Anulare hotarare aga Spete. Decizia 118/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.118/CA
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
Grefier - - -
S-a luat în examinare apelul comercial d eclarat de apelanta reclamantă TRANSILVANIA SA - cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr.110/COM din 03 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - cu sediul în,-, județ C, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 28 octombrie 2009 când s-a pronunțat prin prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea formulată la data 10.12.2008 și înregistrată sub nr- la Tribunalul Constanța reclamanta Transilvania SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC - SA să se constate nulitatea punctului 3 al Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pârâtei nr.3783 din 11.11.2008 referitor la aprobarea vânzării prin negociere directă a suprafeței de teren de 5118 mp aferente activului Grădina Cinema din Nord, județul C, către SC HOTELS SA, cu consecința comunicării Oficiului Registrului Comerțului a hotărârii pronunțate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este acționar al pârâtei cu un număr de - acțiuni reprezentând 41,18% din capitalul social și că reprezentantul său a participat la adunarea generală, exprimându-și votul împotrivă, astfel că se legitimează procesual activ în prezenta cauză.
A susținut reclamanta că pârâta, fiind societate admisă la tranzacționare și cotată pe piața, are regimul juridic reglementat de Legea nr.297/2004 privind piața de capital și regulamentele, ca norme speciale, precum și Legea nr.31/1990, ca normă generală.
În ceea ce privește nelegalitatea hotărârii atacate, reclamanta a arătat că nu a fost respectat dreptul la informare al acționarilor, fiind încălcate dispozițiile art.243 alin.5 din Legea nr.297/2004, nefiind puse la dispoziția acționarilor documentele și informațiile vizând problemele înscrise pe ordinea de zi, iar hotărârea a fost luată cu încălcarea prevederilor art.210 din Legea nr.297/2004 care consacră principiul priorității interesului societății, ori sub acest aspect hotărârea atacată este în contradicție cu prevederile statutare, fiind contrară intereselor societății.
Încălcarea dreptului la informare al acționarilor constituie cauză de nulitate absolută a hotărârii.
A mai susținut reclamanta că nu s-a arătat acționarilor că suprafața de teren ce urmează a fi înstrăinată este formată din trei loturi ori, în cazul dezmembrării, numai lotul 3 poate fi considerat aferent activului Grădina Cinema
În opinia reclamantei, celelalte două loturi puteau face obiectul unei vânzări prin licitație cu strigare așa cum o prevăd dispozițiile art.24 din OUG nr.88/1997 care statuează că vânzarea de active se face prin licitație deschisă cu strigare.
Prin hotărârea impusă de acționarul majoritar privind vânzarea terenului pârâtei prin negociere directă s-a încălcat legea întrucât prevederile art.27 din OUG nr.88/1997 sunt excepții de la regula vânzării prin licitație cu strigare întrucât contractele la care se referă art.37 sunt contractele de locație de gestiune, de închiriere sau de asociere în participațiune, ori terenul destinat vânzării nu face obiectul unor astfel de contracte.
Hotărârea este nelegală și din perspectiva dispozițiilor art.127 din Legea nr.31/1990 întrucât acționarul majoritar trebuie să se abțină de la vot; procedând în alte maniere s-a încălcat interesul societății.
În drept au fost invocate dispozițiile art.132 din Legea nr.31/1990.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, apreciind că nu subzistă motivele reclamantei cu privire la nerespectarea dreptului la informare întrucât materialele pentru ședința contestată puteau fi consultate de către acționari la sediul societății cu atât mai mult cu cât întreaga documentație a fost avizată și de către Consiliul de Administrație, reclamanta având 2 membrii în respectivul consiliu. De asemenea, sunt nefondate motivele referitoare la încălcarea atât a dispozițiilor art.210 din Legea nr.297/2004 cât și a dispozițiilor art.136 din Legea nr.31/1990, întrucât acționarul majoritar a ținut seama de documentația depusă de pârâtă, iar consiliul de administrație a aprobat atât rapoartele de evaluare cât și notele de fundamentare.
În opinia pârâtei, nu a fost încălcată nici legea și nici actul constitutiv întrucât activul Grădina Cinema din a reprezentat obiectul unui contract de asociere în participațiune încheiat cu terțul persoană juridică Hotels SA, iar temeiul legal al vânzării prin negociere directă l-a reprezentat OUG nr.88/1997.
Prin Sentința civilă nr.110/COM din 03 iunie 2009, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea reclamantei Transilvania SA.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că dreptul la informare, așa cum îl reglementează dispozițiile art.243 alin.5 din Legea nr.237/2004, a fost respectat atât timp cât în cadrul convocatorului s-a statuat că materiale pot fi consultate de către acționari la sediul societății pârâte începând cu data de 20.10.2008 în zilele lucrătoare, între orele 9,00-13,00.
Dreptul la informare al acționarilor ca și principiu ce guvernează interesul societar nu trebuie absolutizat, întrucât prin nerespectarea dreptului la informare trebuie înțeles că s-ar adopta o hotărâre în necunoștință de cauză, ceea ce nu este cazul în speță.
Reclamanta, ca și ceilalți acționari pretinși a fi vătămați, au avut posibilitatea legală să consulte documentația aferentă hotărârii contestate însă nu au uzat de acest beneficiu. De altfel, reclamanta și cu ocazia prezentării ordinii de zi, putea solicita amânarea ședinței tocmai pentru a lua cunoștință de documentația aferentă.
A motivat instanța că pretinsa încălcare a interesului societar fundamentat pe conduita acționarului majoritar de a nu se obține de la vot nu poate atrage nulitatea hotărârii, ci poate da naștere unei acțiuni în despăgubiri, evident circumscris dovedirii faptei delictuale, vinovăției sau raportului de cauzalitate.
S-a considerat că din întreaga aserțiune a reclamantei nu rezultă motivele de nelegalitate ale hotărârii contestate, fiind invocate considerente de ordin pur economic și managerial. Ori, este statuat jurisprudențial că motivele care pot constitui și determina nulitatea unui act de voință societară se circumscriu doar nelegalității sau încălcării flagrante a actului constitutiv, aspect ce nu rezultă din datele speței.
Astfel, în cauză, s-a întocmit rapoarte de evaluare pe cele trei loturi, fiind folosite 2 metode, s-au întocmit note de fundamentare de Consiliu de Administrație, iar metoda înstrăinării prin negociere directă constituie mai mult o decizie bazată pe considerente de oportunitate și nu de nelegalitate.
A apreciat instanța că dispozițiile art.24, respectiv 28 din OUG nr.88/1997 nu sunt aplicabile în speță și astfel nici nu au fost încălcate întrucât privesc modalitatea de vânzare, prin licitație sau prin negociere directă, a activelor construcții și nicidecum a terenurilor neafectate de construcții.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel reclamanta Transilvania SA care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.
A susținut apelanta că încălcarea dreptului la informare al acționarilor, astfel cum acesta este prevăzut în mod expres și imperativ de art.243 alin.5 din Legea nr.297/2004 dar și de art.134 alin.2 și art.136 alin.1 din Regulamentul nr.1/2006, constituie, conform doctrinei, cauză de nulitate a hotărârii deoarece nu reprezintă o simplă viciere a voinței exprimate ci reprezintă obstacole legale în privința chiar a formării voinței sociale.
În mod greșit prima instanță a reținut că dreptul la informare a fost respectat atâta timp cât nu au fost puse la dispoziția acționarilor informații complete privind posibilitatea de valorificare a terenului prin împărțirea în loturi și vânzarea separată a acestora, astfel ca aceștia să poată aprecia care este modalitatea optimă și cea mai profitabilă de vânzare a activelor în cauză.
Propunerea de vânzare separată a celor trei loturi de teren este confirmată prin raportul de expertiză întocmit în luna aprilie 2008, raport ce a fost prezentat instanței de către societatea pârâtă ca făcând parte din documentația aferentă hotărârii atacate, deși acționarilor le-a fost prezentat un raport de evaluare întocmit în luna august 2008.
A mai arătat apelanta că hotărârea atacată s-a luat cu votul decisiv al acționarului majoritar, cu încălcarea disp. art.127 din Legea nr.31/1990, acesta având un interes contrar celui al societății de a obține cel mai mare profit de pe urma vânzării terenului. de la vot a acționarului majoritar, pentru evitarea unui conflict de interese, atrage nulitatea hotărârii adoptate, răspunderea patrimonială a acestuia pentru daunele produse neexcluzând o astfel de sancțiune. Aceasta este consacrarea principiului specializării capacității de exercițiu a persoanelor juridice care nu pot face acte contrare scopului societății, acestea fiind nule conform art.34 alin.2 din Decretul nr.31/1954.
De asemenea, a motivat apelanta, susținerea instanței privind aplicabilitatea disp. art.24 și 27 din OUG nr.88/1997 doar în ceea ce privește construcțiile este nefondată. Potrivit art.24 alin.2, vânzarea activelor se efectuează pe bază de licitație cu strigare sau în plic, cu adjudecare la prețul de piață, iar conform art.27 pot fi vândute prin negociere directă activele ce fac obiectul unor contracte de locație de gestiune, de închiriere sau de asociere în participațiune, situație ce nu se verifică în cauză cu privire la terenul în suprafață de 5.118 mp.
Intimata pârâtă, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că SC SA a respectat dreptul la informare al acționarilor, arătându-se în cadrul convocatorului că materialele pot fi consultate de către acționari la sediul societății; adunarea a fost legal și statutar convocată; întreaga documentație a fost prezentată și aprobată de către Consiliul de Administrație la data de 29.09.2008; acționarul majoritar, respectiv Ministerul Turismului și-a exercitat cu bună credință dreptul de vot fiind respectate întocmai drepturile celorlalți acționari și interesul prioritar al societății; suprafața de teren de 5118 mp este aferentă activului Grădina Cinema ce a reprezentat obiectul unui contract de asociere în participațiune încheiat între SC - SA și SC Hotels SA înregistrat sub nr.2104/2003, activ vândut prin negociere directă; valoarea de vânzare prin negociere directă a fost stabilită printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat, la valoarea de piață a terenului.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că apelul este nefondat.
Astfel, în ceea ce privește dreptul la informare al acționarilor SC SA pentru ședința din data de 10.11.2008, se reține că prin convocatorul publicat în Monitorul Oficial nr.5594/7.10.2008 s-a stabilit la punctul 3 al ordinii de zi "aprobarea vânzării prin negociere directă a suprafeței de 5.118 mp aferentă activului Grădina Cinema din Nord, județul C, către SC Hotels SA". S-a stabilit, de asemenea, că materialele pot fi consultate de către acționari la sediul societății începând cu data de 20.10.2008 în zilele lucrătoare, între orele 9,00 - 13,00.
Față de ordinea de zi astfel stabilită și de documentația depusă de către pârâtă la dosarul cauzei, se constată că dreptul acționarilor de a fi informați cu privire la problemele supuse dezbaterii a fost întru totul respectat.
Apelanta nu invocă faptul că acționarii nu au avut cunoștință de detaliile în legătură cu care și-au exprimat votul, ci critică împrejurarea că nu s-a adus la cunoștința acționarilor și o altă variantă de valorificare a terenului decât aceea a vânzării prin negociere directă, respectiv prin lotizare și vânzarea loturilor libere de construcții la licitație. Ori, după cum se poate observa din conținutul convocatorului, o astfel de modalitate de vânzare nu a fost propusă spre dezbatere de către consiliul de administrație, iar apelanta, în calitate de acționar, nu a solicitat completarea ordinii de zi și cu această chestiune, situație în care nu se poate susține că dreptul la informare al acționarilor a fost încălcat.
Referitor la încălcarea art.127 din Legea nr.31/1990, Curtea apreciază că, în anumite situații concrete, respectiv în ipoteza în care fără votul acționarului obligat să se abțină nu se formează majoritatea necesară adoptării hotărârii, sancțiunea poate fi nu numai cea prevăzută de art.127 alin.2 privind răspunderea acționarului pentru prejudiciile cauzate societății, ci și nulitatea absolută a hotărârii dat fiind faptul că este afectat însuși modul de formare a voinței sociale.
Cu toate acestea, apelanta reclamantă nu a făcut dovada interesului contrar al acționarului majoritar, situație în care acesta ar fi trebuit să se abțină de la vot. Împrejurarea că s-a aprobat o anumită metodă de vânzare a terenului propusă de către consiliul de administrație, în baza unui raport de evaluare însușit de către acesta, nu demonstrează un anumit interes al acționarului majoritar, interes ce vine în contradicție cu interesul prioritar al societății. Ori, pentru a se evidenția un interes contrar, este necesar să se arate că luarea hotărârii s-a făcut în scopul creării uni avantaj în favoarea acționarului și în detrimentul societății, ceea ce nici nu s-a susținut și nici nu s-a probat în cauză.
Curtea constată, de asemenea, că aserțiunea apelantei privitoare la încălcarea disp. art.24 și 27 din OUG nr.88/1997 este nefondată.
Potrivit art.27 din OUG nr.88/1997, societățile comerciale care au în derulare contracte de locație de gestiune, de închiriere sau de asociere în participațiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, prin negociere directă, iar art.3 lit.d din același act normativ definește noțiunea de active ca fiind bunuri sau ansambluri de bunuri din patrimoniul unei societăți comerciale, care pot fi separate și organizate să funcționeze independent, distinct de restul activității societății sau regiei, cum ar fi unități și subunități de producție, de comerț sau de prestări de servicii, secții, ateliere, ferme, spații comerciale, spații de cazare sau de alimentație publică, spații pentru birouri sau alte bunuri de același gen,inclusiv terenul aferent acestora.
Ori, terenul în discuție reprezintă terenul aferent activului Grădina Cinema din Nord, activ vândut societății Hotels prin negociere directă în baza unui contract de asociere în participațiune încheiat între părți, astfel că se încadrează în excepția prevăzută de art.27 mai sus menționat pentru care legea nu impune vânzarea prin licitație publică.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de apelantă sunt nefondate, urmează a respinge apelul ca tare în baza art.296 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelulcomercial d eclarat de apelanta reclamantă TRANSILVANIA SA - cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr.110/COM din 03 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - cu sediul în,-, județ
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 28 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond:
Red.dec. jud.
4 ex/25.11.2009
Emis 2 comunicări
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Adriana Gherasim
