Anulare hotarare aga Spete. Decizia 409/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.409
Sedința publică din 15 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Decebal Taragan
JUDECĂTOR 2: Minodora Condoiu
GREFIER - - -
****************
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel, formulată de apelanta reclamantă împotriva sentinței comerciale nr.706/17.01.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC M & M SRL și.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 08.10.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 15.10.2008, când a pronunțat prezenta decizie.
URTEA:
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința comercială nr.706 din 17.01.2008 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active, cât și acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții SC M & M SRL și, ca neîntemeiată, obligând pârâtul la plata sumei de 19,3 lei cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere susținerile părților, probele administrate în cauză și dispozițiile legale în materie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta, considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, reclamanta a arătat că, deși, instanța de fond a reținut și constatat, în mod corect, că, aceasta nu a fost prezentă în cadrul Adunării Generale Asociaților SC M & M SRL, din data de 2.08.2006, nu a semnat, Hotărârea AGA nr. 3/2.08.2006, și nici Contractul de cesiune și Actul Adițional nr. 1/4.08.2006, aspect ce a rezultat, fără nici un dubiu, din verificarea de scripte, efectuată conform articolului 177-183 Cod procedură civilă, a fost pronunțată sentința nr. 7061/17.01.2008, cu motivația că, nu s-a probat că s-ar fi formulat o cale de atac, respectiv -opoziție, că s-a emis certificatul de înregistrare mențiuni, și că, Contractul de cesiune și Actul adițional, poartă ștampila Oficiului Registrului Comerțului
Aceasta, în condițiile în care, instanța a reținut, în mod riguros, că au fost invocate, de reclamantă, motive de nulitate absolută.
Pe de altă parte, consideră că, instanța de fond nu a dat dovadă de rol activ și, în pofida prevederilor articolului 129 alineat (5) Cod procedură civilă, nu a ordonat administrarea probelor, pe care le considera necesare, pentru aflarea adevărului, iar pe de altă parte, nu a putut să observe că, au fost încălcate prevederile articolul 21 și 22 alineat (1) din Legea nr.-26/1990, republicată, privind Registrul comerțului, prin aceea că, pârâtul, în calitatea sa de administrator, nu a efectuat înregistrările în Registrul Comerțului, în termenul de 15 zile, de la data actelor și faptelor, supuse obligației de înregistrare.
Astfel, deși înscrisurile a căror nulitate absolută o solicită, au fost întocmite în data de 2.08.2006, respectiv - 4.08.2006, certificatul de înregistrare a mențiunii nr.43947 a fost emis în data de 24.11.2006, în baza solicitării lui, din 23.11.2006.
De asemenea, față de data introducerii cererii de chemare în judecată, era evident că, reclamanta nu mai era în termenul de opoziție, de 15 zile, prevăzut de Încheierea nr. 5160/29.11.2006, pronunțată de Judecătorul delegat la. - I de pe lângă Tribunalul București, și de articolul 6 din Legea nr.26/1990, republicată, față de motivele de nulitate absolută invocate, era la fel de evident că, sunt incidente prevederile articolului 132 din Legea nrt.31/1990, republicată, coroborate în principal, cu prevederile articolului 948 Cod civil.
Mai mult, conform înscrisurilor de la dosar, nici Hotărârea AGA nr. 3/2.08.2006, nici Contractul de cesiune și Actul adițional nr. 1/4.08.2006 nu au ștampila I, care să ateste că, în fața unui funcționar al acestei instituții, s-au prezentat părțile, care au semnat cele 2 înscrisuri, așa că nu înțelege motivația instanței de fond.
Aceste înscrisuri au ștampila OFICIULUI REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI - I din 24.05.2007, care atestă că, la această dată, au fost eliberate copii, certificate, ca fiind conform cu originalul, aflat în arhiva acestei instituții.
Pe de altă parte, din probele administrate, a dovedit că, la data de 2.08.2006, respectiv 4.08.2006, numitul nu era în România, fiind în Austria. Tot din probele administrate, a dovedit că reclamanta, la datele de 2.08.2006 și 4.08.2006, se afla în România.
Or, dacă instanța de fond, primind susținerile reclamantei, referitoare la faptul că, semnătura de pe cele 2 înscrisuri nu îi aparține, în urma verificării de scripte, nu a reușit să observe că, pe de o parte, Adunarea Generală a Asociaților nu a fost valabil constituită, în data de 2.08.2006, deoarece, asociații nu au fost prezenți la sediul societății (conform statut), deci, Hotărârea nr. 3/2.08.2006 este nestatutară. De asemenea, nici nu există vreo dovadă că a fost convocată această Adunare Generală a Asociaților, din 2.08.2006, care, de altfel, trebuia convocată de administratorul și nu de asociatul. Aceste motive sunt evidente și nu pot conduce, decât, la nulitatea absolută, a înscrisurilor menționate.
Totodată, față de motivul principal invocat, respectiv, lipsa semnăturii de pe aceste 2 înscrisuri, consideră că, instanța nu a coroborat probele, sus indicate, cu extrasul din dezbaterea publică orală, desfășurată la 17.01.2007 ora 14,00, la instanța Tribunalului regional din Austria, în cadrul procesului de divorț, pe care reclamanta, l-a avut cu intimatul.
Astfel, fostul soț al reclamantei, a declarat, în fața instanței că, deși, aceasta era partenera sa în firma intimată, acest lucru s-a modificat. Întrebat fiind de reclamantă, cum aceasta nu mai este participantă la firmă, fără să dea vreo declarație, în acest sens, intimatul a declarat că s-a dus la Camera de Comerț și a menționat că, s-a separat, de soția lui, în firmă, și că, astfel, a făcut o modificare în firmă.
Nevalabilitatea celor 2 acte juridice este dată, în primul rând, de lipsa consimțământului reclamantei (fapt ce atrage sancțiunea nulității absolute), deoarece, acestea au fost falsificate, prin contrafacerea semnăturii apelantei, probabil, de, iar prin folosirea acestora, la. I, s-au produs consecințe deosebit de grave, atât reclamantei cât și societății.
Efectele nulității absolute invocate, sunt caracterizate de retroactivitate, în sensul că, actele sus menționate, sunt lipsite de efecte juridice, încă de la data încheierii lor, iar prin constatarea faptului că, semnătura nu îi aparține, dar că nu a arătat că nu s-a făcut opoziție, împotriva înregistrării lor, este de natură a menține aceste acte, falsificate, în fond, și a menține efectele lor, ilicite, reprezintă o gravă greșeală de judecată.
De asemenea, cauza acestui contract a fost ilicită, deoarece, această falsă cesiune, a fost încheiată de, cu scopul,de aoî ndepărta, pe reclamantă, din punct de vedere legal, din societatea comercială, în care a investit sentimente, timp și bani.
Totodată, nu înțelege cum instanța de fond, a constatat că, nu îi aparține semnătura, de pe cele două înscrisuri, respingând toate excepțiile invocate de părți, iar pe fond, i-a respins acțiunea, ca neîntemeiată, dar, obligându-l pe pârât, la plata cheltuielilor de judecată, această contradicție fiind flagrantă.
Pe de altă parte, s-a pierdut din vedere, în baza articolului 25 din Legea nr.26/1990, republicată, că nu putea cere radierea înregistrărilor păgubitoare, pentru reclamantă, de la. I, până nu avea o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, care să desființeze actele, care au stat la baza înregistrării mențiunii.
În susținerea apelului s-a solicitat proba cu înscrisuri, iar cererea a fost timbrată cu o taxă de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Apelul este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarelor, în raport cu motivele de apel invocate, probele administrate și dispozițiile legale în materie, Curtea constată că, Legea nr.31/1990, republicată și modificată, prevede o procedură riguroasă, cu privire la convocarea Adunării Generale a Asociaților și ordinea de zi a acesteia, astfel că, aceste norme au caracter imperativ, iar nerespectarea sau încălcarea lor, are drept sancțiune, nulitatea absolută a actelor adoptate.
Astfel, potrivit articolului 194 din Legea nr.31/1990, republicată și modificată, Adunarea Asociaților se convoacă de administrator, iar convocarea se face, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile, înainte de ziua fixată, pentru ținerea acesteia, arătându-se și ordinea de zi.
În cauză, Curtea constată că, administrator al societății era numitul și acesta trebuia să convoace Adunarea Generală a Asociaților, în condițiile arătate la alineatul precedent, și nu de asociatul.
De asemenea, pârâtul nu a produs probe, cu privire la convocarea Adunării Asociaților, trimiterea convocatorului, cu scrisoare recomandată, însoțit de ordinea de zi, pentru Adunarea Generală a Asociaților SC M & M SRL, jud. I, din data de 2.08.2006, sau proces verbal, de ținere și de desfășurare a acesteia.
În aceste condiții, Curtea constată că Hotărârea Adunării Generale a Asociaților SC M & M SRL, jud. I, nr.3, din data de 2.08.2006, este lovită de nulitate.
De asemenea, Curtea constată că, în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr. 3 din 2.08.2006,care este nulă, după cum s-a arătat mai sus, s-a întocmit actul subsecvent, denumit, "Contract de cesiune și adițional" al SC M & M SRL, nr.1/4.08.2006.
Drept urmare, în speță, este incident principiul " iure dantis, rezolvitur ius accipientis", astfel că, și actul subsecvent este nul, ca urmare a anulării actului primar (inițial) Hotărârea AGA nr. 3 din 2.08.2006.
În consecință, Curtea constată că, instanța de fond a reținut o situație de fapt, parțial, eronată în cauză, pe baza probelor administrate, și a făcut o interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor legale în materie, specifice speței și menționate mai sus, astfel că, motivele de apel invocate, sunt întemeiate.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că, sentința comercială atacată este, parțial, netemeinică și nelegală, și urmează a fi schimbată, în parte, prin admiterea apelului, în temeiul articolului 296 Cod procedură civilă, în sensul că, se va admite acțiunea și va constata nulitatea absolută a Hotărârii AGA nr.3 din 2.08.2006, a asociaților SC M & M SRL, precum și a Contractului de cesiune și Actului adițional, nr.1/4.08.2006, a aceleiași societăți comerciale.
Se va menține alineatul 1 al dispozitivului sentinței comerciale atacate.
Văzând și dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta reclamantă, cu domiciliul ales, în B, la Cabinet de Avocat din-,.5..A,.7,.26, sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.706/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți SC M & M SRL, cu sediul în com., șos. B -T, nr. 17, Județ I, și, domiciliat în B, nr. 222,. 7,. B,. 7,. 30 sector 1, și în consecință:
Schimbă, în parte, sentința comercială atacată, în sensul că, admite acțiunea, constată nulitatea absolută a Hotărârii AGA a SC M & M SRL, jud. I, precum și a Contractului de cesiune și Actului adițional, nr.1/4.08.2006, a aceleiași societăți comerciale.
Menține alineatul 1 al dispozitivului sentinței comerciale atacate.
Obligă pe pârâtul-intimat, la plata sumei de 1.530 lei, cheltuieli de judecată, la fond și în apel, către reclamanta-apelantă.
Definitivă.Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi - 15.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex.
23.10.2008
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Decebal TaraganJudecători:Decebal Taragan, Minodora Condoiu
