Anulare hotarare aga Spete. Decizia 107/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 107/2009
Ședința publică din 24 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare apelul formulat de către reclamantele și, împotriva Sentinței civile nr. 351 din 16 februarie 2009, pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată - UNIVERSAL M SA, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
La apelul nominal, se prezintă reprezentanta pârâtei intimate - Universal M SA, avocat dr. - de la Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială la fila 35 din dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelul se află la primul termen de judecată după repunerea pe rol, este legal timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar, cererea de repunere pe rol este legal timbrată cu 3 lei taxă judiciară de timbru și 1,50 lei timbru judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Întrucât reprezentanta pârâtei intimate arată că nu are alte cereri sau excepții, Curtea, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul cu privire la apelul formulat.
Reprezentanta pârâtei intimate - Universal M SA solicită respingerea apelului, considerând că nu au fost invocate motive de nelegalitate, iar susținerile pârâtei sunt probate. În speță se are în vedere un mandat special al cărui conținut este precis, cuprinzând toate elementele inserate la art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006, astfel încât mandatul încredințat este unul valabil. Art. 140 din același regulament impune emiterea buletinelor de vot fără nici o delimitare sau fără condiționarea modului în care urmează să fie supuse adunării generale. Sunt argumente și probe concludente în sprijinul că votul a fost deschis. Se ignoră textul art. 140, se ignoră probele administrate ce converg spre concluzia că a fost un vot deschis pentru că puteau fi identificați acționarii și după numărul de acțiuni raportat la lista de prezență, astfel că votul a fost deschis.
Nu se poate spune că apelantei, având contract de asistență juridică, i s-a respins nejustificat dreptul de a fi asistată în adunarea generală de avocatul ales, întrucât la lucrări au acces doar acționarii sau reprezentanții lor, admiterea ultimilor la adunare fiind condiționată de depunerea procurii cu cel puțin 5 zile înainte de data adunării, însă avocatul apelantei nu s-a conformat, astfel că nu a putut fi primit la lucrări.
La adunarea generală extraordinară a participat din partea societății SRL, mandatarul aesteia, domnul, în calitate de persoană juridică aceasta având libertatea decizională în ceea ce privește desemnarea persoanei care să o reprezinte.
În concluzie, afirmă că apelul nu poate fi admis și solicită acordarea cheltuielilor de judecată justificate la dosar.
CURTEA
În urma deliberării, reține că, prin sentința civilă nr.351 din 16.02.2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantele și, împotriva pârâtei - Universal M SA B M, având ca obiect anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor - Universal M SA BMd in 21.04.2008.
Reclamantele au fost obligate să plătească pârâtei suma de 4165 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că pârâta " Universal M" este o societate tranzacționată pe piață, aplicându-i-se dispozițiile art.243 (3) din Legea nr.297/2007.
În conformitate cu prevederile art.125 (1) din Legea nr.31/1990 R, acționarii pot participa și vota în adunarea generală, prin reprezentare în baza unei procuri speciale. Fiind vorba de o societate deschisă, listată la bursă sunt aplicabile prevederile art.139 din Regulamentul 1/2006 conform căreia procura specială trebuie să conțină "precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului" cu posibilitatea ca acesta să voteze "pentru", "împotriva" sau "abținere".
Voturile nu pot fi exercitate decât în maniera dorită de acționar.
Faptul că formularul de procură specială nu avea completate, de către acționarul care a dat împuternicirea, căsuțele ce indicau modul de exercitare al acestui vot nu constituie o modalitate de cedare a acțiunii.
S-a apreciat că fiind vorba de o procură expresă, pentru adunarea din 21.04.2008 și pentru ordinea de zi cunoscută de mandant s-a acordat mandatarului o "libertate" în limitele întinderii mandatului.
S-a susținut totodată că votul exprimat în din 21.04.2008 a fost unul secret, ca urmare a emiterii buletinului de vot.
Faptul că pe fiecare dintre acestea era indicat numărul de voturi, corespunzător cu numărul de acțiuni deținute menționate în dreptul fiecărui acționar pe lista de prezență, pe baza căruia s-a calculat capitalul prezent la lucrările ședinței și din legalitatea acesteia, permitea identificarea cu ușurință a persoanei.
S-a apreciat că emiterea buletinelor de vot, reglementată de altfel de dispozițiile art.140 din Regulamentul nr.1/2006 a fost o măsură adoptată din considerente practice, de eficientizare a procesului de numărare a voturilor, aceasta cu atât mai mult că nu au existat urne de colectare, buletinele de vot fiind deschise.
Pe de altă parte atât timp cât acționarii pot decide asupra caracterului deschis sau secret al votului, cu excepția cazurilor prevăzute de lege ca necesitând votul secret, reiese că aceștia puteau opta în orice manieră.
Cât privește "lipsa de informare a acționarilor asupra materialelor adunării" această susținere este contrazisă de postarea pe website-ul societății a acestora încă din 14.04.2008 și de punerea lor la dispoziția acționarilor, la sediul societății.
Faptul că reclamantele nu au cunoscut aceste aspecte, manifestând lipsa de diligență în acest sens, nu este imputabil pârâtei. Tocmai datorită acestei neinformări s-a ajuns în situația în care acestea au realizat în ziua ședinței că au nevoie de asistență juridică.
Acest drept de a fi consiliată de o persoană cu pregătire de specialitate în domeniu trebuia exercitat anterior desfășurării ședinței.
Susținerea că prin prezența avocatului reclamanta s-ar fi supravegheat legalitatea desfășurării adunării este hazardată, câtă vreme societatea nu a încheiat un astfel de contract de asistență juridică și contravine prevederilor art.129 (3) din Legea nr.31/1990 R, deci nu a putut fi reținut ca motiv de nelegalitate a hotărârii adoptate în 21.04.2008.
Cât privește nerespectarea dispozițiilor art.1361din Legea nr.31/1990R de către președintele Consiliului de administrare d-nul, care este și administrator unic al acționarei "" SRL, instanța a reținut că acesta nu a fost mandatarul societății, la dosar existând (fila 33) mandat de reprezentare dat d-lui.
În termen legal au formulat apel reclamantele, care, în susținerea acestuia au subliniat că soluția primei instanțe este criticabilă, în condițiile în care procurile de reprezentare depuse de către acționari nu au fost completate la rubrica privind opțiunea de vot, astfel că nu se poate verifica dacă votul exercitat de mandatar este în corelație cu voința acționarului, fiind încălcate astfel dispozițiile art.139 alin.1 pct.5 din Regulamentul 1/2006.
S-a mai arătat că în lipsa votului acordat de acționarii reprezentați nu s-ar fi obținut majoritatea cerută de către lege.
De asemenea, s-a invocat încălcarea dispozițiilor art.128 din Legea 31/1990 republicată, întrucât ar exista dovada clară a cedării dreptului la vot, ceea ce ar atrage sancțiunea nulității, respectiv faptul că votul a fost unul secret, ceea ce contravine dispozițiilor art.13 alin.1 și 2 din Legea 31/1990.
Referitor la dreptul de reprezentare, apelantele au evidențiat faptul ca instanța, în mod eronat, a reținut că acestea nu puteau fi reprezentate de un avocat în, apreciind că de acest drept beneficiază exclusiv societatea, rețineri cu privire la care s-a apreciat că, contravin dispoz.art.2 și 3 din Legea 51/1995 republicată, privind profesia de avocat. De altfel, s-a subliniat că nici o normă legală nu interzice accesul unui acționar asistat de avocat la, astfel că, în condițiile în care legea nu interzice, nici instanța nu o poate face.
Conform susținerilor apelanților, nelegalitatea hotărârii ar rezulta și din faptul că au fost încălcate dispoz.art. 136 din Legea 31/1990 republicată, întrucât președintele Consiliului de Administrație a societății pârâte-intimate, a mandatat o persoană - să reprezinte - SRL, societate la care președintele, d-nul avea calitatea de administrator unic, delegarea atribuțiilor având ca scop inducerea în eroare a acționariatului, conflictul de interese fiind evident.
Prin întâmpinarea depusă (15), intimata s-a opus admiterii apelului subliniind că procurile utilizate în adunarea generală au fost emise cu respectarea dispozițiilor exprese ale art.139 din Regulamentul nr.1/2006, neputându-se reține cedarea dreptului de vot. De asemenea, neîntemeiată este și susținerea privind nelegalitatea generată de caracterul secret al votului, întrucât textele legale incidente nu exclud posibilitatea acționarilor de a decide asupra caracterului deschis sau secret al votului. Referitor la refuzul accesului avocatului reclamantei la lucrările adunării s-a evidențiat faptul că aceasta ar fi putut beneficia de asistența juridică, dacă procura acestuia ar fi fost depusă în termenul legal.
În ceea ce privește încălcarea art.1361s-a arătat că societatea menționată, în calitate de acționar la societatea intimată, are libertatea să își desemneze mandatarul spre aor eprezenta.
Trecând la soluționarea apelului, raportat la documentația de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, Curtea a reținut următoarele:
Conform ctului constitutiv (30 dos.fond) societatea intimată " Universal M" SA, este constituită ca societate comercială pe acțiuni de tip deschis, tranzacționată pe piață, astfel că aceasta intră sub incidența Regulamentului nr.1/2006 a, respectiv Legea 297/2004.
La data de 21.04.2008 s-a desfășurat adunarea generală extraordinară a convocată procedural (18 dos.fond), procurile utilizate, cuprinzând ordinea de zi indicată în convocator (18-19 dosar apel).
Potrivit art.12 pct.1 din Statutul societății intimate, Adunarea generală extraordinară este legal constituită și poatea lua hotărâri valabile cu respectarea cvorumului de prezență și de vot prevăzut de art.115 din Legea 31/1990, exerciztarea dreptului de vot (art.13.1-13.2 din Statut) putându-se face de către acționari sau de către reprezentanții acestora, reprezentarea putându-se face prin alți acționari sau terțe persoane, în baza unei procuri speciale, care se va depune în mod obligatoriu în original, la administratorul societății, cu minimum 5 zile înainte de data fixată pentru ținerea adunării generale și vor fi reținute de societate, făcându-se mențiune despre acestea în procesul verbal.
Cu privire la conținutul procurii speciale, în același statut se stabilește că (art.13.3) acesta va cuprinde mențiunile prev.de Ordinul nr.14/36 și art.139 alin.1 din Regulamentul nr.1/2006 emis de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.
Criticile apelanților vizează încălcarea disp.art.139 alin.1 din Regulamentul 1/2006 a tocmai din perspectiva faptului că procurile speciale nu au fost completate la câmpurile aferente opțiunii de vot, subliniindu-se faptul că nu se poate verifica dacă votul exercitat de mandatar este în corelație cu voința acționarului, confirmând ipoteza cedării dreptului la vot.
Curtea apreciază aceste critici ca fiind total nefondate în condițiile în care procurile speciale utilizate în adunarea generală extraordinară sunt în conformitate cu art.139 alin.1 pct.5 din Regulamentul nr.1/2006 a.
Analizând cuprinsul acestor procuri prin prisma textului legal menționat se constată că acestea cuprind toate elementele enumerate în conținutul lui. Referitor la opțiunea de vot, "pentru", "împotrivă" sau "abținere", nu se poate reține că lipsa unei mențiuni în acest sens ar atrage nulitatea, aceasta întrucât normele legale incidente nu conferă un caracter imperativ acestor formule, nefiind primite ca o condiție ad.validitatem.
Astfel, potrivit art.139 alin.1 pct.5 din Regulamentul menționat procura specială trebuie să conțină precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului acionarilor, cu posibilitatea ca aceștia să voteze "pentru", "împotrivă" sau "abinere";
Conform al.2 al aceluiași articol, procura specială este valabilă doar pentru AGA pentru care a fost solicitată. Voturile înscrise în cadrul procurii speciale sunt exercitate numai în maniera dorită de acționar.
Art. 140 statuează că fiecare acționar prezent la adunare primește un buletin de vot care poartă ștampila emitentului și pe care sunt redactate toate punctele înscrise pe ordinea de zi, precum și opiunile "pentru", "împotrivă" sau "abținere".
Se apreciază că, în măsura în care prin procura specială s-ar exprima opțiunea votului "pentru", "împotrivă" sau "abținere", și reținând faptul că aceasta se depune cu 5 zile înainte de adunare, s-ar ajunge în situația în care votul ar fi exprimat chiar mai devreme decât data adunării. Mai mult, în situația în care ordinea de zi ar viza aspecte societare pentru care legea prevede obligativitatea votului secret (alegerea administratorilor și cenzorilor), prin exprimarea anticipată în cadrul procurii a opțiunii de vot, acesta și-ar pierde "caracterul secret", contravenind normelor legale (art.130 alin.2 din Legea 31/1990).
De altfel, în cuprinsul procurorii speciale se face mențiunea în acest sens ".pentru a mă reprezenta la.și să exercite dreptul de vot aferent deținerilor mele asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, după cum urmează.".
Nu poate fi reținută nici susținerea privind concordanța între voința acționarului mandatar și opțiunea exprimată prin mandat, aceasta deoarece art.139 alin.1 pct.5 din Regulament nu prevede că procura specială să conțină obligatoriu votul acționarului, esențial fiind să se facă mențiunea posibilităților de vot, aspect care se refăsește în procura specială depusă la dosar.
Mai mult, concordanța voturilor este o chestiune ce ține de mandat, respectiv de limitele în care acesta a fost acordat și care se analizează în cadrul răspunderii contractuale a mandatului, aspect care nu poate fi cenzurat de către societatea intimată, aceasta având calitatea de terț față de acest contract.
Operațiunea juridică de încredințare a exercițiului dreptului de vot unui terț se poate realiza prin intermediul unui contract de mandat, care va îmbrăca forma unui înscris purtând denumirea de împuternicire ori procură. Contractul de mandat care se încheie între acționar și mandatarul său este unul comercial, care se bazează pe încrederea mandantului în mandatar.
Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este înscrisul în care se enumeră actele juridice ce urmează să fie îndeplinite de mandatar în numele mandantului. Părțile redactează un înscris pentru ca terții să fie în măsură să verifice puterile conferite mandatarului, precum și limitele în care acesta poate contracta în numele mandantului, însă el nu este un act solemn, ci unul consensual, supus regimului probelor care guvernează materia dreptului comercial.
Mai mult, s-a relevat în doctrină că limitele puterilor mandatarului comercial nu sunt atât de stricte ca în cazul mandatului civil, acesta având puteri mai mari decât un mandatar desemnat printr-un contract cu o natură civilă.
Pentru considerentele deja expuse, Curtea apreciază că este exclusă ipoteza cedării dreptului de vot, cu atât mai mult, cu cât, prin semnarea procurii aciționarul a luat cunoștință de ordinea de zi, întinderea mandatului acordat reprezentantului raportându-se la aceasta.
Potrivit apelanților, emiterea buletinelor de vot devine proba suficientă a caracterului secret al votului. Spre a conchide astfel, ele nesocotesc incidența în cauza a prevederilor art.140 din Regulamentul nr.1/2006, aplicabil intimatei, ca societate de tip deschis.
Textul impune emiterea buletinelor de vot indiferent dacă, în cadrul adunării, votul urma să fie deschis sau secret, ceea ce înseamnă că nu buletinele de vot puteau face dovada caracterului deschis sau secret al votului. În caz contrar, ar însemna ca, textul nu poate fi aplicat dacă votul ar urma să fie deschis. Pe de altă parte, neemiterea buletinelor ar echivala cu încălcarea dispozițiilor imperative ale textului art.140, oferind un veritabil motiv de anulare a hotărârilor astfel adoptate.
De altfel, obligația de a emite buletine de vot este cea care are un caracter imperativ pentru societatea intimată, ca societate de tip deschis, astfel că, neemiterea acestora ar fi devenit caz de nelegalitate a hotărârii.
În ceea ce privește caracterul votului, Curtea apreciază că dispozițiile art.130 alin.1 din Legea 31/1990 au un caracter supletiv, o eventuală încălcare a acestora nefiind de natură să atragă nulitatea absolută.
Așadar, textul de lege nu exclude posibilitatea acționarilor de a decide asupra caracterului deschis sau secret al votului, cu excepția situațiilor în care forma secretă este impusă prin lege. Raportat la ordinea de zi a adunării din 21.04.2008, votul putea fi legal exprimat atât în mod secret cât și în mod deschis.
Mai mult, caracterul supletiv al art.130 alin.1 din Legea 31/1990 rezultă și din posibilitatea de a deroga de la acesta, posibilitate statuată și prin actul constitutiv unde se prevede, ca regulă, că votul este deschis (33 - 13.5), menționându-se la art.13.7 că "la propunerea unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, care dețin cel puțin din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret".
De altfel, nici nu se poate reține o încălcare a dispozițiilor menționate, contrar susținerilor apelantelor, opinându-se că, în măsura existenței posibilității de identificare fără echivoc a unui singur acționar și a modului în care acesta a votat, exclude caracterul secret al votului, chiar dacă s-au folosit buletine de vot.
Or, din procesul verbal încheiat (14 și următ.dos.fond) rezultă fără echivoc că pentru mai multe din problemele aflate pe ordinea de zi acționarii s-a abținut.
Faptul că existau mai mulți acționari cu același nr.de acțiuni și deci, nu puteau fi identificați în funcție de acest criteriu nu are relevanță, întrucât nu ponderea voturilor ce puteau sau nu să fie identificate conferă legalitate sau nelegalitate modului de votare.
O altă cauză de nelegalitate invocată de către apelant este și refuzul accesului avocatului reclamantei la lucrările adunării, însă nici aceasta nu poate fi primită de către instanță, întrucât calitatea de acționar conferă următoarele prerogative esențiale: dreptul de a participa și vota în adunările generale ale societății și de a încasa dividente. la primul dintre ele, evaluat în speța, exercițiul dreptului de vot se face direct sau prin reprezentant, în temeiul dispozițiilor art.120, art.125 din Legea nr.31/1990, coroborate cu cele ale art.243 din Legea nr.297/2004 și art.138 din Regulamentul nr.1/2006. Reclamantele, prezente personal la lucrările adunării, ar fi urmat să-și exercite votul în mod direct. Reclamanta, fiind însoțită de avocat, ar fi urmat să fie asistată de către acesta. Fiind angajat personal, asistența acordată ar fi putut să aibă în vedere modul de exercitare a dreptului de vot de către acționarul asistat în raport cu problemele înscrise pe ordinea de zi. Acesta este singurul conținut al mandatului pe care avocatul reclamantei îl putea primi în cadrul adunării, dacă se au în vedere drepturile și oblgiațiile acționarului în acest context.
În raport de ele, consecința refuzului accesului avocatului la lucrări nu devineargument d enelegalitate a hotărârii adoptate nici chiar dacă am lua în considerare ipoteza încălcării prevederilor Legii nr.51/1995, privind exercitarea profesiei de avocat, corelativ cu dreptul oricărei persoane de a fi asistată juridic. Din coroborarea dispozițiilor Legii nr.51/1995 cu cele prin care Legea nr.31/1990, Legea nr.297/2004, Regulamentul nr.1/2006 reglementează cadrul organizatoric și funcțional al adunărilor generale ale societăților comerciale pe acțiuni, rezultă că, în speță, reclamanta nu și-a valorificat în termenul legal prerogativele de acționar.
Exercitarea dreptului lor de vot în cadrul adunării ar fi trebuit să fie rezultatul informării și documentării lor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, pe baza materialelor puse la dispoziție de societate în termenul legal (art.1172- Legea nr.31/1990, art.243, alin. (5) - Legea nr.297/2004, art.136, alin. (3) - Regulamentul nr.1/2006). Ar fi avut dreptul să solicite lămuriri suplimentare (art.1172alin.3 - Legea nr.31/1990), societatea fiind obligată să le răspundă, ar fi avut dreptul să solicite completarea ordinii de zi, etc. În speță, reclamantele nu și-au exercitat nici unul din aceste drepturi.
Dimpotriva, ele au recunoscut că nu s-au informat asupra conținutului materialelor înscrise pe ordinea de zi. Evident, ar fi putut beneficia de asistența juridică în întregul interval de timp dintre data publicării convocatorului, 17 martie 2008, și data adunării generale, 21 aprilie 2008. Nu și-au valorificat însă acest drept.
Avocatul reclamantei, a fost anagajat în ziua adunării generale, așa cum dovedește contractul de asistența depus la dosar. A pretinde, în aceste condiții, ca reclamantei i-a fost refuzat dreptul de a fi asistată juridic este o afirmație fără suport legal și, evident, nu poate deveni cauza anulării hotărârilor adunării generale. În ce o privește pe reclamanta, motivul de nulitate nu poate fi reținut, dl.avocat nefiind angajat și de ea. În plus, luând în considerare conținutul ordinii de zi, este evident ca o asistenta juridică eficientă nu putea fi oferită în timpul desfășurării lucrărilor adunării, spre a permite fundamentarea modului de vot al acționarei asistate juridic. Iar alte probleme decât cele de pe ordinea de zi nu puteau fi legal supuse aprobării, nefiind întrunite condițiile de excepție ale art.129, alin. (7) din Legea nr.31/1990.
Faptul că reclamantele nu și-au exercitat dreptul de a se informa asupra materialelor adunării, inclusiv solicitând asistența juridică necesară documentării lor, nu poate fi identificat cu lipsirea lor de dreptul de a fi asistate juridic. Nu s-a adus un afront profesiei de avocat, așa cum se susține, exercitarea ei eficienta obligând la respectarea dispozițiilor legale incidente obiectului asistenței juridice acordate. În speță, prevederile cuprinse în Legea nr.31/1990 Legea nr.297/2004, Regulamentul nr.1/2006 reprezintă, în raport cu Legea nr.51/1995, privind exercitarea profesiei de avocat, cadrul legal special, prioritar aplicabil. lui nu echivalează cu încălcarea drepturilor acționarilor, fie ei minoritari.
Criticile apelantelor vizează nelegalitatea hotărârii și din perspectiva încălcării dispoz.art.136 1din Legea 31/1990 republicată.
Potrivit dispozițiilor menționate, actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari.
Într-adevăr, conform procurii speciale din 16.04.2009, d-nul în calitate de administrator unic al - SRL l-a mandatat pe domnul să reprezinte societatea la din 21.04.2008, însă nu se poate reține că acesta și-a exercitat cu rea credință drepturile, respectiv a încălcat drepturile și interesele legitime ale societății și ale celorlalți acționari, întrucât această societate, în calitate de persoană juridică are libertatea de a participa personal sau prin mandatar, la lucrările adunării, așa cum s-a arătat deja, contractul de mandat nefiind cenzurabil de către respectiva adunare.
Constatând că prima instanță a tranșat corect litigiul dedus judecății și având în vedere considerele deja expuse, în conformitate cu art.296 pr.civ. Curtea va respinge apelul reclamantelor.
Raportat la art.274 pr.civ. va obliga apelantele să plătească intimatei - Universal suma de 2380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr. 351 din 16.02.2009, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Obligă apelantele să plătească intimatei - UNIVERSAL M SA suma de 2380 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - ---
RED.DG/MB
25.06.09/5 ex.
Jud.fond:
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Augusta Chichișan
