Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 71/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.71/R/COM
Ședința publică din 31 ianuarie 2008
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
JUDECĂTOR 3: Cătălin Nicolae
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile formulate de către creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr.2362/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată Societatea Agricolă "" prin lichidator judiciar Activ Grup și intimatul de pe lângă Tribunalul Arad, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registraturii întâmpinare de către Activ Grup lichidatorul judiciar al debitoarei intimate Societatea Agricolă, de asemenea se constată că s-a solicitat judecarea cauzei în baza art.242 alin.2 pr.civ.
Nemaifiind alte cereri formulate și excepții invocate se reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2362/16.10.2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arad, în temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea proceduri insolvenței debitorului Societatea Agricolă ""; a dispus radierea debitorului din registrul societăților agricole. În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, a descărcat pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități. În baza art.4, alin.4 din Legea nr. 85/2006, a dispus plata sumei de 2000 lei, reprezentând remunerație și suma de 51 lei cheltuieli materiale, din fondul de lichidare, către lichidatorul Activ Grup
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că procedura concursuală a fost deschisă prin încheierea nr.1556 pronunțată în ședința publică din data de 29.05.2007; a constatat că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței și că s-a întocmit tabelul definitiv de creanțe; a constatat că primăria în raza teritorială își are sediul debitorul a comunicat că acesta figurează în rolul financiar al comunei; a constatat că creditorii nu au avansat sume de bani și nu au produs sau întreprins activități concrete menite să întregească averea debitorului.
În temeiul art.131 din Legea nr.85/2006 a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Obiecțiunile creditorului B cu privire la închiderea procedurii nu pot fi primite atâta timp cât acesta nu a avansat sume pentru continuarea procedurii, inclusiv prin activități de natură a prezenta un raport amănunțit privind cauzele și împrejurările ce au determinat apariția stării de insolvență.
Creditorul, prin A susține fără suport legal că trebuia notificat asupra propunerii de închidere a procedurii. De altfel, aceasta putea să ia cunoștință de propunere din încheierea de ședință de la termenul anterior și mai mult, a și fost notificat privitor la incidența art.131 din Legea nr. 85/2006, deși nu a existat această obligație.
Împotriva hotărârii mai sus menționate a declarat recurs creditoarea B solicitând casarea sentinței civile atacate și implicit continuarea procedurii deschise împotriva debitoarei.
În motivare, recurenta arată că se impune atragerea răspunderii fostului administrator în condițiile în care speța se înscrie în sfera de aplicabilitate a art.138, alin.1, lit. c din Legea nr.85/2006.
În acest sens, învederează instanței faptul că, potrivit teoriei și practicii juridice, în dreptul civil și în cel comercial, operează două reguli principale: prima, că răspunderea delictuală operează pentru cea mai ușoară culpă și respectiv că, indiferent de gravitatea vinovăției, obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integrală, în sensul că cuantumul despăgubirii depinde de întinderea prejudiciului și nu de gravitatea vinovăției.
Astfel, a suferit un prejudiciu a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți, ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului.
Potrivit art.72 din Legea nr.31/1990 republicată, "obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat", instanța trebuie să aibă în vedere dispozițiile art.1540 Cod civil: "mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar încă și de culpa comisă în executarea mandatului". De asemenea, potrivit alin.2 al aceluiași articol, în cazul în care mandatul are caracter oneros, răspunderea mandatarului (administratorului) se apreciază cu mai multă rigurozitate.
Potrivit articolului 374 din Codul comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, în speța de față administratorul nefăcând dovada contrarie.
Răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este reglementată de prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006, republicată, este o răspundere specială, care pune la dispoziția creditorilor mijloacele juridice adecvate pentru a se asigura bunuri valorificabile necesare acoperirii pasivului debitoarei falite.
Având în vedere că este vorba de răspundere contractuală, culpa administratorului falite este prezumată, potrivit art.1082 Cod civil, raportat la art.138 din Legea nr. 85/2006 republicată.
Prejudiciul produs există, constând în însăși creanța, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperată.
Art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește că, prin săvârșirea de către administrator a unei fapte prevăzute la acest articol, se va angaja răspunderea civilă a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapte și prejudiciul creat creditorului fiind prezumat.
Pe de altă parte, învederează instanței că raportul final nu s-a comunicat câtre și nu a fost în măsură să formuleze punctul de vedere referitor la închiderea procedurii sau la modul în care a fost întocmit raportul final.
Recurenta consideră că în mod greșit instanța de fond a reținut culpa Autorității de a nu fi "avansat" sume pentru "continuarea procedurii" și pentru "activități de natură a prezenta un raport mai amănunțit privind cauzele și împrejurările ce au determinat apariția stării de insolvență", întrucât onorariul lichidatorului nu se mai justifică. Creditorii nu pot fi obligați a finanța activitatea unui lichidator căruia instanța de fond îi stabilește un onorariu.
În drept invocă dispozițiile art. 304 indice 1.proc.civ. aplicabil în speță în condițiile în care legea specială nu prevede altceva; art. 12 alin.1 lit. Din Legea 85/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs și creditoarea Administrația Finanțelor Publice A, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate, cu trimiterea cauzei la judecătorul sindic în vederea continuării procedurilor prevăzute de Legea 85/2006.
În motivare, recurenta arată că scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe în vederea îndeplinirii scopului propus al legii. Dacă, în pofida tuturor acestor inițiative, nu se pot identifica bunurile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii. Judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri, ori în cazul de față, recurenta consideră că nu s-au depus toate diligențele de către lichidatorul judiciar în vederea identificării bunurilor debitoarei.
Este greu de crezut, arată recurenta, că o societatea agricolă nu a avut bunuri mobile și imobile, întrucât obiectul de activitate al societății presupunea o mulțime de unelte și utilaje agricole pentru munca, precum și depozite pentru recoltele culese și nevândute sau de distribuit membrilor societății, utilaje de transport. Din raportul prezentat la 18.10.2007 rezultă lipsa documentelor și a altor acte, motiv îndreptățit pentru lichidator să sesizeze judecătorul sindic în vederea promovării unei acțiuni penale conform art. 147 din Legea nr. 85/2006. Dacă la data declanșării insolvenței nu mai existau acele bunuri mobile și imobile, este de presupus că au fost înstrăinate, situație care impunea anularea transferurilor patrimoniale.
În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 85/2006, organele care aplică procedura instituită de lege sunt judecătorul sindic, administratorul judiciar și lichidatorul, ei trebuie să asigure realizarea drepturilor participanților la procedură, în acest sens se impunea atragerea răspunderii fostului administrator, pentru acoperirea unei părți de pasiv. Pe de altă parte, nu a fost întocmit inventarul așa cum prevede art. 113, nu a fost ales de către adunarea generală a Acționarilor un administrator special care să fie notificat la închiderea procedurii și care să semneze inventarul așa cum cere Legea nr. 85/2006 art. 18, pct. f și La art. 25, pct. a, se arată că una dintre principalele atribuții a lichidatorului este întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la starea de insolvență, ori raportul prezentat de lichidator în ședința din data de 16.10.2007 este de departe de a îndeplini cerințele legale în ceea ce privește conținutul lui precum și motivările.
În drept invocă dispozițiile art. 3 (26), 5, 18 (f), 25 (a), 131 și 138 din Legea 85/2006; art. 3041Cod procedură civilă.
Lichidatorul judiciar ACTIV GRUP a formulat întâmpinare, solicitând respingerea celor două recursuri.
În motivare, arată că din verificările făcute la organele fiscale rezultă că din anul 2004 nu s-au mai înregistrat indicatori financiari privind activitatea Societății Agricole "".
În raportul cu privire la cauzele și împrejurările care au dus la insolvență nu au fost identificate persoane care să intre sub incidența prevederilor art. 138 din Legea 85/2006.
La Adunarea Creditorilor, convocată pentru data de 24.08.2007 nu s-a prezentat nici un creditor. Creditorii au fost notificați cu privire la incidența art. 131 din legea 85/2006, însă niciunul nu a avansat sume de bani pentru continuarea procedurii.
Examinând sentința atacată, conform motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că acesta este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, în baza art. 312, alin. 1.proc.civ. pentru considerentele ce succed:
În mod corect prima instanță-judecător sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței asupra debitoarei Societatea Agricolă "", fiind aplicabile dispozițiile art. 131 din Legea 85/2006, în sensul că în averea debitoarei nu a existat nici un fel de bun.
Textul art. 131 din Legea 85/2006 nu condiționează închiderea procedurii insolvenței decât de inexistența bunurilor din patrimoniul debitoarei, iar nu de alte împrejurări.
Soluția închiderii procedurii în baza art. 131 din Legea 85/2006, în orice stadiu al acesteia, este prevăzută de legiuitor pentru a evita efectuarea de cheltuieli din fondul de lichidare în condițiile în care creditorii, persoanele direct interesate în continuarea procedurii, nu își asumă riscul efectuării unor astfel de cheltuieli.
În speță, creditorii nu au înțeles să avanseze sumele necesare pentru cheltuielile administrative ale procedurii, deși au fost notificați în acest sens de către lichidatorul judiciar, prin publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență a raportului prin care s-a propus închiderea procedurii conform art. 131 din Legea 85/2006.
Întrucât în fața primei instanțe nu s-a solicitat antrenarea răspunderii fostului administrator al debitoarei, soluția acesteia nu poate fi criticată din această perspectivă.
Conform art. 294, alin. 1.proc.civ. rap. la art. 316.proc.civ. nu se pot formula cereri noi în recurs, ori solicitarea recurentei creditoare AVAS privind antrenarea răspunderii fostului administrator constituie o cerere nouă.
Potrivit art. 138, alin. 1 din Legea 85/2006, numai administratorul sau lichidatorul judiciar poate cere antrenarea răspunderii persoanelor care au cauzat insolvența, însă aprecierea oportunității formulării acestei cereri se face prin parcurgerea procedurii insolvenței o anumită perioadă, lucru care implică efectuarea unor anumite cheltuieli. Ori dacă averea debitoarei nu are bunuri suficiente pentru asigurarea acestor cheltuieli și astfel devine incident art. 131 din Legea 85/2006, nu se mai poate dispune continuarea procedurii.
Mai mult, în speță, lichidatorul a întocmit, având la bază actele disponibile, un Raport privind cauzele și împrejurările care au dus la insolvență, raport din care a reieșit că nu sunt incidente dispozițiile art. 138 din Legea 85/2006.
Nu poate fi primită critica recurentei AVAS potrivit căreia raportul final prin care s-a propus închiderea procedurii nu i-a fost comunicat, întrucât Legea 85/2006 nu prevede o obligație în acest sens a instanței sau practicianului în insolvență.
În speță, însă recurenta AVAS nu poate invoca faptul că nu a avut cunoștință de acest raport, întrucât la termenul de judecată din data de 18.09.2007, când raportul final a fost depus, aceasta a fost reprezentată prin consilier juridic. Mai mult, propunerea de închidere a procedurii a fost publicată de lichidatorul judiciar și în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
În ceea ce privește recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice A, Curtea reține că nu este fondat, întrucât textul art. 131 din Legea 85/2006 nu condiționează închiderea procedurii insolvenței decât de inexistența bunurilor din patrimoniul debitoarei, iar nu de alte împrejurări, precum depunerea raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la insolvență, desemnarea unui administrator special sau efectuarea inventarului.
În lipsa oricăror bunuri în averea debitoarei, nu se poate concepe inventarierea acestora.
Desemnarea unui administrator special este, conform art. 18, alin. 1 din Legea 85/2006, de competența adunării asociaților debitoarei, iar nedesemnarea acestuia nu este de natură să facă inaplicabile dispozițiile art. 131 din Legea 85/2006.
Așadar, independent de orice alte împrejurări, procedura insolvenței poate fi închisă, în baza art. 131 din Legea 85/2006, în orice stadiu s-ar afla.
Din actele și lucrările aflate la dosarul de fond rezultă că lichidatorul judiciar a întreprins toate demersurile rezonabile pentru identificarea bunurilor debitoarei, însă aceste demersuri au rămas fără rezultat.
Nu poate fi primită susținerea acestei creditoare conform căreia lichidatorul judiciar trebuia să îl sesizeze pe judecătorul sindic în vederea promovării unei acțiuni penale conform art. 147 din Legea 85/2006, întrucât orice persoană poate sesiza organul de cercetare penală cu privire la săvârșirea acestei fapte, inclusiv creditoarea Administrația Finanțelor Publice Pentru punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de mai sus nu este necesară o plângere prealabilă din partea unei anume persoane, cu atât mai puțin judecătorul sindic.
Pe de altă parte, nu există nici o legătură între soluția de închidere a procedurii conform art. 131 din Legea 85/2006 și săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 147 din Legea 85/2006, astfel că formularea unei plângeri penale pentru săvârșirea acestei infracțiuni nu poate influența aplicarea art. 131 din lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de creditoarele Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Administrația Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr.2362/16.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 31.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red./13.02.2008
Tehnored /13.02.2008/2 ex.
Instanță fond: Tribunalul Arad
Jud. sindic
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Cătălin Nicolae
