Anulare hotarare aga Spete. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercial, de Contencios

Administrativ și Fiscal-

DOSAR NR.-

DECIZIA NR.208/C/2009 -

Ședința public din 28 mai 2009

PREȘEDINTE: Tătar Ioana- - - judector

- -- judector

- - -judector

- - - grefier

*******

Pe rol fiind soluționarea recursului comercial formulat de reclamanta-" - "SRLcu sediul procedural ales în O,-,.3, jud. B, în contradictoriu cu intimata pârât-" COM"SRLcu sediul în C,-, jud. D împotriva ordonanței nr.369/COM din 18 martie 2009 pronunțat de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect - acțiune în anulare-.

Se constat c, dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 21 mai 2009, când prțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dat, încheiere ce face parte integrant din prezenta decizie și când s-a amânat pronunțarea hotrârii pentru data de 28 mai 2009. În termenul de pronunțare, recurenta reclamant a depus la dosar concluzii scrise.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Asupra recursului comercial d e faț, constat urmtoarele:

Prin ordonanța nr.369/COM din 18 martie 2009, Tribunalul Bihora admis excepția necompetenței teritoriale de soluționare a cauzei, invocat din oficiu de ctre instanț, și pe cale de consecinț, s-a dispus declinarea competenței teritorial de soluționare a cauzei formulat de reclamanta/creditoare - - SRL, cu sediul în Ungaria,- și cu sediul procedural ales în România, O,-, etaj. 3, județul B, în contradictoriu cu pârâta/debitoare - COM SRL, cu sediul în C,-, județul D, în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunța aceast hotrâre instanța de fond a reținut c, la termenul din 18.02.2009 instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bihor de soluționare a cauzei, excepție asupra creia creditoarea a solicitat a fi respins, fcând trimitere la dispozițiile art.7 Cod procedur civil și art.10 Cod procedur civil care stabilește o competenț relativ.

Debitoarea legal citat nu și-a formulat poziția asupra excepției invocate.

Faț de excepția invocat din oficiu de ctre instanț s-a reținut c litigiul dedus judecții are natur juridic comercial, reclamanta societate comercial din Republica Ungaria a solicitat obligarea debitoarei societate comercial cu sediul în România, C,- la plata contravalorii mrfurilor livrate, urmare a raporturilor comerciale de vânzare/cumprare de bunuri mobile. Fiind un raport juridic comercial cu element de extraneitate, dat de calitatea de persoan juridic strin a reclamantei/creditoare, în cauz nu sunt aplicabile normele interne reglementate de dispozițiile Art.7 și Art.10 din Codul d e procedur civil, ci în speț sunt aplicabile Normele Internaționale reglementate de prin Regulamentul() nr.44/2001, al Consiliului din 22.12.2000 privind competența judiciar, recunoașterea și executarea hotrârilor în materie civil și comercial.

Astfel, în considerentele regulamentului, respectiv în conformitate cu alin.6, pentru atingerea obiectivului liberei circulații a hotrârilor în materie civil și comercial, este necesar și oportun ca normele care reglementeaz competența judiciar, recunoașterea și executarea hotrârilor, s fie reglementate de un instrument juridic comunitar, cu caracter imperativ și de aplicare direct, iar în conf. cu alin.11 din același regulament, normele de competenț de întemeiaz pe principiul conform creia competența este determinat, în general de domiciliul pârâtului, și astfel trebuie s fie întotdeauna disponibil, cu excepția câtorva situații bine definite, în care materia litigiului sau autonomia prților justific un alt factor de legtur.

Având în vedere c sediul pârâtei se afl în România, orașul C, pe raza teritorial a Tribunalului Dolj, în baza Art.11 din Regulamentul() nr.44/2001, al Consiliului din 22.12.2000 privind competența judiciar, recunoașterea și executarea hotrârilor în materie civil și comercial, vzând dispozițiile art.25 din același Regulament, instanța a declinat competența teritorial de soluționare a cauzei formulat de ctre reclamant în favoarea Tribunalului Dolj.

Împotriva hotrârii pronunțate de prima instanț a declarat recurs, reclamanta -" - "SRL, solicitând instanței admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre competent soluționare Tribunalului Bihor, în vederea soluționrii pe fond a cererii.

În motivarea recursului recurenta a învederat instanței c, în fapt, prin contractul de dintre prți, s-a stabilit la art.10 un pact comisoriu atributiv de lege aplicabil, respectiv de competenț a instanței, care coroborat cu prevederile art.10 Cod procedur civil, consider recurenta c, instanța competent s soluționeze cauza este instanța de la sediul procesual ales de reclamant, în speț Tribunalul Bihor.

Pe de alt parte, mai arat c, excepția necompetenței teritoriale este o excepție relativ, alternativ și nu absolut, astfel c ea nu poate fi invocat din oficiu de ctre instanț, ci doar de ctre pârât, ori instanța a citat pârâta cu mențiunea de a se pronunța asupra excepției invocate.

Deși legal citat, pârâta nu s-a pronunțat în nici un fel asupra excepției.

Intimata, deși legal citat în cauz, nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat la dezbaterea cauzei.

Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, reține c este fondat, urmând ca în baza prevederilor art.158 alin.3, art.312 Cod procedur civil s dispun admiterea lui, casarea în totalitate a sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre soluționare la aceeași instanț, pentru urmtoarele considerente:

Prin cererea pentru emiterea ordonanței de plat, recurenta a solicitat instanței obligarea intimatei la plata sumei de 35.903,25 euro, cu dobânzile legale aferente, în temeiul prevederilor art.1 și urm. din OUG nr.119/2007.

Potrivit prevederilor art.5 din OUG nr.119/2007, cererea privind creanța de plat a prețului se dispune la instanța competent pentru soluționarea fondului cauzei în prim instanț, judectorul având obligația de a verifica competența instanței potrivit dispozițiilor legale.

În speț, instanța de fond la primul termen de judecat, din oficiu a invocat excepția de necompetent teritorial a Tribunalului Bihor, în soluționarea cererii, datorit faptului c sediul societții pârâte se afl în C, reținând c raportul juridic comercial dintre prți are un element de extraneitate( reclamanta fiind societate maghiar) și incidența în cauz a prevederilor Regulamentului CE nr.44/2001.

Regulamentul CE nr.44/2001, privind competența judiciar, recunoașterea și executarea hotrârilor în materie civil și comercial, cuprinde norme comunitare privitoare la competența de soluționare a cererilor în materie civil și comercial dintre persoane aflate în state membre diferite, statuându-se cu valoare de principiu c în general competența este determinat de domiciliul pârâtului cu excepția câtorva situații bine definite și artate expres, în care materia litigiului sau autonomia prților justific un alt factor de legtur.

Acest norme comunitare de competenț reglementeaz competența de soluționare a cererilor vizate de regulament între instanțe situate în state membre diferite și nu norme de competenț teritorial privitoare la competența teritorial a instanțelor dintr-un stat membru.

Art.25 din Regulamentul CE nr.44/2001 reținut de prima instanț nu are incidenț în cauz, deoarece el reglementeaz situația în care instanța dintr-un stat membru sesizat pe cale principal constat c, competența de soluționare a cererii aparține unei alte instanțe dintr-un alt stat membru potrivit competențelor exclusive stabilite la art.22 din regulament. Ori, în speț, cererea formulat d recurent nu se încadreaz în categoria cererilor vizate de art.22 din Regulamentul nr.44/2001, iar necompetența reținut de prima instanț nu a vizat stabilirea competenței unei instanțe dintr-un alt stat membru, ci faț de o alt instanț aflat tot în România.

Aceeași regul privitoare la competența legat de domiciliul pârâtului stabilit cu valoare de principiu și regul general în cuprinsul regulamentului este prevzut și în legislația român la art.5 Cod procedur civil ca și competenț teritorial de drept comun.

Excepția de necompetenț teritorial de drept comun cum este și cea reținut în cauz de prima instanț, este o excepție de necompetenț relativ ce vizeaz înclcarea normelor de competenț teritorial cu excepția celor exclusive și care poate fi invocat numai de ctre pârât și numai pân la prima zi de înfțișare. Aceast excepție relativ nu poate fi invocat de instanț din oficiu, deoarece instanța poate pune în discuție doar excepții de ordine public absolut, inclusiv în materia competenței de soluționare a cauzei.

Prin urmare, se reține c, în mod eronat prima instanț a invocat din oficiu excepția de necompetenț teritorial relativ raportat la sediul societții pârâte, motivele de recurs invocate sub acest aspect fiind fondate.

De asemenea, se constat c, dispozițiile comunitare cuprinse în Regulamentul CE nr.44/2001 reținute de prima instanț nu au incidenț în cauz, în privința excepției de necompetenț teritorial relativ invocate, normele comunitare nestatuând asupra competenței teritoriale dintre instanțele situate într-un stat membru, ci între instanțe din state membre diferite.

În consecinț, se reține c, prima instanț a aplicat greșit prevederile legale incidente legate de competența teritorial de drept comun a instanțelor, invocând din oficiu o excepție pe care doar pârâta o putea invoca și care în speț, nu a invocat-o și nici nu a susținut-o dup invocarea ei de ctre instanț.

Pentru aceste considerente, instanța de recurs va admite ca fondat recursul și va casa sentința atacat cu trimiterea cauzei spre soluționare la aceeași instanț.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondatrecursul declarat de recurenta-" - "SRLcu sediul în,-, Ungaria și cu sediul procedural ales în O,-,.3, jud. B, în contradictoriu cu intimata pârât-" COM"SRLcu sediul în C,-, jud. D împotriva ordonanței nr.369/COM din 18 martie 2009 pronunțat de Tribunalul Bihor, pe care o caseaz cu trimitere pentru o nou judecare la Tribunalul Bihor, ținând seama de considerentele prezentei decizii.

Cheltuielile de judecat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

IREVOCABIL .

Pronunțat în ședința public, azi 28 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR, GREFIER.

Red.dec. - jud. -

- în concept, 01.06.2009 -

Jud. fond

Tehnoredact.--

02.06.2009/ 2 ex.

Președinte:Tătar Ioana
Judecători:Tătar Ioana, Sotoc Daniela, Blaga Ovidiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 208/2009. Curtea de Apel Oradea