Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 765/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 952/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 765

Ședința publică de la 20 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu

JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia

JUDECĂTOR 3: Iulia Manuela I--

GREFIER -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 4 împotriva sentinței comerciale nr. 563 din data de 07.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații, - SRL prin ADMINISTRATOR JUDICIAR și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează lipsa de procedură cu intimata, dovada procedurii de citare fiind restituită cu mențiunea " mutat de la adresă". Totodată se arată că la dosar s-au depus dovezile de comunicare ale sentinței atacate, iar din partea intimatului cerere pentru lipsă de apărare.

Curtea, față de cererea intimatului pentru lipsă de apărare respinge această cerere ca netemeinic motivată, având în vedere că dovada de citare a fost îndeplinită pe data de 23 mai 2008 și avea posibilitatea angajării unui apărător până la acest termen de judecată.

Curtea, face aplicarea dispozițiilor art.98 proc.civilă față de intimata și constatând că recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct. 2 proc. civilă reține pricina în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.563/07.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială s-a respins ca neîntemeiată cererea creditoarei Administrația Finanțelor Publice sector 4 privind atragerea răspunderii conform art.138 din Legea nr.85/2006 formulată împotriva pârâților și .

În motivarea acestei sentințe s-a reținut că pârâții în cauză au calitatea de asociați.

Că din actele depuse la dosar, respectiv rapoartele depuse de lichidator, nu s-a reținut culpa niciunei persoane, fostul administrator statutar al societății fiind decedat.

Reclamanta nu a putut face în niciun fel legătura cauzală între faptele lor și prejudiciul cauzat.

În consecință s-a pronunțat sentința de mai sus.

Împotriva sentinței comerciale nr.563/07.02.208 a declarat recurs Sector 4 criticând sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece a fost pronunțată cu interpretarea greșită a actului normativ dedus judecății.

Astfel instanța de fond nu a avut în vedere că organele de conducere ale societății nu au transmis lichidatorului judiciar actele contabile ale societății, fiind astfel imposibilă stabilirea cauzelor ce au dus la ajungerea acesteia în stare de faliment; nu au fost depuse bilanțurile contabile începând cu anul 2000 și începând cu anul 2003 nu au fost depuse nici declarațiile privind obligațiile la bugetul statului, deci nu s-a ținut o contabilitate conformă cu legea; nu au fost respectate de administrator obligațiile ce-i reveneau în baza contractului de mandat conform art.72 din Legea nr.31/1990; că în cazul răspunderii contractuale culpa pârâtului este prezumată; fapta ilicită nu trebuie neapărat că constea într-o acțiune, ci și o inacțiune; că faptele săvârșite de administrator așa cum le-a expus atrag răspunderea prevăzută de art.138 din Legea nr.85/2006.

Pentru cele arătate, considerând că în mod eronat judecătorul sindic nu a antrenat răspunderea pârâților, cere admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond obligarea lor la plata sumei de 122.337 lei (RON).

Recursul este nefondat.

Față de cele de mai sus și având în vedere actele depuse la dosarul cauzei, Curtea constată și reține următoarele:

Recurenta în susținerile sale pornește de la premisa greșită potrivit căreia în cauză s-ar aplica răspunderea civilă contractuală.

Ori este știut faptul că în cazul dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 este antrenată răspunderea administratorului pentru faptele proprii ale acestuia, situație în care se aplicărăspunderea civilă delictuală.

În cazul răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinitecumulativ următoarele condiții: existența prejudiciului, a faptei ilicite, existența raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu, fapta să fi fost săvârșită cu vinovăție.

În plus,culpa nu se prezumă, ci ea trebuie dovedită deoarece ne aflăm în sfera dreptului civil și nu comercial, cum susține recurenta.

Recurenta nu dovedește în niciun fel susținerea sa potrivit căreia simplul fapt că administratorul nu ar fi ținut o contabilitate conformă cu legea ar duce în mod obligatoriu societatea în faliment, fără a proba legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu așa cum cere legea.

Nici împrejurarea că administratorul nu a prezentat lichidatorului toate actele prevăzute de art.33 din Legea nr.85/2006, ori că nu a depus raportările contabile la organele fiscale nu poate fi asimilată cu neîndeplinirea obligației de a ține contabilitatea conform legii, situație ce nu este de natură să atragă răspunderea acestuia în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006, sancțiunea aplicabilă în cazul acestui refuz fiind stabilită de art.147 din această lege.

În plus, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, administratorul societății a decedat, iar ceilalți doi pârâți sunt simpli asociați, recurenta nu a putut face în niciun fel dovada răspunderii lor pentru faptele administratorului.

Astfel fiind, simplele susțineri a unor fapte prevăzute de art.138 din Legea nr.85/2006 fără a se face legătura cauzală între acestea și prejudiciu, nu au putut face convingerea instanței de fond și nici a Curții pentru a antrena răspunderea pârâților doar pentru simple afirmații, știut fiind că dovada celor susținute incumbă reclamantului conform art.1169 Cod civil, ceea ce în speță aceasta nu a putut face.

Față de cele de mai sus, Curtea constată că sentința atacată este temeinică și legală și pe cale de consecință va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 4 B, împotriva sentinței comerciale nr.563/07.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în contradictoriu cu intimații, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.06.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

Dr. I-

Grefier,

-

Red.Jud. - 2.07.2008

Tehnored. - 4.07.2008

Nr.ex.: 2

Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială/Președinte:

Președinte:Alecsandrina Rădulescu
Judecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia, Iulia Manuela

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 765/2008. Curtea de Apel Bucuresti