civ. constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr.1506/24.04.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului creditor ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 prin care acesta solicita obligarea pârâtei, în calitate de administrator al debitoarei SC SRL să suporte pasivul societății, conform articolului 138 alin. 1 lit. c și din Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul-sindic a reținut că nu s-a făcut dovada de către creditoare a îndeplinirii cumulative a condițiilor generale răspunderii ( prejudiciu, faptă ilicită, raport de cauzalitate, vinovăție) și condițiile specifice instituite de articolul 138 din Legea nr. 85/2006.
În acest sens, reține că în ce privește aplicarea articolului 138 lit. c din Legea nr. 85/2006, nu s-a făcut dovada că administratorul a dispus continuarea activității, în folosul propriu, acest lucru nefiind dovedit prin aceea că debitoarea a efectuat acte și fapte de comerț și nu a achitat obligațiile la bugetul de stat, ori nu a depus toate actele prevăzute de articolul 28 din lege.
Cu privire la fapta prevăzută de articolul 138 lit. d din lege, instanța a reținut că nu este incidentă nici una din cele 3 ipoteze reglementate de text, simpla nedepunere la dosar a tuturor actelor prevăzute de articolul 28 din lege neputând fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea. Oricum, pentru atragerea răspunderii conform articolului 138 lit. d era necesară dovedirea împrejurării că neîndeplinirea acestor obligații contabile a condus la ajungerea societății în stare de insolvență, ceea ce nu s-a dovedit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 ce a fost înregistrat pe rolul Curți de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului se arată că sentința este criticabilă deoarece reprezentanții debitoarei nu și-au îndeplinit cu regularitate obligațiile prevăzute de Legea nr.82/1991 privind depunerea declarațiilor fiscale, a bilanțurilor contabile. Deși lichidatorul judiciar a notificat administratorul debitoarei să depună la dosarul cauzei actele precizate de articolul 33 din Legea nr. 64/1995 ( articolul 28 din Legea nr. 85/2006), acesta nu s-a conformat obligației legale. Răspunderea persoanelor din conducerea societății este în strânsă legătură cu nedepunerile culpabile ale documentelor contabile, iar față de culpa acestora ca mandatari ai falitei, sunt aplicabile dispozițiile articolului 72 din Legea nr. 31/1990 republicată și articolului 374 din Codul comercial referitoare la mandatul comercial, prezumat a fi oneros. Referindu-se la articolul 35 alin. 3 și 4 din Decretul nr. 31/1954, recurenta arată că faptele ilicite ale organelor persoanei juridice atrag răspunderea lor personală. În acest fel, susține recurenta se creează legătura de cauzalitate între fapta ilicită a administratorului debitoarei și prejudiciul creat prin neplata datoriilor către creditoare, astfel încât răspunderea administratorului era întemeiată.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate prin motivele de recurs, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Prin motivele de recurs formulate de recurentă nu rezultă în mod concret cum apreciază aceasta că fapte concrete ale administratorului debitoarei, sunt de natura celor reglementate de articolul 138 lit. c și din Legea nr. 85/2006 și că acestea au condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Susținerile cu caracter general, lipsite de concretețe, referitoare la răspundere în general și la mandatul comercial, deși sunt corecte din punct de vedere teoretic, acestea nu constituie suficiente argumente pentru a justifica atragerea răspunderii pârâtei în temeiul articolului 138 lit. c și
De aceea, Curtea apreciază că în mod corect tribunalul a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a administratorului, creditoarea nefăcând nici o dovadă în sensul că fapte concrete ale acestuia se încadrează în dispozițiile legale evocate și că acestea au condus la ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
În temeiul articolului 312 raportat la articolul 304 pct. 9 și articolul 3041Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 2 B, în contradictoriu cu intimatele și SC SRL - prin lichidator judiciar SC C, împotriva sentinței comerciale nr.1506/24.04.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 26.05.2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. Jud.
Tehnored
Ex.2
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu, Maria Speranța
