Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 94/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Decizia nr. 94 / Dosar nr-
Ședința publică din 13 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Fețeanu judecător
- - - - președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Gabriela Comșa
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul împotriva sentinței civile 28 din 11 ianuarie 2008, pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa recurentului pârât și a intimatei reclamate " 2000", lichidator judiciar al " "
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 6 martie 2008, conform încheierii din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 13 martie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.28/11.21.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Covasna, JUDECĂTOR 3: Carmen Bujan l-sindic a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta 2000 -lichidator judiciar al -, în contradictoriu cu pârâtul și în consecință a dispus ca o parte din pasivul debitoarei, în sumă de 50.831 lei să fie suportată de către pârât în calitate de administrator social al debitorului falit, sumă ce va fi depusă în contul special al debitorului aflat în procedura insolvenței.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1241/19 decembrie 2005 Tribunalul Covasnaa dispus deschiderea procedurii judiciare prevăzute de Legea nr. 64/1995 față de debitoarea, iar prin încheierea din 12 mai 2006 s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei, fiind numit lichidator judiciar 2000
Din raportul privind cauzele și împrejurările care au condus la starea de insolvență, rezultă că pârâtul a fost administratorul social al debitorului falit.
Din rapoartele lichidatorului judiciar reiese că pârâtul, prin activitatea desfășurată, a contribuit la ajungerea societății debitoare în stare de insolvență, cauzându-i un prejudiciu de 50.831 lei, prin plata cu preferință a împrumutului pe care el îl acordase societății, în sumă de 44.000 lei, făcută în decembrie 2004, înainte cu o lună de încetarea activității din luna ianuarie 2005.
De la data încetării activității, respectiv luna ianuarie 2005 debitoarea falită nu a mai înregistrat noi debite către creditorii bugetari, ci numai dobânzi și penalități pentru neplata la termen a creanțelor bugetare.
De asemenea, s-a constatat lipsa materială a stocurilor în valoare de 6.831 lei, care dacă ar fi fost valorificate în cursul procedurii falimentului ar fi dus la obținerea de lichidități pentru plata pasivului debitoarei falite. Concluzia este una singură, respectiv că aceste bunuri au fost folosite în interesul propriu al pârâtului.
Faptele se încadrează în prevederile art. 138 alin. (1) lit. a și g din Legea nr. 85/2006.
Pârâtul nu a produs dovezi care să răstoarne forța probantă a rapoartelor lichidatorului judiciar, acestea având la bază documentele contabile ale debitoarei falite.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, solicitând în principal, casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe și în subsidiar, modificarea hotărârii în sensul respingerii, ca nefondate a cererii.
În motivarea cererii se arată că pârâtul a fost citat în mod greșit pe-, însă are domiciliul în-/
Cu privire la fondul cauzei, se susține că soluția este greșită și în privința fondului cauzei.
Astfel, din probele administrate nu rezultă că pârâtul ar fi săvârșit vreuna dintre faptele prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Intimatul reclamant, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, arătând că pârâtul a fost citat la domiciliul evidențiat în registrul comerțului.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs, în raport de probele administrate și de dispozițiile legale în materie, curtea reține următoarele:
Așa cum rezultă din copia cărții de identitate depuse la dosar, domiciliul pârâtului este comuna, sat nr. 97, județul
Valabilitatea cărții de identitate fiind între 9.12.2003 și 12.04.2013, este evident că pârâtul a avut acest domiciliu cel puțin de la data de la data de 9.12.2003, deci, cu mult înainte de introducerea cererii de angajare a răspunderii sale patrimoniale, 6.12.2007, și chiar a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, 23.11.2005.
Cum pârâtul a fost citat la o altă adresă,-, rezultă că procedura nu a fost legal îndeplinită, ceea ce atrage nulitatea hotărârii, în baza art. 85 din Codul d e procedură civilă.
În raport de aceste considerente, în baza art. 312 alin.5 Cod procedură civilă, urmează a se casa hotărârea atacată și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca pârâtul să fie citat la adresa indicată în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.28/11.01.2008 pronunțate de judecătorul-sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna, pe care o casează și în consecință:
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.03.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.GC/14.03.2008
Dact. LD/17.03.2008/3 ex.
Jud.sindic
Președinte:Laura FețeanuJudecători:Laura Fețeanu, Gabriela Comșa, Carmen Bujan
