Angajarea raspunderii legea insolventei 85 2006. Decizia 992/2008. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALA NR:992
Sedința publică din 08 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Decebal Taragan
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
JUDECĂTOR 3: Ana Maria
GREFIER -
****************
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta creditoare ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 5 împotriva sentinței comerciale nr.1081/07.03.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, intimata debitoare SC SRL prin lichidator judiciar și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCA
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 1081 din 7.03.2008 a Tribunalului București - Secția a VII a Comercială, s-a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de lichidatorul judiciar, împotriva pârâților și, ca neîntemeiată, s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC SRL, prevăzută de Legea nr.85/2006, și s-au dispus celelalte măsuri adiacente, corespunzătoare acestei faze a executării silite colective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere susținerile părților, probele administrate în cauză și dispozițiile legale în materie.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 5 B, considerând-o netemeinică și nelegală.
În susținerea recursului, creditoarea a arătat că, prin cererea, întemeiată pe dispozițiile articolului 138 alineat 1 literele c și d din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței, ce făcut obiectul dosarului sus menționat, a solicitat instanței de judecată, să dispună suportarea datoriilor restante, către bugetul general consolidat, al debitoarei SC SRL, din patrimoniul propriu al administratorului societății debitoare.
Debitele restante ale debitoarei SC SRL sunt în cuantum de 2.062 lei.
Hotărârea judecătorească atacată, este pronunțată, cu aplicarea greșită a legii.
În considerentele hotărârii recurate, instanța reține că, pentru a putea fi atrasă răspunderea în condițiile articolului 138 din Lege, este necesar să fie îndeplinite patru condiții: prejudiciu, fapta ilicită, legătura de cauzalitate, dintre fapta ilicită și prejudiciu, și vinovăția persoanelor vizate.
Însă, pentru angajarea acestui tip de răspundere, întrunirea a două condiții, cumulative, starea de insolvență a societății debitoare și săvârșirea de către persoanele vizate, a uneia din faptele expres prevăzute de lege, este suficientă.
De asemenea, instanța reține faptul că, nu s-a făcut dovada, privind ținerea contabilității și aducerea societății în stare de încetare de plăți.
Față de aceste considerente, a învederat instanței că, atâta timp cât, declarațiile privind obligațiile fiscale nu au fost depuse, conform obligației legale, la organul fiscal teritorial, rezultă clar că, nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea, fiind îndeplinite cerințele articolului 138 alineat 1 litera d din Legea nr.85/2006, privind procedura insolvenței.
În conformitate cu prevederile articolului 11 din Legea nr. 82/1991, republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității, la persoanele juridice, revine administratorului.
Or, în cazul răspunderii contractuale, culpa pârâților este prezumată, potrivit articolului 1082 Cod civil, raportat la articolul 138 litera d din Legea nr.85/2006.
Potrivit articolului 1 din Legea nr.82/1991, societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare - dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, și contabilitatea de gestiune, adaptată la specificul activității.
Obligativitatea întocmirii și depunerii bilanțurilor/raportări contabile semestriale este prevăzută în Legea nr.31/1990, privind societățile comerciale, precum și în Legea contabilitățiinr.82/1991 (articolul 27 alineat 1).
Din rapoartele de activitate depuse la dosar, de lichidatorul judiciar, rezultă că pârâtul, nu a prezentat toate documentele prevăzute de articolul 28 din Legea insolvenței, din care reiese concluzia că, în cauză, nu au fost respectate dispozițiile articolului 1 și articolului 5 din Legea nr. 82/1991, republicată.
Potrivit principiilor dreptului civil, pentru a se solicita răspunderea civilă a unei persoane este necesar să se dovedească raportul de cauzalitate dintre fapta culpabilă a persoanei respective și prejudiciul cauzat.
Prin rapoartele lichidatorului judiciar s-a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului, constând în dezinteresul arătat, în ceea ce privește funcționarea normală și în condiții de legalitate, a societății, și prejudiciul cauzat creditorilor, prin neplata datoriilor, către aceștia.
Creditorii au suferit un prejudiciu a cărei existență certă este stabilită prin constatarea, de către Tribunal, a faptului că, debitoarea a ajuns în încetare de plăți și că, împotriva acesteia, a fost declanșată procedura falimentului.
Mai mult decât atât, debitorul aflat în stare de insolvență, avea obligația ca, în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență, să adreseze Tribunalului, o cerere, pentru a fi supus dispozițiilor legii insolvenței.
Aflându-ne pe tărâmul răspunderii civile contractuale, culpa este prezumată, potrivit articolului 1082 Cod civil, iar răspunderea trebuie apreciată in abstracto, cu mai multă rigurozitate, avându-se în vedere că, s-a acționat în temeiul unui mandat comercial.
Acesta este raportul de cauzalitate între fapta culpabilă a administratorilor, constând în nerespectarea și neaplicarea legii și prejudiciul adus creditorilor, prin intrarea în faliment a societății.
În cazul de față, inacțiunea constă în nerespectarea dispozițiilor referitoare la obligația ținerii contabilității, în special, în nerespectarea prevederilor Legii nr.82/1991 și Legii nr.31/1990, privind societățile comerciale.
Din modul în care a fost conceput textul articolului 138 litera d din Legea nr.85/2006, rezultă că, simplul fapt că aceștia au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, societatea în încetare de plăți, este suficient pentru a opera atragerea răspunderii patrimoniale, fără a mai fi nevoie de a proba elementele ce compun răspunderea civilă obișnuită.
De asemenea, inacțiunea constând în nerespectarea dispozițiilor legale privind obligația ținerii contabilității este evidentă, prin nedepunerea actelor contabile. prevăzute la articolul 28 din Legea nr.85/2006. privind procedura insolvenței, care echivalează cu o determinare a dispariției lor, conducând la concluzia că, s-a intenționat să se ascundă modul în care au fost folosite bunurile societății, cât și disponibilitățile bănești ale societății debitoare.
În susținerea recursului nu s-au solicitat probe noi, iar cererea nu a fost timbrată, această parte fiind scutită de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor legale în materie, în vigoare.
Recursul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarelor, în raport cu motivele de recurs invocate, probele administrate și dispozițiile legale, Curtea constată că, potrivit articolului 138 din Legea nr.85/2006, modificată, la cererea lichidatorului judiciar, așa cum este și cazul în speță, Judecătorul - sindic poate dispune ca, o parte, a pasivului debitorului, persoană juridică, ajunsă în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere, din cadrul societății, sau de conducere, precum și de orice altă persoană, care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin una din faptele enumerate la literele a-
În speță, Curtea constată că, pârâții au abandonat administrarea societății comerciale debitoare, au valorificat activele acesteia, în interes propriu, fără să plătească datoriile, fiscale, la buget sau a altor creditori.
În aceste condiții, Curtea constată că, în cauză, sunt incidente dispozițiile articolului 138 litera a din Legea nr.85/2006, modificată, astfel că, pârâții urmează a suporta pasivul societății debitoare, în solidar.
În consecință, Curtea constată că, instanța de fond a reținut o situație de fapt eronată în cauză, pe baza probelor administrate, și a făcut o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale în materie, specifice speței și menționate mai sus, astfel că, motivele de recurs invocate sunt întemeiate.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că, sentința comercială atacată este, parțial, netemeinică și nelegală, și urmează a fi modificată, în parte, prin admiterea recursului, în temeiul articolului 312 Cod procedură civilă, în sensul că, se va admite cererea, formulată de lichidatorul judiciar, de atragere a răspunderii patrimoniale a pârâților care vor fi obligați, în solidar, la plata sumei de 2.062 lei, reprezentând pasivul societății debitoare.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței comerciale atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta creditoare ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 5, împotriva sentinței comerciale nr.1081 din 7.03.2008 a Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, în contradictoriu cu intimații pârâți și, intimata debitoare SC SRL, prin lichidator judiciar, și intimatul creditor INSPECTORATUL TERITORIAL D E munca B, și în consecință:
Modifică, în parte, sentința comercială atacată, în sensul că, admite cererea lichidatorului judiciar, întemeiată pe dispozițiile articolului 138 litera a din Legea nr.85/2006, și obligă pe intimații pârâți, în solidar, la plata sumei de 2.062 lei, reprezentând pasivul societății debitoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței comerciale atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi - 8.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
17.10.2008
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic::
Președinte:Decebal TaraganJudecători:Decebal Taragan, Minodora Condoiu, Ana Maria