Anulare hotarare aga Spete. Decizia 495/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2098/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 495
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Mihaela Negulescu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Voicheci
GREFIER - -
********************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr.10624/08.07.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 29 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 05 2009, 12 2009 și 19 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 10624/08.07.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr- a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de către reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, în contradictoriu cu pârâta SC SA.
Pentru a se pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că analizând susținerile reclamantei prin prisma temeiurilor de drept invocate ( dispozițiilor articolului 10 și 211 din Legea nr. 31/1990), din probatoriul administrat în cauză rezultă că pentru înregistrarea investiției la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București s-a convocat inițial o adunare generală de desemnare a expertului evaluator al investiției, consemnat ca fiind SC PROIECT LB SRL, care a întocmit un raport tehnic și evaluatoriu.
În speță, hotărârea nr. 6/15.12.2000 a fost adusă la cunoștința reclamantei la data de 20.12.2000 împreună cu documentația privitoare la investiția asumată prin contractul nr. 732/23.10.1998.
Nepublicarea în Monitorul Oficial al României a acestei hotărâri, ca urmare a demersurilor organelor fiscale, nu poate înlătura împrejurarea clar dovedită, că reclamanta a cunoscut-o încă din 20.12.2000 când i-a fost comunicată și că acesta este momentul de la care ar începe să curgă termenul general de prescripție de 3 ani pentru atacarea ei, prevăzut de Decretul nr. 167/1958.
Ulterior hotărârii nr.6/15.12.2000, a fost modificată Legea nr.31/1990, astfel că articolul 131 devenit în anul 2004, articolul 132 care prevede expres posibilitatea de a ataca oricând o astfel de hotărâre atunci când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul devenind astfel imprescriptibil.
Reclamanta nu probează însă cazul de nulitate absolută, care ar face dreptul său de a acționa pârâta în justiție, imprescriptibil, având în vedere că aceasta a cunoscut deciziile luate prin hotărârea nr. 6/15.12.2000, încă din data de 20.12.2000.
Instanța de fond a mai reținut ca fiind nefondate susținerile reclamantei în sensul că raportul de expertiză tehnică și evaluare a aportului în natură ar avea la bază acte contabile fictive ce au condus la o supraevaluare a bunurilor supuse expertizării.
În ce privește dispozițiile articolului 145 din Legea nr. 31/1990, acestea nu sunt aplicabile în speță, întrucât stabilește incompatibilități pentru administratori în situația în care hotărârile se iau în cadrul Consiliului de Administrație, când acesta există, iar pârâta la momentul adoptării hotărârii nr. 6 avea un astfel de consiliu.
a participat la ședință în calitate de reprezentant al SC IMPORT - EXPORT SRL, acesta având și calitatea și de administrator al SC SA, cât și de reprezentant al SC IMPORT - EXPORT SRL. Contractul nr.732/1998 considera îndeplinită obligația referitoare la efectuarea unei investiții și nu doar o simplă prevedere referitoare la această operațiune, în cuantum de 1.400.000 USD prin înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, făcută cu votul cumpărătoarei deținătoare la acel moment a peste de 70 % din capitalul social.
Prima instanță a apreciat că nu s-a probat în ce a constat concret, interesul contrar al pârâtei față de cel al societății în situația concretă vizând majorarea capitalului social cu investiție efectuată, iar acționarul SC IMPORT - EXPORT SRL nu este un subiect al conflictului de interese, astfel delimitat de Legea nr.161/2003.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul legal, motivat, reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând în motivele de apel următoarele aspecte:
- La majorarea capitalului social cu aportul în natură nu au fost respectate prevederile Legea 31/1990, în sensul desemnării prealabile de către adunarea generală a acționarilor a unui expert pentru evaluarea aportului în natură, întrucât legiuitorul a inclus în sarcina adunării generale, atât aprobarea majorării capitalului social, cât și numirea experților care vor întocmi raportul de fundamentare a măsurii de majorare a capitalului social;
- Prin aprobarea raportului de expertiză tehnică și evaluare, care reprezintă o supraevaluare a bunurilor supuse expertizării, s-a adus atingere interesului societății privatizate, al cărei patrimoniu nu s-a mărit în mod real.
- În speță sunt incidente prevederile articolului 145 din Legea nr.31/1990 republicată, iar hotărârea AGEA a fost adoptată exclusiv de o persoană care, în dublă calitate, avea un interes contrar societății și se află în situație de conflict de interese cu aceasta, astfel că instanța de fond era obligată să dea eficiență dispozițiilor articolelor 125-126 din Legea nr.31/1990 și să constate nulitatea absolută a hotărârii AGEA atacată.
În drept, au fost invocate dispozițiile articolelor 282-298 Cod procedură civilă.
La dosarul cauzei nu s-a depus întâmpinare.
Examinând apelul declarat în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele de apel invocate, cu dispozițiile articolului 294 și articolului 295 Cod procedură civilă, ale Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, precum și celelalte prevederi legale incidente în speță, Curtea apreciază că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente: primul motiv de apel este nefondat, întrucât din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că pentru înregistrarea în registrul comerțului investiției, inițiale a fost convocată o adunare generală, în care s-a aprobat expertul evaluator al investiției, așa cum corect a reținut și instanța de fond. Astfel, anterior majorării capitalului social în baza hotărârii nr. 6/15.12.2000, a avut loc AGEA SC SA, având pe ordinea de zi majorarea capitalului social cu suma de 1.400.000 USD reprezentată de aport în natură, angajament asumat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.732/1998 și desemnarea expertului evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare a aportului în natură,fiind desemnatde către adunarea generală caexpert evaluator SC PROIECT LB SRL.
Ulterior, la data de 15.12.2000, pe ordinea de zi a AGEA a fost și aprobarea raportului de expertiză tehnică și evaluare întocmit de către SC PROIECT LB SRL.
Din decizia nr.2090/30.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție depusă în instanța de apel, rezultă că s-a respins în mod irevocabil acțiunea formulată de către. împotriva SC IMPORT - EXPORT SRL în executarea gajului reprezentat de cele 372.523 de acțiuni, întemeiate pe neexecutarea obligației de realizare a investiției, reprezentând echivalentul a 1.400.000 USD, investiție cu care s-a aprobat majorarea capitalului social prin hotărârea nr.6/15.12.2000.
Astfel, în mod irevocabil s-a constatat că investiția a fost în mod efectiv realizată, din surse proprii și atrase de către cumpărătoarea SC IMPORT- EXPORT SRL, pe cale de consecință, hotărârea nr.6/15.12.2000 fiind corectă sub aspectul majorării capitalului social.
Din considerentele expuse reiese că și cel de -al doilea motiv de apel este nefondat, prin care s-a criticat faptul că raportul de expertiză și evaluare s-a întocmit pe baza unor documente contabile fictive, care au avut ca rezultat o supraevaluare a bunurilor, aducându-se atingere interesului societății privatizate, întrucât patrimoniul nu s-a mărit în mod real.
Nefondat este și ultimul motiv de apel, care vizează încălcarea dispozițiilor articolului 145 din Legea nr. 31/1990, întrucât, așa cum corect a reținut și instanța de fond, nu sunt aplicabile în speță, neavând legătură cu dispozițiile legale referitoare la adunările generale ale acționarilor, ci cu modul de funcționare a Consiliului de administrație.
În speță nu există un interes contrar între acționarul majoritar SC IMPORT- EXPORT SRL și SC SA la adoptarea hotărârii nr.6/15.12.2000, nedovedindu-se susținerile sub acest aspect.
Legea nr. 31/1990 prevede situații în care acționarii pot vota pentru o anumită hotărâre, dacă fără votul lor nu s-ar întruni cvorumul necesar, aceasta fiind și situația SC IMPORT- EXPORT SRL, care avea obligația de realizare fizică a investiției, dar și de majorare cu investiția a capitalului social, potrivit contractului nr. 732/1998.
Întrucât prin contractul de vânzare-cumpărare nr.732/1998 SC IMPORT- EXPORT SRL dobândise 70 % din acțiunile aparținând SC SA, pentru executarea obligației contractuale inclusiv înregistrarea majorării capitalului social cu investiția realizată, conform Legii nr. 31/1990 era necesară hotărârea adunării generale, iar fără votul acționarului majoritar, nu putea fi realizată ultima etapă a îndeplinirii obligației contractuale.
Concluzionând sub aspectul ultimului motiv de apel invocat, interesul contrar, Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile articolului 145 alin. ultim din Legea nr. 31/1990, în vigoare la momentul adoptării hotărârii AGEA, sancțiunea pentru votul în aceste condiții nu este nulitatea hotărârii AGEA, ci răspunderea materială a administratorului care nesocotit interdicția de vot pentrudaunele aduse societății.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de către reclamanta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
În ce privește cererea intimatei pârâte SC SA de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată, potrivit dispozițiilor articolului 274 Cod procedură civilă, aceasta va fi respinsă, motivat de faptul că la dosarul cauzei a fost depusă doar factura nr. 0071 din 05.10.2009, fără ca aceasta să fie însoțită de dovada plății cheltuielilor de judecată (chitanță de plată în care să se precizeze suma achitată, numărul contractului de asistență juridică și numărul dosarului corespunzător celor menționate în împuternicirea avocațială), reprezentând onorariul de apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței comerciale nr.10624/08.07.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SA cu sediul în B, sector 6,- și cu sediul ales B la Cabinet de Avocat din B-,.5,.47, sector 5.
Respinge cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din data de 19 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
-
GREFIER
- -
Red. Jud.
Tehnored.
5 ex.
30.11.2009
.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Carmen Mihaela NegulescuJudecători:Carmen Mihaela Negulescu, Eugenia Voicheci
