Anulare hotarare aga Spete. Decizia 211/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.211/COM
Ședința publică de la 15 decembrie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 2: Erol Geli
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul comercial d eclarat de reclamanta TRANSILVANIA SA, cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr.71/03.04.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, cu sediul în Port 54, județ C, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic, pentru apelanta reclamantă TRANSILVANIA SA B, în baza delegației nr.5426/03.07.2008 și avocat, pentru intimata pârâtă SC SA, în baza împuternicirii avocațiale nr.49298, depusă la dosar.
Apelul este motivat, timbrat judiciar cu suma de 20 lei, conf. nr.698/27.05.2008 (fila 5), timbru judiciar 0,30 lei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art.87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat învederează instanței că excepția lipsei de interes a fost invocată ca și apărare de fond. Arată că nu are alte cereri de formulat solicitând cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic arată că nu are alte cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu disp. art.150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul, consilier juridic susține concluzii de admiterea apelului astfel cum a fost formulat. Față de excepția privind lipsa de interes arată că a răspuns la aceasta prin notele scrise depuse la dosar.
Având cuvântul, avocat susține concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr.71/COM/2008 pronunțată de Tribunalul Constanța ca fiind legală și temeinică pentru considerentele expuse în întâmpinarea, urmând a se reține că: dispozițiile imperative prevăzute de lege privind convocarea adunării extraordinare a acționarilor au fost respectate astfel că în mod întemeiat instanța de fond a înlăturat această critică; motivul referitor la încălcarea dispozițiilor legale este vădit neîntemeiat întrucât prezenta delegare de atribuții este efectuată în strictă conformitate cu textul de lege care prevede tocmai necesitatea unei hotărâri a adunării generale, în vederea încheierii de către Consiliul de Administrație a unor acte având o valoare mai mare de 20% din totalul activelor imobilizate; prin urmare textul de lege invocat de reclamantă în realitate justifică necesitatea adunării generale și a delegării de competențe executată prin intermediul acesteia și nu constituie un motiv de nelegalitate al hotărârii; în cauză nu s-au produs dovezi din care să rezulte că apelanta mai are interes în prezentul apel. Cheltuielile de judecată urmează a fi solicitate pe cale separată.
Instanța lasă dosarul în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față, constată;
1. Obiectul și părțile din litigiu
Reclamanta Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA, prin cererea înregistrată la ribunalul Constanța - Secția comercială sub nr-, a chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând constatarea nulității absolute a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor din 18.10.2007, comunicarea sentinței către ORC C pentru radierea din registrul comerțului a mențiunilor efectuate în baza hotărârii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut că a fost convocată adunarea generală extraordinară a acționarilor cu următoarea ordine de zi:
1. acordarea unor împuterniciri consiliului de administrație pentru:
a) contractarea de împrumuturi în numele societății până la concurența sumei de 20.000.000 euro pe an financiar și semnarea actelor necesare în acest sens;
b) a decide constituirea de garanții asupra bunurilor aflate în
patrimoniul societății și să semneze orice act necesar pentru constituirea de garanții asupra bunurilor aflate în patrimoniul, aferente contractelor de credit;
c) să decidă constituirea de garanții asupra bunurilor aflate în patrimoniul societății pentru garantarea rambursării unor împrumuturi obținute de domnul, în vederea compensării garanțiilor constituite asupra bunurilor personale ale acestuia pentru creditele obținute de societate.
2.aprobarea contractării de credite și a constituirii de garanții asupra bunurilor aflate în patrimoniul societății, în limitele prevăzute la punctul 1 din convocare.
Hotărârea adoptată de acționari este lovită de nulitate, conform susținerilor reclamantei, întrucât acționarilor li s-a pus la dispoziție o informare sumară asupra unor contracte de leasing ce vizau pct.1 lit.a, contrar dispozițiilor art.224 alin.2 și 3 din Legea nr.297/2004.
Administratorilor li s-au acordat puteri discreționare asupra patrimoniului societății, aceștia putând contracta, anual, credite al căror cuantum depășesc dublul activului net al sfârșitului anului 2006 (25.000.000 euro față de 37.441.846 lei).
Hotărârea este lovită de nulitate motivat de faptul că încalcă art.241 alin.1 din Legea nr.297/2004 care impune aprobarea prealabilă pentru fiecare act de vânzare, înstrăinare, schimb, constituire în garanție a activelor a căror contravaloare individuală sau cumulată depășește 20% din totalul activelor imobilizate.
În drept, au fost invocate dispozițiile legale arătate în motivarea cererii și art.132 din Legea nr.31/1990.
Au fost anexate cererii, nr.3071/5.11.2007, procesul verbal nr.3/18.10.2007, nr.2349/10.09.2007.
Pârâta SC SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
A arătat pârâta că delegarea de atribuții a fost efectuată cu respectarea art.241 alin.1 delegarea de atribuții către consiliul de administrație fiind impusă de amploarea operațiunilor comerciale pe care le desfășoară societatea.
În dovedirea susținerilor făcute în apărare, pârâta a depus adresele 5441/7.09.2007, 5442/7.09.2007, 5450/7.09.2007, convocatorul, raportări curente către, încheierea nr.28393/25.10.2007 a judecătorului delegat la ORC.
2. Hotărârea tribunalului
Prin sentința civilă nr.71/2008, Tribunalul Constanța - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de către Societatea de Investiții Financiare Transilvania SA, în contradictoriu cu pârâta SC SA, având ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor din 18.10.2007.
Pentru a dispune astfel a reținut,în esență, prima instanță că în speță nu s-a produs o încălcare a dispozițiilor art.224 alin.2 și 3 din Legea nr.297/2004, ordinea de zi cuprinsă în convocator fiind clar enunțată indicându-se totodată faptul că materialele supuse că materialele supuse dezbaterii acționarilor sunt puse la dispoziția acestora în zilele lucrătoare, începând cu data de 10.09.2007.
S-a mai reținut că nu s-au încălcat disp. art. 241 alin.1 din Legea 297/2004 nereieșind din probatoriul administrat că adunarea generală extraordinară a acționarilor ar fi acordat consiliului de administrație posibilitatea de a dispune de patrimoniul societății peste limita valorică de 20% reglementată de lege.
S-a arătat de către instanța de judecată că în situația încheierii unui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale amintite mai sus oricare dintre acționari poate solicita pe cale judiciară anularea acestuia și urmărirea administratorilor pentru repararea prejudiciului cauzat societății fără a se impune însă anularea hotărârii prin care s-a luat aceea măsură.
4. Apelul
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că greșit s-a reținut de către prima instanță că s-au respectat dispozițiile referitoare la convocarea și desfășurarea adunării generale ale acționarilor întrucât:
Acționarilor nu li s-a pus la dispoziție decât o sumară informare asupra unor contracte de leasing, fără a se face referire la propunerea aflată la pct. (1) lit. (a).
Acordarea administratorilor a unor puteri discreționare asupra patrimoniului societății, prin împuternicirea acestora de a contracta anual credite într-un cuantum ce depășește dublul activului net la sfârșitul anului 2006 (25.000.000 Euro față de 37.441.846 ron ) fără a exista o fundamentare economică asupra necesității contractării unor credite de asemenea valoare încalcă principiul egalității între acționari întrucât urmare a adoptării hotărârii rezultă că persoana ce va avea cunoștință despre situația economică a societății este doar acționarul majoritar.
Greșit s-a interpretat de către instanță că s-ar fi respectat disp. art.241 din Legea 297/2004, aceasta cu atât mai mult cu cât dreptul de control al acționarilor asupra operațiunilor încheiate de administratori în cazul societăților listate la bursă este mai accentuat față de societățile închise, prin impunerea unei limitări la nivelul unui procent de 20% din valoarea activelor,a actelor de dispoziție ce se vor încheia de către administratori, fără aprobarea.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
5. Curtea
Analizând hotărârea pronunțată prin prisma criticilor formulate de apelantă, Curtea va reține că aceste critici sunt parțial fondate pentru considerentele:
În ceea ce privește critica referitoare la concluziile primei instanțe privind respectarea dispozițiilor art.224 alin. 2, 3 din Legea 297/2004, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele:
S-a criticat de către apelanta reclamantă faptul că principiul consacrat de lege potrivit cu care societatea comercială trebuie să asigure un tratament legal pentru toți acționarii ce dețin acțiuni de aceeași clasă a fost încălcat prin aceea că acționari au avut acces la o informare sumară asupra unor contracte de leasing, fără a se face vreo referire la posibilitatea de informare asupra împrumuturilor ce urmau a fi contractate în unele societății, aceste aspecte cunoscându-se doar acționarul majoritar.
Este adevărat că îndeplinirea obligației de convocare a adunării generale reprezintă una definitorie, prin ea realizându-se consultarea adunării generale în legătură cu cele mai importante probleme de funcționare a societăților și exprimarea voinței sociale în legătură cu aceste probleme.
În speță însă, față de modalitatea de redactare ordinii de zi cuprinsă în convocator, nu se poate spune că nu s-a realizat o informare efectivă a acționarilor.
Convocatorul întocmit în cauză realizează o explicitare în limite rezonabile, a problemelor înscrise pe ordinea de zi.
Nu poate fi primită critica potrivit cu care nedetalierea elementelor privind creditele ce urmează a fi contractate,în condițiile în care în cuprinsul convocatorului se motivează că materialele supuse dezbaterii vor putea fi consultate de acționari în anumite zile, ar atrage încălcarea principiului egalității între acționari, prin cunoașterea situației economice a societății doar de către acționarul majoritar.
Aceasta pentru că menționarea concretă în convocator a măsurilor justificate de buna funcționare a societății, constând în contractarea de împrumuturi, suma ce urmează a fi împrumutată și corelativ acestei măsuri constituirea de garanții, reprezintă tocmai expresia consultării adunării generale și permite exprimarea voinței sociale referitor la aceste probleme.
În ceea ce privește cealaltă critică de apel, în opinia instanței de apel se apreciază că aceasta apare ca întemeiată, pentru considerentele:
Motivarea primei instanțe în ceea ce privește înlăturarea acestei apărări a reclamantei a vizat lipsa unui probatoriu care să reflecte faptul că valoarea activelor imobilizate ale societății ce urmează face obiectul unor acte de dispoziție dintre cele enumerate de lege a depășit 20% din totalul activelor imobilizate, individual sau cumulat,pe durata unui exercițiu financiar.
Față de acest aspect reținut de prima instanță,Curtea arată că pe de o parte nu s-a contestat de către pârâtă împrejurarea că valoarea activelor vizate de actele de dispoziție nu ar depăși pe durata unui exercițiu financiar 20% din totalul activelor imobilizate; de altfel,având în vedere valoarea creditelor ce se intenționează a se contracta -25. 000.000 euro este evident că valoarea acestor active trebuie să fie una consistentă.
Dispoziția legală încălcată este cuprinsă în Legea pieței de capital,lege specială prin care se stabilesc obligații suplimentare și specifice în sarcina anumitor societăților comerciale,importante, ca cea în cauză.
Una dintre aceste obligații vizează actele juridice de dispoziție,ce vizează activele sale cu valoare mare,pe care aceasta le încheie.
În considerarea celor arătate aceste dispoziții legale instituie o limitare a puterii administratorilor societății în ceea ce privește încheierea unor acte de dispoziție referitoare la acest tip de active imobilizate de valoare mare.
Într-o astfel de situație,legiuitorul a impus aprobarea prealabilă a acestor operațiuni de.
Chiar dacă legiuitorul nu a menționat expres că adoptarea unei măsuri ca în cauză -împuternicirea consiliului de administrație să facă acte de dispoziție asupra unor active de valoare mare fără exista o aprobare prealabilă a -se sancționează cu nulitatea actului prin care s-a adoptat măsura,aplicarea acestei sancțiuni rezultă pe de o parte dintr- intrepretare sub aspect teleologic a legii 31/1990,dar și din prisma naturii intereselor ocrotite -generale -,precum și a importanței sale pentru formarea voinței sociale.
Ori prin hotărârea contestată i-a fost delegat Consiliului de Administrație, exercițiul uneia din atribuțiile, realizându-se astfel o eludare a scopului dispozițiilor legale în baza căreia s-a luat măsura de către pârâtă.
Prin edictarea acestei dispoziții legale legiuitorul a urmărit tocmai ca aprobarea dată de să se întemeieze pe constatarea și aprecierea oportunității unor acte de dispoziție ce vizează active cu valoare mare, acte cu impact important asupra bunului mers al activității societății, a eficienței acesteia, acte care nu pot fi hotărâte de administratori.
Motivul pentru care s-a luat măsura împuternicirii consiliului de administrație să facă acte de dispoziție asupra unor active de valoare mare (exprimat în procesul verbal încheiat cu ocazia adoptării măsurii) este justificat de faptul că timpul de obținere a împrumuturilor pentru societate prin consiliul de administrație este mai mic decât cel necesar pentru convocarea acționarilor în vederea exprimării acordului acestora, în cadrul unei adunări generale extraordinare.
Însă, existența unei legislații stufoase sau unei birocrații excesive nu pot justifica încălcarea dispozițiilor legale și pe cale de consecință încălcarea scopului pentru care ele au fost edictate.
Aceasta cu atât mai mult cu cât în cazul societăților listate, ca cea din cauză, dreptul de control al acționarilor asupra operațiunilor încheiate de către administrator este mai accentuat decât în cazul societăților închise iar această limitare a încheierii actelor de dispoziție la 20% din valoarea activelor, fără aprobarea este expresia acestui fapt.
Fără a aprecia asupra oportunității măsurilor adoptate,ci doar asupra legalității hotărârii adoptate, în cauză se poate vorbi despre o nelegalitate a desfășurării atâta vreme cât acționarii nu au aprobat și votat contractarea de credite și constituirea de garanții, apte de a conduce la grevarea patrimoniului societății.
Instanța de apel nu împărtășește opinia potrivit cu care singura cale de reparare a potențialelor prejudicii create societății este acțiunea în anularea actului juridic încheiat atâta vreme cât speța de față (prin disponibilitatea reclamantului) ne situează pe tărâmul unei acțiuni în anularea unei hotărâri a - ca act juridic complex, invocându-se nelegala organizare și desfășurare a acesteia și nu în ipoteza anulării unui act juridic deja încheiat, în sensul alin 3 al art. 241 din legea 297/2004.
A admite concluzia primei instanțe conform cu care eventualele abuzuri pot fi înlăturate doar prin folosirea căii constând în anularea actului juridic încheiat ar echivala cu lipsirea de efecte a unor dispoziții imperative,speciale în raport cu Legea 31/1990, cum sunt cele ale art.241 din Legea 297/2004.
De aceea,în lumina dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul schimbând în tot hotărârea apelată în sensul admiterii acțiunii și constatarea nulității absolute a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul comercial d eclarat de reclamanta TRANSILVANIA SA, cu sediul în B,-, județ B, împotriva sentinței civile nr.71/03.04.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA, cu sediul în Port 54, județ C, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
Schimbă în tot hotărârea apelată în sensul că:
Admite acțiunea.
Constată nulitatea absolută a Hotărârii din 18.10.2007 adoptată de SA.
Dispune comunicarea prezentei Oficiului Registrului Comerțului.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2008.
Președinte, - - | Ptr. judecător - - semnează conf. art.261 alin.2 Cod pr. civ. Președinte complet, - |
Grefier, - - |
Jud.fond.
red.dec.jud.
tehnored.gref.
4ex/12.02.2009
Președinte:Kamelia VladJudecători:Kamelia Vlad, Erol Geli
