Anulare hotarare aga Spete. Decizia 5/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 5/2008
Ședința camerei de consiliu din 9 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
Grefier: - -
S -a luat în examinare - în vederea pronunțării - apelul formulat de pârâta SC TC SA împotriva sentinței civile nr. 3650/21.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect anulare hotărâre AGA.
dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 martie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 26.03.2008 și 02.04.2008 și ulterior pentru data de astăzi.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3650 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul -, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, la data de 21 noiembrie 2007, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC - TC SA și, în consecință, s-a dispus anularea Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor societății pârâte organizate la 03.09.2007 și respingerea cererii pentru cheltuielile de judecată invocate de reclamantă.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că nulitatea hotărârii a fost invocată pentru mai multe considerente, însă, xaminând probele administrate prin prisma criticilor invocate de reclamant, tribunalul a considerat că numai ultima dintre criticile invocate este întemeiată.
Astfel, nu există nici un temei legal pentru ca situațiile financiare să nu poată fi aprobate și după împlinirea termenului de 5 luni de la încheierea exercițiu lui financiar prevăzut de art. 111 (1) din Legea 31/1990 republicată privind societățile comerciale.
,
Instanța a considerat că trebuie luate în considerare și prevederile art. 237 (1) lit. "b" din lege, care sancționează cu dizolvarea nedepunerea situațiilor financiare în termenul prevăzut de lege. O astfel de acțiune n-a fost formulată, reclamantul având interes ca societatea pârâtă să funcționeze.
În ceea ce privește la doilea motiv de nulitate, la nivelul societății pârâte nu există un consens al acționarilor pentru desemnarea administratorului, motiv pentru care au existat mai multe litigii. Adunarea generală a acționarilor din 03.09.2007 care a adoptat hotărârea atacată a fost convocată după încuviințarea Tribunalului Maramureș prin sentința civilă nr. 1973/02.07.2007.
speciale au fost înregistrate în data de 30.08.2007, ceea ce înseamnă că a fost respectat termenul de 48 de ore înainte de adunarea din 03.09.2007, prevăzut de art. 125 (3) din lege..
În conformitate cu art. 111 ( 2) pct. "d" din lege, adunarea generală ordinară a acționarilor este obligată să se pronunțe asupra gestiunii consiliului de administrație. În situația în care acționarii nu sunt lămuriți prin rapoartele făcute, au dreptul să amâne descărcarea de gestiune până la efectuarea unei expertize, așa cum s-a și hotărât.
Convocatorul pentru Adunarea generală ordinară a acționarilor a fost publicat în Of. partea IV nr. 2094/23.07.2007, situație în care și prevederile art. 117 al. 2 și 3 din Legea nr. 31/1990 republicată au fost respectate.
În conformitate cu prevederile art. 125 ( 1) din Legea 31/1990 republicată, acționarii pot participa și vota în adunarea generală, prin reprezentare în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare generală. Aceste prevederi constituie dreptul comun în materie. Pentru societățile deschise, listate la bursă, așa cum este și societatea pârâtă, există norme speciale, respectiv Regulamentul 1/2006 emis de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, derogatorii de la dreptul comun.
La art. 139 ( 1) din regulament la pct. 5 se menționează că procura specială trebuie să conțină "precizarea clară a fiecărei probleme supuse votului acționarilor cu posibilitatea ca acesta să voteze "pentru", "împotrivă" sau " abținere ".
Esențial este, în accepțiunea tribunalului, mențiunea de la pct. 139 ( 2) din regulament, conform căreia "voturile înscrise în cadrul procurii speciale sunt exercitate numai în maniera dorită de actionar ".
corespunzătoare din formularul de procură specială "pentru,împotriva, abținere" nu au fost completate de acționarul care a dat împuternicirea.
Omisiunea de mai sus echivalează cu o cedare de acțiune în sensul arătat de art. 128 din Legea 31/1990 republicată, ceea ce este interzis și atrage nulitatea votării și, implicit, a hotărârii adoptate.
Capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, formulat de reclamant, a fost respins ca nedovedit, lipsind chitanța pentru dovada onorariului de avocat.
Apelanta-pârâta - A, reprezentată prin Președintele consiliului de administratie, a formulat, în termenul legal, apel împotriva acestei hotărâri, solicitând admiterea lui, schimbarea în întregime a sentinței Tribunalului Maramureș, în sensul respingerii acțiunii în anulare îndreptate împotriva hotărârii adunării generale a acționarilor din 03.09.2007.
S-a motivat în sensul în care hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, redându-se starea de fapt reținută și de către prima instanță și subliniindu-se faptul că împotriva hotărârii adunării generale reclamantul a adus mai multe critici, însă Tribunalul Maramureșa reținut doar una, care, în accepțiunea sa, ar atrage nulitatea votării și, implicit, a hotărârii.
În legătură cu modul în care a fost abordată cauza de către tribunal, se apreciază că instanța de fond a interpretat greșit legea, respectiv prevederile art. 139 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2006 al. reținute ca temei esențial, care nu au fost coroborate cu cele ale alin. (1) pct. 5 din același articol.
De asemenea, instanța de fond a omis sa raporteze temeiul de drept al anulării hotărârii cu următoarele dispoziții legale: Legea nr.31/1990: art. 117 alin. 6, art. 125 alin. 1-3 și art. 130 alin. 1-2, precum și cu cele ale art. 243 alin. 1 și 3 din Legea nr. 297/2004.
Reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul în care ea a și fost admisă, la termenul de judecată din 14.11.2007. Instanța, din oficiu, a amânat pronunțarea 1 săptămână pentru a se depune concluzii scrise. Prin precizare, s-a susținut că procura specială trebuia să cuprindă. indicarea expresa a optiunii de vot.; cu alte cuvinte, acționarul mandant trebuia sa indice votul său în procura, prin completarea căsuțelor din coloana aferentă opțiunilor (pentru, împotrivă, abținere).
Se critică această interpretare, arătându-se, pe de altă parte, că societatea nu se face raspunzatoare de această chestiune-necompletarea căsuțelor din procuri, cu atât mai mult cu cât textul art. 139 (1) pct. 5 din Regulamentul nr. 1/2006 al nu prevede ca procura specială să conțină votul acționarului.
Potrivit disp. art. 139 (1) pct.5 din Regulament, procura specială trebuie să conțină: precizarea clară a fiecărei probleme supusă votului acționarilor, cu posibilitatea ca acesta să voteze "pentru", "împotrivă" sau "abținere".
În procură sunt precizate problemele supuse votului acționarilor. Acționarul a avut posibilitatea să voteze, așa cum prevede textul art. 139 (1) pct. 5 din regulament.
În procura speciala este precizată limita mandatului dat de către acționar imputemicitului, respectiv" să mă reprezinte în adunarea generală ordinară a acționarilor emitentului C - B M, exercitând dreptul de vot aferent deținerilor mele înregistrate la Registrul acționarilor, la data de referință - 20.08.2007. "
În doctrină s-a relevat că "operațiunea juridică de încredințare a exercițiul dreptului de vot unui terț mandatar se poate realiza prin intermediul unui instrument juridic clasic, respectiv al unui contract de mandat, care va îmbrăca forma unui înscris purtând denumirea de împuternicire ori procură. Contractul de mandat care se incheie între acționar și mandatarul său este unul juridic comercial, atât prin obiectul său juridic, cât și prin scopul său, astfel încât el este prezumat a fi oneros, în condițiile dispozițiilor aferente acestui contract cuprinse in Codul comercial."
În procura specială sunt făcute și următoarele mențiuni: "Se va înscrie numărul de voturi în căsuța corespunzătoare votului. O acțiune =Un vot. celelalte nu se vor completa cu niciun semn. Votul pentru alegerea noului consiliu de administrație și noii comisii de cenzori se va da, în mod secret, pe buletinele de vot distribuite acționarilor, separat de prezenta procură, pe baza listelor cu propuneri pentru funcția de administrator și cenzori
Pentru alegerea administratorilor, fiecare candidat pentru consiliul de administrație va fi trecut separat, acționarul având posibilitatea să voteze pentru fiecare candidat "pentru", "împotrivă" sau "abținere".
Prin aceste mențiuni înserate în procură, acționarul-mandant a fost informat cu privire la modul de completatare a procurii și modul de utilizare a acestora în adunare.
Contractul de mandat este un contract prin care o persoana - mandatar - se obligă sa încheie acte juridice pe seama unei alte persoane - mandant - care îi dă această împuternicire (art. 1532 Cod Civil) și pe care o reprezintă.
Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este înscrisul în care se enumera actele juridice ce urmeaza să fie îndeplinite de mandatar în numele mandantului. Părțile redactează un înscris pentru ca terții să fie în măsura să verifice puterile conferite mandatarului, precum și limitele în care aceasta poate contracta în numele mandantului.
Contractul de mandat este un contract "intuitu personae", bazându-se pe încrederea mandantului în mandatar, iar societatea nu poate cenzura procura specială cu privirea la mandatul dat de acționar împuternicitului.
Singura putere, cu care sunt investiți secretarii adunării, privitor la procurile speciale, este acea de a verifica daca procurile sunt depuse în original cu 48 ore inainte de adunare sub sancțiunea pierderii exercițiului dreptului de vot în acea adunare (art. 125 al. 3 din legea nr. 31/1990).
Dacă societatea comercială organizatoare ar cenzura procurile speciale, neprimind în adunare procuri necompletate în coloanele cu opțiuni de vot, aceasta ar echivala cu o împiedicare a accesului unui acționar de a participa la adunarea generală, care se sancționează cu anularea hotărârii (art. 243 (2) din Legea nr. 297/2004.)
Se apreciază că, în situația în care acționarul - mandatar înscrie în procură votul său, împuternicitul ar avea doar rolul unui "curier", mandatul său fiind limitat doar la operațiunea de depunere a procurii în termenul și la locul prevazut in convocator, iar mandatul ar fi golit de obiect - exercițiul dreptului la vot.
Mai mult, înregistrând procura cu 48 ore inaninte de adunare, așa cum prevede art. 125 al.3 din Legea nr. 31/1990, iar în procura să fie exercitată opțiunea de vot pentru, împotrivă ori abținere, la problema alegerii administratorilor și cenzorilor votul nu ar mai fi secret, el fiind exprimat chiar mai devreme de data adunări, încălcându-se și prevederile art. 130 (2) din Legea nr. 31/1990.
În procurile puse la dispoziția acționarilor la 20.08.2007, cu cel puțin 5 zile anterioare datei de întrunire, conform art. 136 alin. (2) din Regulament, lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator, nu putea fi inserată, deoarece lista putea fi completată și depusă până la data de 30.08.2007.
Cele două termene sunt stabilite prin sentinta civilă nr. 1973/2007 a Tribunalului Maramureș.
Nefiind inserată în procura specială lista cu candidați pentru funcția de administratori, acționarii mandatați nu aveau ce opțiune să-și exprime în procură.
Procedând de maniera susținută de reclamant, procurile trebuind depuse cu cel putin 48 ore înainte, iar în acestea să se fi completat opțiunea de vot, votul ar fi exercitat prin corespondentă, procedură nepermisă de actele constitutive ale societății.
Votul secret este un drept din perspectiva acționarului și o obligație din perspectiva societăți organizatoare a adunării.
Votul în adunare a fost deschis, iar pentru alegerea administratorilor și relegerea comisiei de cenzori, votul a fost secret, exercitat pe buletine de vot separate. Acest aspect s-a reținut în procesul verbal al adunării.
Pe de altă parte, mandatul nu este o cedare a dreptului de vot, dimpotrivă, în procura specială este precizată clar limita mandatului, "să mă reprezinte în adunarea generală ordinară a acționarilor emitentului - B M, exercitând dreptul de vot aferent deținerilor mele înregistrate la Registrul acționarilor, la data de referință - 20.08.2007. "
Chiar și așa, înlăturând numărul de acțiuni reprezentate în adunare prin împuterniciți cu procurile speciale considerate nelegale, condițiile de prezentă și vot rămân îndeplinite, potrivit art. 112 din Legea nr. 31/1990 și actul constitutiv al societatii, numai acționarul majoritar fiind deținător a 68.866 acțiuni, reprezentînd 42,91% din capitalul social.
Reclamantul s-a opus admiterii apelului, considerând că interpretarea pârâtei cu privire la normele incidente speței nu poate fi primită.
În concluziile scrise ale apelantei s-au formulat apărări și cu privire la chestiunile puse în discuția părților la termenul din data de 19 martie 2008, relevante fiind cele cu privire la necesitatea auditării situațiilor financiare ale pârâtei, conform cărora ctul constitutiv al societății nu prevede că aceasta să aibă auditor financiar. financiar este numit de adunarea generală a acționarilor, potrivit art. 111, alin. (2) lit. ) din Legea nr.31/1990, iar adunarea generală nu a ales și numit auditor financiar, în locul comisiei de cenzori.
Analizând apelul declarat, prin prisma criticilor formulate de către părți și a dispozițiilor legale imperative care reglementează raporturile juridice deduse judecății, Curtea reține că acesta este fondat, urmând a fi admis, cu consecința admiterii în parte a cererii reclamantului, pentru următoarele considerente:
- A este o societate tranzacționată pe piața bursieră, data declarării ca societate deschisă tranzacționată fiind 04.12.1996.
Reclamantul-intimat este acționar al apelantei -pârâte și deține 40.002 acțiuni, respectiv 24.92% din capitalul social.
Actul constitutiv al societății nu prevede că aceasta să aibă auditor financiar, ci comisie de cenzori, iar adunarea generală nu a ales și numit auditor financiar în locul comisiei de cenzori.
La data de 03.09.2007, apelanta - ABM, a organizat adunarea generală ordinară a acționarilor.
Convocarea adunării generale ordinare a acționarilor a fost autorizată de Tribunalul Maramureș prin sentința civilă ar. 1973/02.07.2007 din dosar nr-. Prin hotărârea tribunalului s-a stabilit cine va prezida adunarea, ordinea de zi și alte cerințe prevăzute de lege a fi precizate ori cuprinse în convocator.
Convocatorul a fost publicat in Monitorul oficial nr. 2094/23 iulie 2007 partea a IV-a și în ziarul Graiul din 23 iulie 2007, Curtea achiesând la concluzia primei instanțe conform căreia nu este prezent motivul de nulitate ce derivă din nerespectarea prev. art. 117 alin. 3 și 6 din Legea nr. 31/1990, prin raportare la textul art. 117 alin. 8 din Legea nr. 31/1990, respectiv la Legea nr. 297/2004, Regulamentul nr.1/2006 al și statutul societăți.
În legătură cu acest aspect, în mod corect au fost subliniate de către pârâtă particularitățile adunării generale a acționarilor din 03.09.2007, care a fost autorizată de Tribunalul Maramureș, prin sentința nr. 1973/2007.
Astfel, termenul de punere la dispoziția acționarilor a procurilor a fost 20.08.2007, iar termenul de depunere a listei cu propuneri pentru funcția de administratori a fost edictat ca fiind 30.08.2007, ele trebuind a fi respectate de către societate, chiar dacă nu sunt corelate cu cerințele de transparență și informare care incumbă societății, fiind fixate de tribunal, prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
În procurile puse la dispoziția acționarilor la 20.08.2007, respectiv cu cel puțin 5 zile anterioare datei de întrunire, conform art.136 alin. 1 din Regulament, lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator, nu putea fi inserată, deoarece lista putea fi completată și depusă până la data de 30.08.2007, termen stabilit de tribunal.
Din cuprinsul procesului-verbal de ședință și a actelor anexă depuse la dosarul de fond la filele 27-94, rezultă că toți mandatarii acționarilor care au dat procuri speciale au fost prezenți în adunare, votând în ședință, în condițiile în care actul constitutiv al societății nu prevede, ca modalitate, votul prin corespondență.
Prima instanță a considerat că este incident doar motivul de nulitate derivând din necompletarea corespunzătoare a procurilor speciale, însă instanța de apel achiesează la argumentele expuse în cuprinsul căii de atac declarate, conform cărora tribunalul interpretat greșit legea, respectiv prevederile art. 139 alin. 2 din Regulamentul nr. 1/2006 al, reținute ca temei esențial, nu au fost coroborate cele ale alin. 1 pct. 5 ale aceluiași articol și nu au fost raportate la art. 140 din același regulament.
Astfel, conform art. 243 alin. 3 din Legea nr.297/2004, " Reprezentarea acționarilor în adunarea generată a acționarilor se va putea face și prin alte persoane decât acționarii, cu excepția administratorilor, pe bază de procură specială, potrivit reglementărilor "
Art. 139 alin. 1 pct. 5 din Regulamentul mai sus citat prevede următoarele: "(1) Procura specială trebuie să conțină: precizarea clară a fiecărei probleme supusă votului acționarilor, cu posibilitatea ca acesta să voteze "pentru, "împotrivă" sau "abținere".
Art.139 alin. 2, teza a Il-a din Regulament stipulează, pe de altă parte, că "Voturile înscrise în cadrul procurii speciale sunt exercitate numai în maniera dorită de acționar ".
, art. 140 din același act are următorul conținut:"Fiecare acționar prezent la adunare primește un buletin de vot care poartă ștampila emitentului și pe care sunt redactate toate punctele înscrise pe ordinul de zi, precum și opțiunile "pentru", "împotrivă" sau "abținere ".
În accepțiunea instanței, pârâta și-a îndeplinit obligațiile care îi incumbă și care rezultă din aceste texte, ceea ce este atestat de procurile speciale emise pentru ședința din 3.09.2007 și depuse la instanța de fond.
În condițiile în care pentru societățile listate se aplică dispozițiile relevante din legislația specifică pieței de capital, interpretarea dată de către prima instanță duce la concluzia că prevederile art. 139 alin. 2, teza a II-a vin în contradicție cu cele ale art. 139 alin. 1 pct. 5.
Astfel, ultimul dintre aceste texte legale prevede obligații în sarcina societăților emitente de valori mobiliare, care au fost îndeplinite de către pârâtă, în timp ce art. 139 alin. 2 teza II se referă la o conduită care trebuie urmată de către terți, respectiv de către mandatarii acționarilor și care nu se află sub controlul și nu sunt cenzurabile de către societate.
Textul art. 139 alin. 1 pct. 5 din Regulamentul nr. 1/2006 al nu prevede că procura specială trebuie să conțină obligatoriu votul acționarului, esențial fiind a fi precizate problemele supuse votului acționarilor și conferirea posibilității votului, așa cum edictează acest text legal.
În procura specială este precizată limita mandatului dat de către acționar împuternicitului respectiv "să mă reprezinte în adunarea generală ordinară a acționarilor emitentului - exercitând dreptul de vot aferent deținerilor mele, înregistrate la Registrul acționarilor, la data de referință-20.08.2007", fiind oferite și o serie de indicații suplimentare, menite a informa acționarul cu privire la posibilitatea exprimării opțiunii sale de vot, care, în final, rămâne la libera sa apreciere dacă va fi făcută în cuprinsul procurii, ca instrumentum, sau nu.
Operațiunea juridică de încredințare a exercițiului dreptului de vot unui terț se poate realiza prin intermediul unui contract de mandat care va îmbrăca forma unui înscris purtând denumirea de împuternicire ori procură. Contractul de mandat care se încheie între acționar și mandatarul său este unul comercial, care se bazează pe încrederea mandantului în mandatar.
Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este înscrisul în care se enumera actele juridice ce urmează să fie îndeplinite de mandatar în numele mandatului. Părțile redactează un înscris pentru ca terții să fie în măsură să verifice puterile conferite mandatarului, precum și limitele în care acesta poate contracta în numele mandantului, însă el nu este un act solemn, ci unul consensual, supus regimului probelor care guvernează materia dreptului comercial.
Mai mult, s-a relevat în doctrină că limitele puterilor mandatarului comercial nu sunt atât de stricte ca în cazul mandatului civil, acesta având puteri mai mari decât un mandatar desemnat printr-un contract cu o natură civilă.
Din această perspectivă, Curtea achiesează la interpretarea conform căreia societatea, privită ca terț față de contractul de mandat, nu poate cenzura procura specială cu privire la modul în care a fost îndeplinit acest mandat dat de acționar împuternicitului, fiind o chestiune care ține de răspunderea contractuală a mandatarului.
Concluzia logică a pârâtei este aceea că, dacă societatea comercială organizatoare ar fi cenzurat procurile speciale neprimind în adunare procuri necompletate în coloanele cu opțiuni de vot, iar împuterniciți acționarilor ar fi fost prezenți în adunare, aceasta ar fi echivalat cu o împiedicare a accesului unui acționar de a participa la adunarea generală, iar interpretarea reclamantului echivalează cu o golire de conținut a mandatului.
Nu este de neglijat nici aspectul privitor la încălcarea prev. art. 130 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, ajungându-se în situația ca, înregistrând procura cu 48 ore înainte de adunare, iar în aceasta să fie exercitată opțiunea de vot - pentru, împotriva ori abținere, la problema alegerii administratorilor și cenzorilor, votul să nu mai fie secret, fiind exprimat chiar mai devreme de data adunării.
În acest context, trebuie menționată și împrejurarea că, nefiind înserată în procura specială lista cu persoanele propuse pentru funcția de administratori, conform celor mai sus enunțate, acționarii mandatari nu aveau ce opțiune să-și exprime în procură cu privire la această problemă inclusă pe ordinea de zi.
În doctrină a fost dezbătută problema mandatului în alb asupra sensului votului, ajungându-se la concluzia conform căreia el este valabil, atât timp cât se limitează la ordinea de zi comunicată de către societate. S-a argumentat în sensul în care procura este specială nu cu privire la sensul precis determinat al votului, ci cu privire la cauza și obiectul mandatului, cauza fiind adunarea generală, iar obiectul constând în votul asupra ordinii de zi.
Procura nu este, finalmente, un ordin, ci o autorizație de a vota, astfel încât orice eventuală nerespectare a contractului de mandat atrage doar răspunderea contractuală a mandatarului.
Pe de altă parte, Curtea apreciază că normele invocate de către reclamant nu țin de ordinea publică societară, iar condițiile de prezență și vot rămân îndeplinite, potrivit art. 112 din Legea ar. 31/1990 și a actului constitutiv al societății, chiar înlăturând numărul de acțiuni reprezentate în adunare prin împuterniciți cu procurile speciale considerate nelegale de către reclamant.
Pentru toate aceste considerente, urmează ca în baza art. 296.pr.civ. apelul declarat să fie admis, cu consecința schimbării în parte a sentinței atacate, ca urmare a constatării faptului că nu este incident motivul de nulitate reținut de către tribunal și care privește întreaga hotărâre adoptată.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut și că reclamantul a invocat și motivul de nulitate rezultând din încălcarea prevederilor care obligă societățile listate la auditarea situațiilor financiare, care nu au fost analizate la fond, dar care sunt incidente speței și care privesc doar pct. 1 al hotărârii AGA adoptate de acționarii pârâtei la data de 03.09.2007, respectiv a aprobării situațiilor financiare ale SC - TC pe anul 2006.
Din analiza actelor depuse la dosarul de fond rezultă că situația financiară în discuție a fost întocmită de către organul executiv și a fost certificată de către comisia de cenzori, fiind astfel încălcate dispozițiile imperative ale art. 231, art. 237 alin. 1 și art. 258 din Legea nr. 297/2004, care obligă societățile admise la tranzacționare la auditarea situațiilor financiare.
Considerând că această obligație nu a fost respectată de către pârâtă și că prin soluția pronunțată în pale nu se încalcă principiul neagravării situației în propria cale de atac, dată fiind soluția de anulare integrală dată de prima instanță, sentința fondului va fi schimbată în parte, conform dispozitivului.
În baza prev. art. 274 și 276.pr.civ. fiind în culpă procesuală, reclamantul va fi obligat să plătească pârâtei cheltuieli de judecată parțiale în cuantum de 100 lei, conform actelor justificative depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta SC -TC B împotriva sentinței civile nr. 3650/21.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite în parte acțiunea reclamantului și dispune anularea parțială a hotărârii AGA adoptată de acționarii pârâtei la data de 03.09.2007, în privința pct. 1, respectiv a aprobării situațiilor financiare ale SC - TC pe anul 2006.
Respinge celelate pretenții ale reclamantului.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei SC -TC SA BMc heltuieli de judecată parțiale în apel în cuantum de 100 lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.MB/MD
2ex./29.04.2008
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Floarea Tămaș
