Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 905/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 905

Ședința publică din data de 10 iunie 2009

PREȘEDINTE: Dinu Florentina

JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

- - - -

Grefier -

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtul domiciliat în B, sector 1, nr. 27,. 2.. 2,. 21, Cod poștal - împotriva sentinței nr. 96 din 10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în contradictoriu cu intimata creditoare SC M PARC INDUSTRIAL SA cu sediul în M, nr. 2.. 23,. B,. 28, Cod poștal -, Județ D, intimata debitoare SC SRL, cu sediul în M-, județ prin lichidator judiciar cu sediul în Târgoviște,. 23,. B,. 28, Cod poștal -, Județ

Cererea de recurs este timbrată cu 20,00 lei taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr.- din 10 iunie 2009, timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât reprezentat de avocat, din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 53 din 09.06.2009, lipsă fiind intimata creditoare SC M Parc Industrial SA M și intimata debitoare SC SRL prin lichidator Târgoviște.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat pentru recurentul pârât, depune la dosar chitanța nr. - din 10 iunie 2009 în cuantum de 20,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar de 0,15 lei, ce au fost atașate și anulate la dosar.

Totodată, având cuvântul declară că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea, ia act de declarația recurentului pârât prin apărător, că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat pentru recurentul pârât, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de atragere a răspunderii patrimoniale formulată împotriva acestuia de lichidatorul judiciar,deoarece nu sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 138 lit. a din Legea nr. 85/2006.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin sentința nr. 96/10.03.2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis cererea lichidatorului debitoarei SC SRL M și în temeiul art. 138 alin. 1, lit.a din Legea 86/2006, a dispus obligarea pârâtului la plata pasivului neacoperit în valoare de 41.828,57 lei.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 138, lit. a din legea insolvenței, pentru admiterea cererii lichidatorului, deoarece pârâtul a folosit bunurile debitoarei în interes propriu, neputând justifica suma de 6424,32 lei, din contul de casă și de 35.404,25 din fondul de avansuri trezorerie.

S-a mai reținut că și expertiza contabilă efectuată în cauză a concluzionat că nu pot fi însușite susținerile pârâtului privind cheltuirea banilor în interesul societății, deoarece acesta nu a depus documente justificative, contrar legii contabilității.

Impotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că în anul 2002, societatea debitoare a încheiat cu SC M Parc Industrial SA un contract de locațiune, în vederea desfășurării unei activități de producție, dar chiria prohibitivă, precum și spațiul impropriu pus la dispoziție de locator, au condus la apariția dificultăților financiare, fiind obligat să efectueze cheltuieli de amenajarea spațiului, în mare parte din venituri proprii.

Recurentul a mai învederat că debitoarea avea ca obiect de activitate cercetarea, proiectarea, realizând "unit-uri"stomatologice și nu-și putea permite achiziționarea subansamblelor în cantități industriale, așa cum în mod normal s-ar fi livrat, preferând realizarea acestora și achiziționarea materialelor necesare fără acte.

S-a arătat că documentele justificative nu au putut fi prezentate, întrucât au fost distruse în urma unor inundații, care au afectat spațiul închiriat și care nu s-ar fi produs dacă depozitul care făcea obiectul contractului de închiriere ar fi fost propriu destinației sale.

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, recurentul susținând că nu se face vinovat de disp. art. 138, lit.a din legea insolvenței.

Lichidatorul debitoarei, deși legal citat nu a depus întâmpinare.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente,Curtea constată că nu este afectată legalitatea si temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Potrivit art. 138, lit. din Legea insolvenței nr 85/2006, la cererea lichidatorului judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de persoanele din conducerea acesteia, care au cauzat insolvența, utilizând bunurile sau creditele persoanei juridice în folos propriu sau al unei alte persoane.

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că recurentul pârât, care a avut calitatea de administrator al debitoarei, nu a justificat suma de 6424,32 lei din contul de casă și suma de 35.404,25 lei, din contul avansuri de trezorerie, situație confirmată de expertul contabil în raportul de expertiză depus la filele 182-187 dosar fond.

Susținerea recurentului cum că respectivii bani s-ar fi cheltuit pentru amenajarea unui spațiu închiriat de debitoare, care era impropriu desfășurării activității, nu este dovedită, deoarece facturile și chitanțele prezentate de acesta în valoare de 3613,75 lei, nu au fost înregistrate în contabilitatea societății, în mare parte bonurile fiscale neavând clientul personalizat și neavând valoare de document contabil justificativ, potrivit Legii 82/1991 rep. în 2008.

Pe de altă parte, recurentul deși recunoaște că nu posedă justificări legale pentru sumele cheltuite din patrimoniul societății, susține însă că datorită unor inundații, alte documente au fost distruse, însă nu a prezentat nici un fel de dovezi în acest sens, așa cum avea obligația să procedeze potrivit art. 1169 civ.

Constatând că sentința atacată, nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare, prev. de art. 304 civ. in baza disp. art. 312 al.1 civ.Curtea va respinge recursul pârâtei, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul domiciliat în B, sector 1, nr. 27,. 2.. 2,. 21, Cod poștal - împotriva sentinței nr. 96 din 10.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ în contradictoriu cu intimata creditoare SC M PARC INDUSTRIAL SA cu sediul în M, nr. 2.. 23,. B,. 28, Cod poștal -, Județ D, intimata debitoare SC SRL, cu sediul în M-, județ prin lichidator judiciar cu sediul în Târgoviște,. 23,. B,. 28, Cod poștal -, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 10 iunie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red. /DD

2 ex/15.06.2009

f- Tribunalul Dâmbovița

Președinte:Dinu Florentina
Judecători:Dinu Florentina, Chirica Elena Preda Popescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 905/2009. Curtea de Apel Ploiesti