Anulare hotarare aga Spete. Decizia 494/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1425/2006)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 494

Ședința publică de la 19 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Carmen Mihaela Negulescu

JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci

GREFIER - -

******************

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "TRANSILVANIA" SA în contradictoriu cu intimata pârâtă SC DE TURISM PENTRU TINERET SA, mpotriva sentinței comerciale numărul 4622/07.06.2006, pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 05 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 12 2009 și 19 2009, când a decis următoarele:

CURTEA

Asupra apelului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr. 4622/07.06.2006, pronunțată de Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea în anularea hotărârilor a SC DE TURISM PENTRU TINERET SA nr. 18 și 19 din 16.12.2004 formulată de reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "TRANSILVANIA" SA în contradictoriu cu pârâta SC DE TURISM PENTRU TINERET SA, ca neîntemeiată iar în temeiul articolului 274 Cod procedură civilă a fost respinsă cererea reclamantei de acordare cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în speță nu s-au încălcat dispozițiile articolului 241 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 în sensul că era necesară aprobarea, fiind vorba de înstrăinarea unor active a căror valoare depășea cumulat 20 % din totalul activelor imobilizate, întrucât ponderea celor două active era de 0,32 % și o astfel de măsură putea fi adoptată și prin hotărârea (adunării generale ordinare a acționarilor).

S-a mai reținut că nu este fondată nici susținerea reclamantei în sensul că vânzarea trebuia efectuată prin licitație publică conform Legii nr.137/2002 și OUG nr.88/19997, raportat la dispozițiile Legii nr.336/2004, articolului 2 lit. b, care este lege specială în raport cu OUG nr.88/1997 și Legea nr. 137/2002 și care prevede o situație specială, de excepție. Așadar, vânzarea prin negociere directă a fost legală.

Rapoartele de evaluare au fost acceptate de părțile implicate, iar susținerile reclamantei în sensul că prețul activelor a fost subevaluat, s-au apreciat ca nedovedite de către prima instanță.

Instanța de fond a mai apreciat că nu poate fi reținută susținerea reclamantei în sensul nelegalei convocări conform articolelor 117-119 din Legea nr.31/1990 republicată privind natura adunării generale, întrucât reprezentantul acesteia a participat în cunoștință de cauză și a votat contra celor stabilite în ordinea de zi.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul legal și motivat, reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "TRANSILVANIA" SA care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în motivele de apel următoarele aspecte:

1. În speță s-au încălcat dispozițiile articolului 117 din Legea nr.31/1990 întrucât nu s-a specificat caracterul adunării generale a acționarilor, ordinară sau extraordinară și nu s-au menționat explicit în convocatul ședinței problemele ce urmau a fi discutate.

2. Dispozițiile articolului 241 alin. 1 din Legea nr.297/2004 sunt aplicabile speței, deoarece la data aprobării valorificării activelor prin hotărârile din 16.12.2004, acestea depășeau 20 % din totalul activelor imobilizate, pe de o parte, iar pe de altă parte, aprobarea vânzării celor 2 active ale societății pârâte cade în sarcina adunării generale extraordinare a acționarilor, și nu a celei ordinare.

3. Instanța de fond nu a răspuns la motivul invocat de reclamantă, referitor la încălcarea dispozițiilor articolului 113 alin. m din Legea nr.31/1990 republicată, potrivit cărora problemele înscrise pe ordinea de zi a și supuse votului acționarilor, era de competența exclusivă a unei adunări generale extraordinare.

4. Sub aspectul netemeiniciei s-au invocat unele aspecte, față de care s-a solicitat încuviințarea probei cu expertiză tehnică judiciară.

5. Instanța de fond nu a răspuns la motivul invocat de reclamantă referitor la încălcarea dispozițiilor articolului 20 din Legea nr. 297/2004 privind votul abuziv al acționarului majoritar care a condus la adoptarea hotărârilor atacate.

În drept, s-au invocat dispozițiile articolului 282 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

Intimata pârâtă SC DE TURISM PENTRU TINERET SA a formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Examinând apelul declarat de către reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "TRANSILVANIA" SA în raport cu motivele de apel invocate, cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile articolelor 294, 295 Cod procedură civilă și celelalte prevederi legale incidente în speță, Curtea apreciază că acesta este nefondat, având în vedere următoarele considerente:

- prin cererea în anulare formulată și înregistrată pe rolul instanței de fond s-au invocat ca motive de nulitate încălcarea dispozițiilor articolului 241 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 și ale articolului 210 din aceeași lege,avute în vedere de prima instanță la pronunțarea soluției.

Celelalte motive suplimentare, au fost invocate de către reclamantă doar prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de către aceasta - atât la instanța de fond, cât și în fața instanței de apel, reiterarea de altfel atât ca motive de apel, cât și în concluziile scrise depuse, în condițiile în care, așa cum s-a menționat anterior, celelalte motive suplimentare din concluziile scrise nu au fost invocate și prin cererea în anulare formulată.

Astfel, acțiunea introductivă, când s-au precizat toate motivele de fapt și de drept, s-au înregistrat la data de31.01.2005;la data de 14.04.2005, prin cererea de repunere a cauzei pe rol s-a precizat la solicitarea instanței obiectul cererii în anulare, ( respectiv anularea în totalitate a Hotărârii nr. 18 și 19 din 16.12.2004), ocazie cu care s-a făcut precizarea expresă amenținerii motivelorde fapt și de drept din cererea introductivă.

Prin notele scrise, înregistrate la instanța de fond la 29.06.2005, după aproape o J de an, pentru termenul de judecată din 14.09.2005, reclamanta a invocat și alte motive de nulitate a hotărârile atacate decât cele precizate în acțiunea introductivă și menținute expres ulterior când s-a fixat cadrul procesual cu privire la obiectul cauzei, invocându-se prin notele scrise și încălcarea dispozițiilor articolelor 117 și 113 lit. m din Legea nr. 31/1990 republicată.

Nici la termenul din 14.09.2005 și nici la termenele ulterioare acordate nu s-a pus în discuția părților și nici instanța de fond nu s-a pronunțat asupra noilor motive de nulitate a hotărârilor invocate de reclamantă prin notele scrise, prin care practic s-a vrut a se tinde către o întregire a acțiunii introductive, aceasta neoperând însă practic, pentru motivele mai sus-expuse.

Pentru considerentele expuse, în mod corect instanța de fond a avut în vedere doar motivele invocate prin acțiunea introductivă.

Pe cale de consecință, Curtea înlătură toate motivele suplimentare menționate doar prin concluziile scrise ale reclamantei apelante și va anualiza apelul doar prin prisma criticilor legate de încălcarea dispozițiilor legii nr.297/2004, invocate și în fața instanței de fond prin cererea în anulare, respectiv a dispozițiilor articolului 241 alin. 1 și articolului 210 din legea menționată.

În ce privește aspectele legate de netemeinicia soluției instanței de fond, invocate de apelantă, față de care s-a solicitat încuviințarea probei cu expertiză tehnică judiciară, în cauză, instanța de apel a încuviințat-o, fiind administrată.

Astfel, raportul de expertiză s-a întocmit în speță de către expertul numit în urma tragerii la sorți, acesta având obligația să întocmească o lucrare comună, potrivit dispozițiilor articolului 210 Cod procedură civilă, motivat de faptul că instanța a încuviințat pentru apelanta reclamantă expert parte, în persoana numitei.

Potrivit acestui text legal, când sunt mai mulți experți cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.

În considerarea acestor dispoziții legale, aplicabile în speță, deși atât prin încheierile de ședință, cât și prin adresele emise către expert potrivit măsurii dispuse prin încheieri pentru întocmirea lucrării comune (filele 111, 119, 122, 125, 134, 244, 254, 283), expertul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, și implicit reglementărilor textului legal, fapt care de altfel, a condus și la aplicarea amenzii judiciare, conform dispozițiilor articolului 1081pct. 2 lit. c Cod procedură civilă.

Pentru motivele expuse, Curtea înlătură expertiza judiciară efectuată de către expertul, și va lua în considerare expertiza judiciară efectuată de către expertul parte, depusă la filele 135- 239 și 271- 279 din dosarul Curții de Apel

Criticile apelantei, în sensul că au fost încălcate dispozițiile articolului 241 alin. 1 din Legea nr.297/2004 privind piața de capital, sunt nefondate.

Potrivit acestui articol, actele de înstrăinare a unor active din categoria activelor imobilizate ale societății, a căror valoare depășește, individual sau cumulat, pe durata unui exercițiu financiar, 20 % din tabelul activelor imobilizate, mai puțin creanțele vor fi încheiate de către administratorii sau directorii societății numai după aprobarea prealabilă de către adunarea generală extraordinară a acționarilor.

Cele două active care fac obiectul cauzei sunt:

- Restaurantul "" situat în R,- Județul S, compus din clădirea restaurantului, anexele și terenul aferent de 617,35 mp și,

-Apartamentul cu 2 camere situat în S-, -. E,. 3, Județul

Textul legal mai sus menționat, respectiv articolul 241 alin. 1 din Legea nr.297/2004 stabilește o competență exclusivă a Adunării generale extraordinare a acționarilor, doar în cazul înstrăinării activelor a căror valoare depășește, individual sau cumulat, pe durata unui exercițiu financiar 20 % din tabelul activelor imobilizate, mai puțin creanțele.

La data de30.11.2004, totalul activelor imobilizateale pârâtei SC SA excluzând creanțele, însumau68.843.402,92 lei(Ron).

Pentru activul Restaurant și terenul aferent, situate în R prețul de piață rezultat din raportul de expertiză întocmit de către expertul este de 816.926 lei, iar pentru activul apartament situat în S,-, prețul de piață rezultat din același raport de expertiză este de 157.172 lei.

. valoarea celor două active vândute de către intimata pârâtă este de 974.098 lei, care din tabelul activelor imobilizate de 68.843.402,92 lei reprezintă1,41 %,respectiv cu mult sub procentul de 20% reglementat de textul legal al articolului 241 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 pentru ca aprobarea vânzării celor două active ale societății pârâte să cadă în sarcina adunării generale extraordinare a acționarilor, și nu a celei ordinare, cum s-a procedat în cauză.

Mai mult, Curtea constată că și în situația în care s-ar fi luat în considerare valorile rezultate din expertiza judiciară efectuată la fond, rezultatul era același, în sensul obținerii unui procent sub nr. 20 %.

Astfel, în cauză nu s-au încălcat dispozițiile articolului 241 alin. 1 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, criticile apelantei sub acest aspect fiind nefondate.

Nefondate sunt criticile reclamantei apelante și sub aspectul încălcării dispozițiilor articolului 210 din Legea nr. 297/2004.

Potrivit acestui text legal, alin. 1 reglementează că sunt interzise folosirea în mod abuziv a poziției deținute de acționarii sau a calității de administrator ori de angajat al societății, prin recurgerea la fapte neloiale sau frauduloase, care au ca obiect sau ca efect lezarea drepturilor privind valorile mobiliare și a altor instrumente financiare deținute, precum și prejudicierea deținătorilor acestora.

Conform articolului 210 alin. 2, deținătorii valorilor mobiliare trebuie să își exercite drepturile conferite de acestea cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalți deținători și a interesului prioritar al societății comerciale, în caz contrar fiind răspunzători pentru daunele provocate.

S-a invocat de apelantă că prin încălcarea acestor dispoziții legale, acționarul majoritar a impus prin votul său abuziv hotărâri care prejudiciază atât pârâta cât și acționarii acesteia.

În speță, decizia de înstrăinare, cât și modalitatea de plată au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor articolului 109 alin. 3 din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 88/1997, astfel încât societatea pârâtă era îndreptățită să înstrăineze activele prin negociere directă, având în vedere derularea contractelor de asociere cu dobânditorii și în considerarea efectuării de către aceștia de investiții reprezentând mai mult de 15 % din valoarea acestor active, valoarea investiților deducându-se din prețul de vânzare în baza raportului de expertiză.

Întrucât conducerea unei societăți comerciale pe acțiuni este supusă regulii majoritare voturilor legal exprimate, majoritatea este cea care decide, fără ca voința majorității să poată fi influențată de către minoritate, decât pentru cauze de legalitate. Deci, interesul societății este dat de interesul majorității acționarilor, și nu de cel a unor acționari minoritari, ale căror drepturi nu au fost încălcate, ci doar interesul lor diferă de cel al majorității.

Astfel, nu se poate susține că în speță este vorba despre un abuziv al acționarului majoritar, care a impus cea mai dezavantajoasă modalitate de vânzare pentru societate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de către reclamanta SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "TRANSILVANIA" SA.

În ce privește cererea intimatei privind plata cheltuielilor de judecată, aceasta va fi respinsă motivat de faptul că la dosarul cauzei s-au depus în dovedire, pentru acordarea acestora, factura fiscală seria -, nr. 092/04.09.2007, în copie conformă cu originalul, pentru suma de 3570 lei, reprezentând plată parțială onorariu apărător, fără ca aceasta să fie însoțită de dovada achitării acestor cheltuieli, respectiv chitanța de plată sau ordinul de plată în care să se menționeze numărul dosarului și numărul contractului de asistență juridică.

Copia extrasului de cont (fără conformitate cu originalul) depus la dosarul cauzei, nu face dovada în sensul celor mai sus- expuse, fiind un simplu extras de pe internet, care nu este emis de o bancă și nu poartă ștampila acesteia.

Curtea urmează să respingă și cererea formulată de către expertul privind majorarea onorariului de expert, întrucât prin încheierea din 04.12.2008 (fila 242 dosar ) s- dispus majorarea acestui onorariu cu suma de 700 lei, așa cum s-a cerut, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu deplasarea de la B la R și S, conform decontului depus odată cu raportul de expertiză, sumă achitată de către apelanta - reclamantă prin ordinul de plată nr.1585/08.12.2008 emis de către Bank B ( filele 245 și 246 din dosarul ).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă SOCIETATEA DE INVESTIȚII FINANCIARE "TRANSILVANIA" SA B, cu sediul în B,-, județul B în contradictoriu cu intimata pârâtă SC DE TURISM PENTRU TINERET SA, cu sediul în B, sector 1, nr.155, --1,. 6,.12, mpotriva sentinței comerciale numărul 4622/07.06.2006, pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr-.

Respinge cererea intimatei privind plata cheltuielilor de judecată.

Respinge cererea expertului privind majorarea onorariului de expert.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din data de 19.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

-

GREFIER

- -

Red. Jud.

Tehnored.

4 ex./30.11.2009

.

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond: -

Președinte:Carmen Mihaela Negulescu
Judecători:Carmen Mihaela Negulescu, Eugenia Voicheci

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 494/2009. Curtea de Apel Bucuresti