Anulare hotarare aga Spete. Decizia 4/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 4
Ședința camerei de consiliu din data de 08 aprilie 2009
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelul declarat de pârâta SC UNIVERSAL M împotriva sentinței comerciale nr. 4401 din data de 17 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în contradictoriu cu intimatele, - având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. - în reprezentarea intereselor apelantei și av. în reprezentarea intereselor intimatelor, ambii cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul promovat este timbrat cu suma de 6 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Prezentă la dezbateri, reprezentanta apelantei depune dovada achitării taxei de timbru, ordinul de plată privind acordarea de cheltuieli de judecată, copia tabelului nominal cu acționarii prezenți la.A din 21.04.2008, precum și jurisprudența Tribunalului Maramureș privind soluționarea unei cauze similare.
La solicitarea instanței relevă că aceste înscrisuri au fost comunicate și cu partea adversă.
Instanța, față de obiectul cauzei deduse judecății solicită apărătorului intimatelor să ofere lămuriri cu privire la procentul din capitalul social, raportat la numărul de acțiuni, pe care l-au deținut intimatele.
Apărătorul intimatelor arată că nu a fost calculat în procente, dar că numărul de acțiuni al intimatei apare menționat pe aceeași pagină din tabelul depus astăzi cu numărul de acțiuni al intimatei, la poziția nr.55.
Instanța solicită de asemenea, reprezentanților părților litigante să ofere lămuriri cu privire la prezența în sală a reclamantei și la părăsirea sălii de către aceasta imediat după incidentul privind interzicerea accesului la ședință a avocatului ales în reprezentarea intereselor intimatei.
Ambii reprezentanți arată că după incident, ambele intimate au părăsit sala, împreună cu un număr de 40 de acționari, aspect care a fost consemnat.
Reprezentantul intimatelor față de înscrisurile depuse la acest termen de judecată arată că nu se opune suplimentării probațiunii prin intermediul acestora.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea apelului.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat pentru motivele expuse pe larg, în scris. În susținere se arată că în ceea ce privește primul motiv de apel care vizează nerespectarea condițiilor imperative, în privința procurilor, condiții impuse de către Regulamentul nr.1/2006, acestea nu sunt prevăzute în mod expres. Astfel, procurile utilizate în adunarea generală au fost emise cu respectarea dispozițiilor art.139 din Regulamentul în ceea ce privește elementele obligatorii, lăsându-se la latitudinea reprezentanților modul de exprimare a dreptului de vot, mandatul nefiind însă unul dat în termeni generali, ci vizează o anumită ordine de zi, care este expres menționată. Se mai arată că nu sunt întrunite condițiile cumulative ale existenței unui vot în alb nici în ceea privește modul de exercitare nici în privința problemelor supuse votului;se citează doctrina existentă a profesorului, în ceea ce privește acest din urmă aspect.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv, referitor la modul de exercitare a votului, instanța de fond evaluează incorect aspectele deduse judecății și interpretează în mod greșit textele legale. În susținere se arată că societatea este una deschisă și este obligată să lucreze în adunarea generală cu buletine de vot, iar ca și o condiție stabilită în termeni imperativi este și aceea a emiterii buletinelor, dat fiind caracterul deschis al societății. Se mai arată că fiecărui acționar i s-a distribuit un buletin de vot având menționat pe el numărul total de voturi de care acesta dispune. Se mai arată că acționarul poate fi identificat în registrul acționarilor, buletinele erau deschise și nu au fost asigurate urne. Se mai relevă că chiar dacă ar fi fost vot secret, dispozițiile art. 130 din Legea nr. 31/1990 nu sunt imperative în privința modului de exercitare a votului, cu excepția situațiilor în care forma secretă a acestuia este impusă de lege. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată, în raport de înscrisurile depuse.
Apărătorul intimatelor solicită respingerea apelului promovat și, în raport de dispozițiile art.296 pr. civilă, menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate. În susținere se arată că în ceea ce privește aplicarea în speță a dispozițiilor art.139 din Regulamentul nr.1/2006, hotărârea instanței de fond este legală deoarece procura specială trebuie să conțină în mod obligatoriu fiecare punct de pe ordinea de zi precum și modalitatea efectivă de vot pe care mandatarul urmează să o manifeste în cadrul adunării generale. Mandatul trebuie depus în termen de 5 zile în forma prevăzută de lege, în respectarea formei cerute de lege în privința procurilor este necesar a se verifica voința mandantului, fiind foarte important a se observa intenția celor care investesc bani. Se mai relevă că opinia doctrinară nu are relevanță în speță.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat, în conformitate cu dispozițiile art.130 din Legea societăților comerciale votul este unul deschis. Sens în care s-a pronunțat atât Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Maramureș cât și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.1690, clarificând acest aspect ca fiind o normă imperativă, regula fiind una generală în privința votului deschis, excepția fiind votul secret.
Se mai arată că există un număr mai M de acționari care au același număr de acțiuni, respectiv pozițiile 9,10,11,22,36, 40 etc. astfel încât nu se poate deduce cine dintre cei care au rămas au votat și cum au votat. Se mai relevă că apelanta încearcă să se folosească de tertipul privind modalitatea de vot, însă modalitatea de vot secret nu a fost supusă voinței acționariatului, respectiv nu a fost supusă voinței acționariatului existența unui alt tip de vot.
Se mai arată că, prin precizarea de acțiune depusă la termenul de judecată din data de 08.10.2008 au fost invocate încălcări ale prevederilor art.139 din Regulamentul nr.1/2006 al.
Totodată, în ceea ce privește prezența avocatului la ședința adunării generale aceasta nu poate fi cenzurată de către acționariat atâta timp cât legea nu interzice, iar ceea ce nu interzice legea, înseamnă că permite.
Se depun concluzii scrise și se învederează instanței că Decizia ÎCCJ nr. 1690 este menționată în cuprinsul hotărârii a cărei apelare se solicită, urmând a fi depusă, în măsura în care se consideră necesar prin concluziile scrise. Nu se solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
În replică la susținerile părții adverse, reprezentanta apelantei arată că în privința conținutului deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție aceasta nu lămurește problema în cauză. În ceea ce privește existența mai multor acționari cu același număr de acțiuni, este importantă chiar posibilitatea identificării unui singur acționar, care să ateste faptul că votul nu a fost unul secret. În privința prezenței avocatului la ședința adunării generale, nu s-a specificat în ce măsură a fost lezată reclamanta.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și susținerile părții litigante reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 4.401 din data de 17 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureș, s-a admis acțiunea formulată de reclamantele și -, împotriva pârâtei UNIVERSAL MBM și în consecință, s-a dispus anularea hotărârii Adunării Generale Ordinare a acționarilor din 21.04.2008.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată la 08.05.2008, reclamantele și au chemat în judecată pârâta Magazin Universal MBM, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii Adunării Generale Ordinare a acționarilor din data de 21.04.2008.
În motivarea acțiunii s-a susținut că reclamanta a dorit să fie asistată pe parcursul lucrărilor adunării acționarilor, dar avocatului ales i s-a interzis accesul. Prin această interdicție au fost încălcate prevederile art. 224 și 243 din Lega nr. 297/2004, fiind limitată exercitarea profesiei de avocat, contrar prevederilor art. 2 și 3 din Lega nr. 51/1995 republicată.
Prin întâmpinare, pârâta s-a opus admiterii acțiunii, susținând în esență că hotărârea adoptată de acționari în cadrul adunării din 21.04.2008 nu este contrară legii sau actului constitutiv, condiții cerute de art. 132(2) din Legea nr. 31/1990 pentru anularea hotărârii
Asistența juridică prin avocat, în ceea ce o privește pe reclamanta (celălalt reclamant nefiind asistat), trebuie asigurată în faza de pregătire a ședinței și nu pe parcursul acesteia, deoarece la ședință, potrivit art. 125 al. 2 din legea societăților comerciale, participă acționarii personal sau împuterniciții acestora pe bază de procură.
În altă ordine de idei, pârâta a mai arătat că în conformitate cu prevederile art. 129 (3) din Legea societăților comerciale supravegherea desfășurării adunărilor acționarilor este de atributul notarilor publici în exclusivitate.
Acțiunea a fost precizată pentru termenul din 08.10.2008, în sensul că procurile nu au fost depuse cu cel puțin 5 zile înainte de adunare, așa cum cere art. 125 al. 3 din legea societăților comerciale și că aceste procuri au fost date cu încălcarea prevederilor art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006 al În concret, în cuprinsul procurilor nu a fost indicată maniera în care cel care a dat împuternicirea dorește să se voteze de către împuternicit, cu privire la punctele înscrise pe ordinea de zi.
În opinia reclamantelor lipsește și hotărârea consiliului de administrație prin care s-a dispus convocarea adunării acționarilor, precum și fixarea ordinei de zi. Nu s-a respectat condiția votului deschis, acționarii nu au avut acces la materialul adunării acționarilor cu cel puțin 5 zile înainte de adunare.
Pentru termenul din 12.11.2008, pârâta a răspuns la completarea acțiunii formulată de reclamante, susținând că nici una din criticile invocate în această completare nu este întemeiată.
au fost depuse cu 5 zile înainte de ședință, fiind înregistrate ca atare în registrul de înregistrare a corespondenței.
au fost completate cu respectarea prevederilor art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006 al
Consiliul de administrație a fost acela care la data de 29.02.2008 a dispus convocarea adunării acționarilor la 21.04.2008, tot el a stabilit și ordinea de zi și, chiar dacă au fost emise buletine de vot, aceasta nu înseamnă că votul a fost secret. Chiar un vot secret să fi fost, aceasta nu atrage automat nulitatea hotărârii atacate deoarece acționarii au dreptul de-a conveni și în alte situații decât cele prevăzute de lege, ca votul să fie secret.
Materialele adunării au fost postate pe site-ul societății pârâte încă din 14.04.2008.
Din examinarea actelor de la dosar, instanța a reținut următoarele.
Pârâta este o societate tranzacționată pe o piață reglementată, deci i se aplică prevederile art. 243 (3) din Legea nr. 297/2007 potrivit căreia participarea la adunările generale se poate realiza și prin reprezentare, mandatarii putând fi și alte persoane decât acționarii, cu excepția administratorilor.
Procura specială, în cazul societăților listate trebuie să conțină un minim de informații printre care și precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului acționarilor, cu posibilitatea ca reprezentantul să voteze "pentru", "împotrivă" sau abținere ( art. 139 al. 1 pct. 5 din Regulamentul nr. 1/2006 al ).
Voturile prin reprezentant nu pot fi exercitate decât în maniera dorită de către acționar ( art. 139 al. 2 din același regulament).
Din cuprinsul art. 139 al Regulamentului menționat mai sus reiese în mod indirect că mandatul de reprezentare în, în cazul societăților listate, se supune unor reguli mai stricte decât în cazul societăților nelistate, întrucât în textul citat sunt indicate "ad validitatem" mențiunile pe care trebuie să le conțină procura specială de reprezentare.
Votul discreționar, respectiv situația în care reprezentantul va exercita dreptul la vot potrivit propriilor sale convingeri, nu este permis de regulament, deoarece nu se poate verifica concordanța dintre voința reală a acționarului și sensul votului exprimat în adunarea generală prin reprezentant. Emiterea unui mandat discreționar reprezintă chiar o încălcare a prevederilor art. 128 din Legea societăților comerciale, referitoare la interdicția cedării dreptului la vot.
Pârâta nu a contestat faptul că acționarii nu au precizat în cuprinsul procurilor în ce sens trebuie să voteze împuternicitul, de altfel această împrejurare rezultă fără echivoc din conținutul mandatelor de reprezentare depuse în copie la dosar de pârâtă. Rezultă de asemenea, că mandatele respective au fost înregistrate în termenul legal.
Din procesul-verbal depus în copie la 80 rezultă că mandatarii au reprezentat un număr de acționari deținând un număr de acțiuni, fără de care votul nu ar fi fost valabil sub aspectul cvorumului cerut de lege.
În cadrul adunării generale votul este în principiu deschis, conform art. 130(1) din legea societăților comerciale.
Votul secret este obligatoriu pentru numirea și revocarea membrilor consiliului de administrație, a cenzorilor/auditorului, pentru luarea unei hotărâri privind angajarea răspunderii administratorilor art. 130/2) din legea societăților comerciale.
Norma care reglementează conținutul votului este imperativă, ceea ce înseamnă că aspectele cu privire la care trebuie votat deschis sau secret nu pot fi modificate prin actul constitutiv sau prin voința acționarilor exprimată de adunarea generală. În speță, votul prin buletine de vot este prin excelență un vot secret, deși în raport cu problemele supuse la vot, votul trebuia să fie deschis. Nerespectarea acestor reguli este sancționată cu nulitatea absolută, sens în care s-a exprimat și prin decizia 1690/2005.
cele de mai sus, tribunalul a considerat că hotărârea atacată este nelegală pe considerentul încălcării regulilor de reprezentare a acționarilor și nerespectarea obligației votului deschis.
Alte motive de anulare a hotărârii nu au fost găsite de tribunal, s-a făcut dovada depunerii la timp a procurilor, a fost convocată legal, iar informarea acționarilor s-a făcut în timp util.
În ceea ce privește refuzul de-a permite acționarei să fie asistată pe parcursul adunării de un avocat ales, tribunalul a considerat că legea specială în materia societăților comerciale, indiferent dacă aceasta este deschisă sau listată, nu prevede prezența avocatului ales pe parcursul ședinței, nici actele constitutive ale societății nu au prevăzut această posibilitate.
În condițiile în care reclamanta nu a dovedit că prin neasistarea ei de către avocat i s-a produs o vătămare ireversibilă, tribunalul a considerat că hotărârea nu poate fi anulată pe considerentul că unui acționar nu i s-a permis asistarea de către avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, pârâta UNIVERSAL MBM, solicitând admiterea acestuia și anularea sentintei recurate, urmând ca, după rejudecarea cauzei, să se dispună respingerea actiunii ca neîntemeiată si nelegală, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta a arătat că instanta de fond a dispus anularea hotărârilor adoptate în adunarea generală ordinară a actionarilor din data de 21 aprilie 2008 pentru două dintre motivele de nelegalitate invocate de către reclamante, care însă au fost incorect evaluate în sentinta apelată și, ca urmare, argumentele care le susțin sunt neconcludente, întemeindu-se pe interpretarea gresită a textelor de lege incidente, precum și pe nevalorificarea probelor de la dosar.
În esență, se susține că neindicarea modalității de vot în procurile emise conform prev. art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006, nu constituie motiv de nulitate a hotărârii atacate, întrucât ele respectă cerințele imperative ale textului mai sus arătat, lăsându-se la latitudinea reprezentanților modul de exprimare a dreptului de vot, mandatul nefiind însă unul dat în termeni generali, ci vizează o anumită ordine de zi, care este expres menționată. Se mai arată că nu sunt întrunite condițiile cumulative ale existenței unui vot în alb, nici în ceea privește modul de exercitare, nici în privința problemelor supuse votului, făcându-se trimitere la opinii exprimate în doctrină.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv, referitor la modul de exercitare a votului, instanța de fond interpretează în mod greșit textele legale. În susținere, se arată că societatea este una deschisă și este obligată să lucreze în adunarea generală cu buletine de vot, iar ca și o condiție stabilită în termeni imperativi este și aceea a emiterii buletinelor. Se mai arată că fiecărui acționar i s-a distribuit un buletin de vot, având menționat pe el numărul total de voturi de care acesta dispune, astfel încât el poate fi identificat în registrul acționarilor, buletinele erau deschise și nu au fost asigurate urne. Se mai relevă că chiar dacă ar fi fost vot secret, dispozițiile art. 130 din Legea nr. 31/1990 nu sunt imperative în privința modului de exercitare a votului, cu excepția situațiilor în care forma secretă a acestuia este impusă de lege.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamantele s-au opus admiterii apelului, achiesând la poziția exprimată de către instanța de fond.
Analizând apelul, Curtea reține următoarele:
Pârâta este o societate tranzacționată pe o piață reglementată, iar cele două reclamante au calitatea de acționare, conform tabelului depus la dosarul de apel la filele 15 și urm.
Pentru data de 21.04.2008 s-a convocat, în condiții procedurale, ședința adunării generale ordinare a acționarilor, cu ordinea de zi ce rezultă din conținutul convocatorului depus la dosarul de fond la 25.
Prin prezentul demers, reclamantele au solicitat a se dispune anularea hotărârii adoptate ca urmare a acestei convocări, invocând mai multe motive de nulitate, dintre care au fost reținute de către tribunal doar două, respectiv cele legate de nerespectarea prev. art. 139 din Regulamentul nr. 1/2006 al și de modul în care s-a exercitat dreptul de vot, respectiv s-a apreciat că votul a fost secret, deși nu erau îndeplinite condițiile legale pentru a se proceda în această manieră.
Prin apelul pârâtei, se critică punctual această abordare, ca atare, acestea fiind motivele de nelegalitate ce vor face obiectul analizei Curții, conform art. 295 alin. 1.pr.civ. în lipsa unui apel principal sau incident din partea reclamantelor.
Fiind astfel învestită, instanța reține că nu s-a contestat de către părți că procurile depuse la dosarul de fond la filele 82 și urm. sunt cele în temeiul cărora s-a permis mandatarilor exercitarea dreptului de vot la data de 21.04.2008 și că în cuprinsul acestora a fost expres menționată data ședinței, precum și ordinea de zi, care respectă în întregime conținutul convocatorului.
Problema asupra căreia trebuie să se pronunța instanța este legată de consecințele legale ce intervin în situația în care procurile nu au cuprins și modul în care mandatarul a fost împuternicit să voteze.
Curtea achiesează la argumentele expuse în cuprinsul căii de atac declarate, conform cărora tribunalul interpretat greșit legea, respectiv prevederile art. 139 alin. 2 din Regulamentul nr. 1/2006 al, reținute ca temei esențial, care nu au fost coroborate cele ale alin. 1 pct. 5 ale aceluiași articol și nu au fost raportate la art. 140 din același regulament.
Astfel, conform art. 243 alin. 3 din Legea nr.297/2004, " Reprezentarea acționarilor în adunarea generată a acționarilor se va putea face și prin alte persoane decât acționarii, cu excepția administratorilor, pe bază de procură specială, potrivit reglementărilor "
Art. 139 alin. 1 pct. 5 din Regulamentul mai sus citat prevede următoarele: "(1) Procura specială trebuie să conțină: precizarea clară a fiecărei probleme supusă votului acționarilor, cu posibilitatea ca acesta să voteze "pentru, "împotrivă" sau "abținere".
Art.139 alin. 2, teza a Il-a din Regulament stipulează, pe de altă parte, că "Voturile înscrise în cadrul procurii speciale sunt exercitate numai în maniera dorită de acționar ".
, art. 140 din același act are următorul conținut:"Fiecare acționar prezent la adunare primește un buletin de vot care poartă ștampila emitentului și pe care sunt redactate toate punctele înscrise pe ordinul de zi, precum și opțiunile "pentru", "împotrivă" sau "abținere ".
În accepțiunea instanței, pârâta și-a îndeplinit obligațiile care îi incumbă și care rezultă din aceste texte, ceea ce este atestat de procurile speciale emise pentru ședința din 21.04.2008 și depuse la instanța de fond.
Astfel, relevant este conținutul procurilor emise sub antetul societății pârâte ( 85 și urm. dosar fond), în acestea fiind expres menționat faptul că împuternicitul va votaaprobareapunctelor de pe ordinea de zi, formulele cuprinse în textele legale mai sus citate, respectiv "pentru, împotrivă sau abținere" fiind și ele cuprinse în textul mandatului, cu observația că, în opinia instanței, ele nu pot fi privite ca o condiție ad validitatem.
Or, dat fiind faptul că, pentru societățile listate, se aplică dispozițiile relevante din legislația specifică pieței de capital, interpretarea dată de către prima instanță duce la concluzia că prevederile art. 139 alin. 2, teza a II-a vin în contradicție cu cele ale art. 139 alin. 1 pct. 5.
Astfel, ultimul dintre aceste texte legale prevede obligații în sarcina societăților emitente de valori mobiliare, care au fost îndeplinite de către pârâtă, în timp ce art. 139 alin. 2 teza II se referă la o conduită care trebuie urmată de către terți, respectiv de către mandatarii acționarilor și care nu se află sub controlul și nu sunt cenzurabile de către societate.
Textul art. 139 alin. 1 pct. 5 din Regulamentul nr. 1/2006 al nu prevede că procura specială trebuie să conțină obligatoriu votul acționarului, esențial fiind a fi precizate problemele supuse votului acționarilor și conferirea posibilității votului, așa cum edictează acest text legal.
În procura specială este precizată limita mandatului dat de către acționar împuternicitului, respectiv "să mă reprezinte în adunarea generală ordinară a acționarilor emitentului UNIVERSAL M ", fiind oferite și o serie de indicații suplimentare, menite a informa acționarul cu privire la posibilitatea exprimării opțiunii sale de vot, care, în final, rămâne la libera sa apreciere dacă va fi făcută în cuprinsul procurii, ca instrumentum, sau nu.
Or, în măsura în care s-a stabilit, cu titlu de principiu, că nu este vorba despre condiții de validitate ale mandatului, care ar trebui completate, sub sancțiunea nulității absolute, care ar deriva din încălcarea ordinii publice societare, chiar lipsa acestor formule din textul procurii nu echivalează cu nelegalitatea lor, întrucât reclamantele încearcă în mod forțat să le confere valențe sacramentale.
Operațiunea juridică de încredințare a exercițiului dreptului de vot unui terț se poate realiza prin intermediul unui contract de mandat, care va îmbrăca forma unui înscris purtând denumirea de împuternicire ori procură. Contractul de mandat care se încheie între acționar și mandatarul său este unul comercial, care se bazează pe încrederea mandantului în mandatar.
Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este înscrisul în care se enumeră actele juridice ce urmează să fie îndeplinite de mandatar în numele mandantului. Părțile redactează un înscris pentru ca terții să fie în măsură să verifice puterile conferite mandatarului, precum și limitele în care acesta poate contracta în numele mandantului, însă el nu este un act solemn, ci unul consensual, supus regimului probelor care guvernează materia dreptului comercial.
Mai mult, s-a relevat în doctrină că limitele puterilor mandatarului comercial nu sunt atât de stricte ca în cazul mandatului civil, acesta având puteri mai mari decât un mandatar desemnat printr-un contract cu o natură civilă.
Din această perspectivă, Curtea achiesează la interpretarea conform căreia societatea, privită ca terț față de contractul de mandat, nu poate cenzura procura specială cu privire la modul în care a fost îndeplinit acest mandat dat de acționar împuternicitului, fiind o chestiune care ține de răspunderea contractuală a mandatarului.
Concluzia logică a pârâtei este aceea că, dacă societatea comercială organizatoare ar fi cenzurat procurile speciale, neprimind în adunare procuri necompletate cu opțiunile de vot, iar împuterniciți acționarilor ar fi fost prezenți în adunare, aceasta ar fi echivalat cu o împiedicare a accesului unui acționar de a participa la adunarea generală, iar interpretarea reclamantelor echivalează cu o golire de conținut a mandatului.
Nu este de neglijat nici faptul că a achiesa fără rezerve la opinia exprimată de către reclamante creează premisele încălcării prev. art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, în situația în care pe ordinea de zi ar figura problema alegerii administratorilor și cenzorilor, ajungându-se în situația ca, înregistrând procura cu 5 zile înainte de adunare, iar în aceasta să fie exercitată opțiunea de vot - pentru, împotriva ori abținere, votul să nu mai fie secret, fiind exprimat chiar mai devreme de data adunării.
În doctrină a fost dezbătută problema mandatului în alb asupra sensului votului, ajungându-se la concluzia conform căreia el este valabil, atât timp cât se limitează la ordinea de zi comunicată de către societate. S-a argumentat în sensul în care procura este specială nu cu privire la sensul precis determinat al votului, ci cu privire la cauza și obiectul mandatului, cauza fiind adunarea generală, iar obiectul constând în votul asupra ordinii de zi.
Procura nu este, finalmente, un ordin, ci o autorizație de a vota, astfel încât orice eventuală nerespectare a contractului de mandat atrage doar răspunderea contractuală a mandatarului. De asemenea, chiar în privința celor trei procuri depuse la 82-84 din dosarul de fond, nu poate fi ignorat faptul ca mandantul a înțeles să acorde mandatarului dreptul de a vota "discreționar" în raport cu ordinea de zi, cunoscută lui, a adunării generale din 21 aprilie 2008. Așadar, limitele mandatului au fost fixate în cunoștință de cauză de către mandant.
Motivele expuse înlătură și ideea cedării dreptului de vot și, deci, incidența dispozițiilor art. 128, al. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată si modificată. dreptului de vot echivalează cu un vot în alb, atribuit mandatarului atât în ce privește modul de exercitare, ("împotrivă", "pentru" sau "abținere") cât și cu privire la problemele supuse votului, condiții cumulative care au fost îndeplinite în speță.
C de-al doilea motiv de nelegalitate reținut în sentința apelată se referă la ncălcarea obligației de a respecta caracterul deschis al votului, însă Curtea apreciază că instanța de fond a ignorat starea de fapt probată și a interpretat eronat textele legale incidente.
Astfel, în mod greșit s-a acceptat afirmația reclamantelor potrivit căreia emiterea buletinelor de vot devine proba suficientă a caracterului secret al votului, nesocotindu-se astfel incidența în cauză a prev. art. 140 din Regulamentul nr. 1/2006, aplicabil apelantei, ca societate de tip deschis.
Curtea achiesează la susținerile din apel conform cărora textul impune emiterea buletinelor de vot indiferent dacă, în cadrul adunării, votul urma să fie deschis sau secret, ceea ce înseamnă că nu buletinele de vot puteau face dovada caracterului deschis sau secret al votului.
În aceste condiții, concluzia instanței de fond, potrivit căreia "In speță, votul prin buletine de vot este prin excelență un vot secret" creează premisele nesocotirii dispozițiilor art. 140 din Regulamentul nr. 1/2006. Urmând raționamentul, ar însemna ca în cazul votului deschis textul în cauză să nu poată fi aplicat.
Ca atare, emiterea buletinelor de vot fiind imperativă pentru societatea apelantă, ca societate de tip deschis, devine evident că tocmai neemiterea lor ar fi devenit cauză de nelegalitate a hotărârii.
Mai mult, susținerile reclamantelor sunt contrazise chiar de conținutul procesului-verbal al ședinței ( 34 și urm. dosar fond), din care rezultă că ordinea de zi a fost supusă unui vot deschis, inițial menționându-se că a fost aprobată în unanimitate.
Un alt argument în sprijinul acestei considerații este legat de faptul că unul dintre acționari, numita, a solicitat să se consemneze că s-a arătat greșit că ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate, întrucât, deși nu a ridicat mâna la abțineri, solicită să fie trecut ulterior că se abține.
Or, chiar și posibilitatea identificării fără echivoc a unui singur acționar și a modului în care acesta a votat exclude, în opinia instanței, caracterul secret al votului, chiar dacă s-au folosit buletine de vot, în temeiul unor dispoziții legale imperative.
În subsidiar, de reținut este și că este greșit calificată de către instanța de fond dispoziția cuprinsă în textul art. 130 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, privitoare la modul de exercitare a votului, ca fiind imperativă. Atâta vreme cât acționarii pot decide asupra caracterului deschis sau secret al votului, cu excepția situațiilor în care forma secretă a acestuia este impusă prin lege, este evident că, în raport cu ordinea de zi a adunării, votul putea fi legal exprimat atât în mod secret cât și în mod deschis.
Astfel, chiar posibilitatea derogării, prin actul constitutiv, așa cum este și cazul în speță, de la prev. art. 130 alin. 1 din lege, este o dovadă în plus a caracterului supletiv al acestei norme.
Luând în considerare toate cele mai sus expuse, urmare a admiterii apelului, în baza art. 296.pr.civ. se va dispune schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii reclamantelor, așa cum a fost precizată, nici unul din motivele care o susțin nefiind cauză de nulitate a hotărârii adoptate.
În temeiul prev. art. 274 alin. 1.pr.civ. fiind în culpă procesuală, reclamantele vor fi obligate să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 5.956 lei la fond și apel, conform notei de cheltuieli depuse la 14 și a actelor justificative anexate acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta UNIVERSAL MBM împotriva sentinței civile nr. 4.401 din 17 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o schimbă în sensul că respinge acțiunea precizată formulată de reclamantele și -, în contradictoriu cu pârâta UNIVERSAL MBM.
Obligă reclamantele să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 5.956 lei la fond și apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
Red.
Dact./6 ex./07.05.2008
Jud.fond: St.
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș, Mirela Budiu
