Anulare hotarare aga Spete. Decizia 1414/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1414
Sedința publică de la 04 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Maria State Ungureanu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Vintanu
JUDECATOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurentul pârât MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE împotriva sentinței comerciale nr.5297/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - COM EUROPA SRL prin lichidator judiciar - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul pârât prin consilier Pălan.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Recurentul prin consilier juridic, depune înscrisuri în xerocopii reprezentând legislație, după care, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată dezbaterile închise, în baza art.150 pr.civ. și acordă cuvântul recurentului pârât.
Recurentul pârât prin consilier juridic, solicită în principal, admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarte și în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin adresa înregistrată pe rolul acestei instanțe la 16.01.2009, Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a înaintat spre competentă soluționare cererea de recurs formulată de recurentul pârât MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, împotriva sentinței comerciale nr.5297/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - COM EUROPA SRL prin lichidator judiciar - SRL.
Prin sentința comercială sus-menționaă instanța de fond a admis actiunea formulată de reclamanta - COM EUROPA SRL prin lichidator judiciar - SRL, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE. S-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr.32 din 08.07.2003 și a procesului-verbal din data de 15.09.2003 pentru trecerea in proprietate publică a statului a imobilului clădire situat in B,-,. 12B, parter, sector4. S-a dispus restabilirea situatiei anterioare emiterii acestor acte și restituirea în natura in patrimoniul reclamantei sau a contravalorii acestuia asa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expertul ing. - ( 6.790.038 lei RON).
Pentru a pronunța această soluție judecătorul-sindic a reținut următoarele:
Prin cererea inregistrata Ia nr- Ia Tribunalul București -Secția a VII-a Comercială, lichidatorul judiciar - SRL, a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL FINANTELOR pentru a constata nulitatea absoluta a deciziei din 18.07.2003 emisa de COMISIA PENTRU SOLUTIONAREA DEBITORILOR care solicita trecerea in proprietate publica a statului a unor bunuri imobile asupra executarii silite din din cadrul MINISTERUL D E FINANTE, constatarea nulitatii absolute a procesului verbal pentru trecerea in proprietate publica a statului incheiat la 15.09.2003 încheiat intre parat si debitoare - COM - EUROPA SRL si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii acestor acte.
Prin analiza probatoriului administrat în cauză a tribunalul a retinut preluarea imobilului din litigiu s-a facut cu "legarea drepturilor celorlalti creditori, care au un drept general asupra averii debitoarei si a îndestulat cu proprietate MINISTERUL FINANTELOR".
Potrivit articolului 21 din OG 61/2002 modalitatile de stingerea a obligatiilor bugetare sunt: plata, compensarea, executarea silita, precum si alte modalitati prevazute de ordonanta, exclusa fiind această preluare în proprietate publica.
Pe deaspura ambele parti de existenta altor modalitati si prin cerere au incheiat actele pe o cauza ilicuta asa cum prevăd articolul 948 pct. 4 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul pârât MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE apreciind soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Judecatorul sidic a interpretat gresit actul dedus judecatii, schimband natura si intelesul vadit neindoielnic al acestuia, hotararea cuprinzand motive e de natura pricinii.
Astfel, prin adresa nr.36.393/25.11.2002, - EUROPA SRL, prin reprezentant legal, a solicitat aplicarea procedurii de trecere in proprietare statului a imobilului situat in B Bd.- -, bloc 12.B, sector 4 si stingerea unor creanțe ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat prin darea în plată a acestui bun imobil din proprietatea sa, prin trecerea în proprietatea publică a statului, conform dispozitiilor HG nr.682/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile ale debitorilor persoane juridice, supuse executării silite.
Asa cum rezulta din actele aflate la dosarul cauzei, societatea debitoare se afla in procedura de executare silită prevazuta de OG nr.11/1996 privind executarea creantelor bugetare, imobilul din B, B-dul - -, bloc 12B, Sector 4, fiind indisponibilizat prin procesul verbal de sechestru nr.37014/25.09.2002, incheiat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4.
Ca urmare a cererii formulate si a documentatiei depuse la Directia Generala a Finantelor Publice B, de catre societatea debitoare, prin Decizia nr.32/08.07.2003 Comisia pentru solutionarea cererilor debitorilor care solicita trecerea in proprietatea publica a statului a unor bunuri imobile supuse executarii silite a aprobat trecerea în proprietatea publica a statului a imobilului situat in B, B-dul - -, bloc 12B, Sector 4, proprietatea - EUROPA SRL si stingerea obligatiilor pe care le inregistra aceasta societate fata de bugetul statului, in limita sumei de 11.679.642.500 lei.
Asa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului, la momentul acestei operațiuni juridice, singurul creditor garantat al societatii debitoare, era bugetul de stat, imobilul fiind sechestrat de organul fiscal in a carui administrare se afla debitoarea.
Judecatorul sindic fara nici un temei legal, afirma ca operațiunea de dare in plată nu putea avea loc, intrucat OG nr.61/2002 prevede alte modalități de stingere a obligatiilor bugetare, operatiunea juridica de preluare in proprietatea statului fiind exclusa, mai mult arata ca prin aceasta au fost lezate drepturile creditorilor.
Afirmatia judecatorului sindic este falsa, atat OG nr.11/1996, cat si OG nr.61/2002, respectiv OG nr.92/2003 prevad ca modalitatea de stingere a obligatiilor fata de bugetul de stat, operatiunea de dare in plata si nu stabilesc o ordine in care urmeaza sa se aplice modalitațile de stingere a creantelor bugetare si de executare silita.
Un alt motiv de natura pricinii este reprezentant si de invocarea cauzei illicite pentru a argumenta solutia de admitere a actiunii si constatare a nulității absolute a actelor juridice atacate.
De altfel, nici reclamanta nu aduce argumente care sa demonstreze caracterul ilicit al operatiunii de dare in plata, respectiv nu invoca vreuna din cauzele de nuIitate ale actuluI juridic supus judecatii.
Un al treilea motiv de recurs prevazut de art.304 pct.6 Cod procedura civila, il reprezinta faptul ca instanta de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Intimata reclamantă - SRL în calitate de lichidator judiciar a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând dispozițiile articolului 60 și 61 lit. b și c din Legea nr. 64/1995 și arătând în esență că:
Actele de trecere in proprietatea publica a statului a imobilului in litigiu au fost intocmite cu cca 1(un) an inaintea datei de deschidere a procedurii insolventei impotriva falitei fapt ce o indreptateste pe reclamantă sa creadă ca acest transfer din proprietatea in proprietatea publica a statului a avut drept scop ascunderea unei parti din patrimoniu de la urmarirea creditorilor, respectiv actele de transfer au avut o cauza ilicită.
La momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu din patrimoniul falitei in patrimoniul Statului R reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, respectiv la data de 15.09.2003, debitoarea COM EUROPA se afla in stare de insolventa iminenta iar recurenta Ministerul Finantelor Publice cunostea aceasta stare de insoventa iminenta a debitoarei, fapt ce reiese din cuprinsul actelor a caror anulare face obiectul prezentei pricini, acte conform carora creanta datorata de falita bugetului de stat era de 97.383.074.913 lei.
Mai mult decat atat, procedura insolventei impotriva debitoarei a fost deschisa la cererea recurentei Ministerul Finantelor Publice -
Prețul achitat de recurenta Ministerul Finantelor Publice pentru imobilul in este inferior valorii reale/de piata a acestuia la momentul vanzarii.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate reține următoarea situație de fapt:
- SRL în calitate de lichidator judiciar al - COM EUROPA SRL a solicitat în contradictoriu cu MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE constatarea nulitatii absolute a deciziei nr. 32 din 08.07.2003, emisa de comisia pentru solutionarea cererilor debitorilor care solicita trecerea in proprietatea publica a statului a unor bunuri imobile supuse executarii silite, din cadrul ministerului d e finante;
Constatarea nulității absolute a procesului verbal pentru trecerea in proprietatea publica a statului incheiat la data de 15 septembrie 2003 intre Ministerul Finantelor Publice -DGAMB si..COM - EUROPA SRL;
Repunerea partilor in situatia anterioara in sensul obligarii autoritatii parate sa procedeze la transferul patrimonial al imobilului in averea societatii..COM - EUROPA SRL;
Față de societatea debitoare s-a deschis procedura falimentului prin sentința comercială nr.1439/21.10.2004 iar înstrăinarea imobilului în cauză prin trecerea sa în proprietate publică a avut loc în 2003, conform Deciziei 32/15 septembrie 003 deci înlăuntrul termenului de 3 ani în care se poate formula acțiunea.
Lichidatorul judiciarsusțineîn acțiunea introductivă ca imobilul a trecut intimata proprietatea statului într- modalitate atipică prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 61/2002, privind colectarea creantelor bugetare, la cererea reprezentantilor societății debitoare, procedandu-se astfel la o stingere partiala a creanței pe care debitoarea o avea față de bugetul statului dar cu lezarea intereselor celorlalti creditori ai societatii debitoare, in perioada premergatoare declansarii procedurii de reorganizare judiciara si in cunostinta de cauza din partea ampelor parti.
In speta, nulitatea absoluta are ca punct de plecare imprejurarea ca atât decizia de trecere în proprietatea Statului cat si incheierea procersului verbal mai sus mentionat s-a perfectat in cunostinta de cauza fiind cunoscut de catre ambele parti faptul ca societatea va fi supusa procedurii falimentului, situatie in care la masa credala se vor înscrie si alti creditori, existand riscul ca, MINISTERUL D E Finante sa nu-si poată îndestula pe deplin creanta pe care o detinea fata de societatea debitoare.
Prin sentința recurată instanța de fond, a apreciat în esență, că darea în plată nu este o modalitate de stingere a obligațiilor iar în ceea ce privește motivele pentru care apreciază că a intervenit nulitatea absolută acestea nu au fost deloc analizate în considerentele deciziei.
Pe de altă parte așa cum susține și recurenta, reclamantul nici nu a dezvoltat motivele de nulitate absolută iar indicarea temeiului de drept al acțiunii (articolele 60-61 lit. b și c din legea nr. 64/1990 republicată) au fost invocate abia în recurs prin concluzii scrise.
Din actele și lucrările dosarului, față de cererea de chemare în judecată, față de dispozițiile articolului 60 și articolului 61 lit. b și c din legea nr.64/1995 - în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, față de dispozițiile articolului 175 din Codul d e procedură fiscală (OG nr. 92/2003 astfel cum au fost modificate prin articolul I pct. 30 din OG nr. 47/2007), Curtea va admite recursul formulat pentru următoarele considerente:
Sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică fiind dată cu aplicarea greșită a legii ( articolul 304 pct. 8 Cod procedură civilă).
Astfel pe lângă împrejurarea că instanța de fond nu a analizat toate motivele cererii de chemare în judecată, mulțumind-se doar să facă aprecieri față de "darea de plată" și aceste aprecieri sunt greșite.
Darea în plată ca și modalitate de stingere a creanțelor fiscale este prevăzută în articolul 175 din Codul d procedură fiscală, dispoziții care prevăd că toate creanțele fiscale - pot fi stinse la cererea debitorului, oricând, cu acordul creditorului fiscal prin trecerea în proprietatea publică a statului - a bunurilor imobile.
În continuarea prevederilor acestui articol este descrisă modalitatea în care se procedează în această situație.
Ca urmare față de această dispoziție legală, față de dispozițiile articolului 304 pct. 8 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul formulat, și va modifica în tot sentința recurată și reținând cauza spre rejudecare și analizând ansamblul probator administrat în cauză va reține următoarele:
Față de obiectul cererii de chemare în judecată și temeiul de drept aplicabil acesteia respectiv articolul 60 și articolul 61 lit. b și c din legea nr. 64/1995, astfel cum era în vigoare la data introducerii acțiunii, trebuie verificat dacă, actele de trecere în proprietatea statului a imobilului în litigiu reprezintă operațiuni comerciale prin care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, se susține de lichidatorul judiciar că imobilul în litigiu a fost trecut în favoarea statului pentru o sumă derizorie de 11.679.642.500 lei vechi față de valoarea din raportul de expertiză de 34.201.147.627 lei vechi.
În situația prevăzută de articolul 61 lit. b din Legea nr. 64/1995 - are în vedere actele efectuate de debitor prin care acesta executa o prestație de o valoare disproporționat de mare față de valoarea primită.
Actele avute în vedere de acest text de lege sunt acte cu caracter comutativ și lezionare și care se referă la existența uneidisproporțiivădite de valoare în favoarea terțului între prestații reciproce.
Nu intră în această categorie operațiunea de dare în plată - nu este vorba de un act comercial derulat între societatea debitoare și Ministerul Finanțelor, astfel nu se aplică dispozițiile articolului 61 lit. b din legea nr. 64/1995 republicată.
Urmează a se verifica dacă actele a căror anulare se cere se încadrează în categoria celor prevăzute de articolul 61 lit. c - adică au fost încheiate cu intenția de a sustrage bunul de la urmărirea celorlalți creditori sau de le leza în orice alt fel drepturile.
Pentru exercitarea acțiunii în anulare prevăzută de acest texte legal, se cere ca administratorul sau lichidatorul judiciar să facă dovada participării la fraudă cocontractanților.
Dacă nu se face dovada intenției tuturor părților actului de a sustrage bunul de la urmărire de către creditori, actul în cauză nu poate fi anulat.
În speța de față, lichidatorul judiciar prin probele administrate în cauză, înscrisuri și expertiză nu a făcut dovada că prin actul încheiat părțile au avut intenția de a-i frauda pe ceilalți creditori cu atât mai mult cu cât după încheierea acestui act în 2003, în aprilie 2004 chiar Direcția Generală de Administrație a Contribuabili (din cadrul Ministerului Finanțelor Publice ANAF) a formulat cererea de deschidere a procedurii falimentului față de debitoare (astfel cum rezultă din actele înaintate de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială din dosarul nr. 516/2004).
Ca urmare nefiind dovedite îndeplinirea condițiilor articolului 61 lit. c din Legea nr. 64/1995, cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Pe de altă parte revenind la motivul pentru care a fost admis recursul, chiar intimata reclamantă în "concluziile scrise" depuse în recurs a recunoscut că procedura de dare în plată este prevăzută de articolul 175 din Codul d e procedură fiscală.
Pentru toate aceste considerente, față de dispozițiile articolului 304 pct. 8 Cod procedură civilă, articolului 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul pârât MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE împotriva sentinței comerciale nr.5297/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - COM EUROPA SRL prin lichidator judiciar - SRL.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
Ex.2/24.11.2009
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Ana Maria State UngureanuJudecători:Ana Maria State Ungureanu, Gabriela Vintanu
