Anulare hotarare aga Spete. Decizia 641/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 641
Ședința publică de la 23 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 3: Iulia Miler I -
Grefier: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de " " I, reprezentată de administrator împotriva deciziei nr. 410 din 09 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI - Secția Comercială, în dosarul nr. 2226/2003.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 16 februarie 2009, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și din lipsă de timp pentru deliberare, văzând dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra contestației în anulare de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, contestatoarea Iaf ormulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 410 din 9.10.2008 pronunțate de Curtea de APEL IAȘI - Secția Comercială, în contradictoriu cu - decedat, prin succesoarea descendentă -, " Motors", I, " Auto" B, "Automobile" C, " Grup" I, G, și Ciutea.
În motivarea contestației se arată următoarele:
Cauza ce face obiectul dosarului susmenționat a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iași la data de 18 ianuarie 2001, fiind respinsă acțiunea în fond și în apel și retrimisă spre rejudecare în recurs, cu unica motivare că pronunțarea s-a făcut în cameră de consiliu și nu în ședință publică. După reînregistrare, Tribunalul Iașia respins acțiunea, iar judecarea recursului înregistrat pe rolul Curții de APEL IAȘIa fost suspendată până la soluționarea unei cauze penale.
Contestatoarea " " - I, pe tot parcursul procesului a fost citată în str. -, deși sediul acesteia a fost și este și în prezent în I, Calea nr. 45, iar la termenul de judecată din 29 septembrie 2008, factorul poștal a arătat expres, în scris, că sediul societății este în I, Calea nr. 45. Cu toate acestea și prin încălcarea gravă a dispozițiilor procedurale, cauza s-a soluționat fără citarea legală. Potrivit art. 92/1 Cod procedură civilă, "Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridice cu excepția cazurilor când se refuză primirea sau dacă se constată lipsa oricăror persoane la sediul acestora". Astfel, consideră contestatoarea că s-au încălcat dispozițiile legale imperative menționate, întrucât, pe tot parcursul procesului, factorul poștal menționează că societatea nu are sediul la acea adresă, iar pentru termenul din 29 sept. 2008, indică expres și corect sediul " " -
Consideră contestatoarea că instanța, fără nici o motivare a ignorat dispozițiile legale și nu a dispus citarea la domiciliul indicat, iar pe parcursul judecării cauzei nu a dispus nici recurentului/recurentei să indice corect sediul intimatei și nici nu a dispus adresa la oficiul Registrului Comerțului.
Contestatoarea mai motivează că instanța a dispus citarea intimatei " " - prin afișare la ușa instanței, deși nu exista nici un motiv din cele prevăzute de art. 95/1 al. 1 Cod procedură civilă. Astfel, art. 95/1 Cod procedură civilă, prevede expres că președintele instanței poate dispune citarea pârâtului prin publicitate (afișare la ușa instanței) numai când reclamantul învederează că, deși a făcut tot ce-i sta în putință nu a izbutit să afle adresa. În cauza de față recurentul/recurenta nu au învederat niciodată acest lucru instanței, iar o minimă diligență la ORC ar fi făcut pe deplin dovada că intimata SC " " - I are un sediu legal înregistrat și care este opozabil oricărui terț, sediu indicat expres și de factorul poștal, deci, adus expres la cunoștința instanței și părților în cauză.
În drept, contestatoarea a indicat dispozițiile art. 317 al. 1 pct.1 Cod procedură civilă.
Mai susține contestatoarea și motivul de contestație în anulare prevăzut în art. 318 Cod procedură civilă, în sensul că decizia atacată este rezultatul unei greșeli materiale.
În argumentarea acestei susțineri contestatoarea arată că prin decizia contestată s-a respins excepția lipsei calității procesual -active a numitei -. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de APEL IAȘI reține că respectiva persoană ar fi "persoana introdusă în cauză" ceea ce în opinia contestatoarei este fals, aceasta fiind moștenitoarea recurentului, decedat, și care a înțeles să procedeze la repunerea cauzei pe rol, considerând că se substituie tatălui său. Astfel, susnumita nu a fost "introdusă în cauză" ci a înțeles să intervină în cauză în calitate de moștenitoare a recurentului. In stanța motivează respingerea excepției pe disp. art. 132 al. 2 din Legea 31/1990 R, potrivit cu care "hotărârile AGA contrare legii sau actului constitutiv, pot fi atacate în justiție de oricare din acționarii care nu au luat parte la în speță, a fost acționar al SC " Complex " -, calitate care a fost dobândită prin succesiune de -".
Consideră contestatoarea că această motivare și deci, respingerea excepției invocate constituie în mod clar o eroare materială, motivat de următoarele:
Este consacrat principiul neretroactivității legii în timp. Ori, astfel cum a arătat și prin contestația introductivă, acțiunea în anularea AGA din 14 decembrie 2000 fost introdusă de la 9 ianuarie 2001. Ori, aplicabile speței de față sunt dispozițiile Legii 31/1990 în forma în vigoare la momentul introducerii acțiunii și nu în forma existentă la momentul judecării recursului. La acel moment art. 132 privea cu totul altceva, sediul materiei regăsindu-se în dispozițiile art. 131 al. 1 și 2, potrivit cu care, calitate procesuală de a formula acțiunea în anulare o aveau acționarii care fie nu au participat la adunare sau cei care au votat contra.
Astfel, ar fi avut calitate procesual -activă dacă ar fi înțeles să introducă acțiunea în această calitate. Solicită însă, a se avea în vedere că la termenul de judecată din 25 ianuarie 2001, a înțeles să depună la dosar precizări la acțiune în care a arătat expres că a înțeles să introducă acțiunea în calitate de reprezentant al acționarei și președinte al consiliului de administrație: "Consider că am calitatea procesuală activă în a promova în calitate de reprezentant al acționarei "" - I și președinte al Consiliului de administrație, cererea în anularea Hotărârii AGA ai I " ( am reprodus textul exact așa cum există acesta).
Ori, potrivit principiului disponibilității părții "Judecătorul nu poate soluționa un litigiu decât în baza cererii părții interesate și numai în limitele sesizării. Reclamantul este cel care determină întinderea obiectului judecății"
Astfel, instanța a reținut în mod fals și prin încălcarea principiului disponibilității părții că ar fi introdus acțiunea în calitate de acționar, aceasta fiind contrazisă expres de precizările făcute de către susnumitul. Ori, este cert și fără putință de tăgadă că numitul a înțeles să formuleze cererea în calitatea sa de "președinte al consiliului de administrație" și de "reprezentant" al. Nu poate fi reținut faptul că ar fi propria sa acționară, astfel că singura "calitate" în care a înțeles susnumitul să formuleze acțiunea este de președinte al consiliului de administrație. Ori, cum art. 131 din Legea 31/1990 prevede expres și limitativ persoanele ce pot solicita anularea AGA, iar a precizat expres că nu a formulat acțiunea în calitate de acționar, acțiunea apare ca fiind formulată de o persoană fără calitate.
Dincolo de cele de mai sus, trebuie avut în vedere și faptul că a înțeles să solicite anularea AGA din 14 decembrie 2000 exclusiv cu privire la schimbarea sa din funcția de președinte al consiliului de administrație ca urmare a înlocuirii consiliului cu un administrator unic. Ori, președintele consiliului de administrație administrează societatea în temeiul un ui contract de mandat, societatea având dreptul să revoce unilateral acest contract în orice moment. Totodată, subliniază faptul că această revocare s-a făcut prin voința acționarilor ce reprezintă majoritatea absolută a acțiunilor, fiind un punct înscris pe ordinea de zi. Nu se poate reține ca și nici admite acțiunea pe motivarea propriei culpe. Astfel, în cazul în speță, a declarat închisă AGA după discutarea primului punct de pe ordinea de zi, în mod unilateral și nelegal, fără a trece la discutarea celorlalte puncte. Ori, majoritatea absolută a acționarilor au decis continuarea AGA, astfel cum era și legal, următoarele puncte fiind înscrise pe ordin ea de zi și prevăzute în convocatorul semnat de însuși. Reaua credință și propria turpitudine nu pot constitui apărări, astfel că în fapt, în această cauză se invocă de către propria turpitudine, iar instanța de recurs a reținut-o ca motiv de admitere a acțiunii, fapt inadmisibil. Deci, și din acest punct de vedere, acțiunea este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Chiar trecând peste cele de mai sus, atât timp cât prin acțiunea introductivă, a înțeles să critice hotărârea AGA exclusiv cu privire la înlocuirea sa din funcție, numita - este lipsită de calitate procesuală activă determinat de lipsa de interes, întrucât nici un text din legislația română și cu atât mai puțin din cea europeană nu prevăd posibilitatea ca succesorul unei persoane să-i succeadă și la o funcție îndeplinită în baza unui mandat. Ca atare, susnumita nu a putut și nici nu și-a justificat interesul în cauză și ca urmare, nici calitatea procesual activă. De aceea nici instanța nu a putut să motiveze respingerea excepției decât numai prin susținerea în fals a unei alte situații, respectiv, reținând că acțiunea fiind introdusă de în calitate de acționar, fiica sa îi succede de drept, numai că, așa cum s-a dovedit, susnumitul nu a înțeles să se folosească de această calitate.
Concluzionează astfel contestatoarea că instanța de recurs a comis o eroare materială atunci când a reținut temeiul formulării acțiunii, încălcând principiul disponibilității părții și indicând un temei de care reclamantul nu a înțeles să se folosească.
Prin întâmpinare, - a solicitat respingerea contestației în anulare și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata a invocat excepția lipsei de calitate procesuală activă. " " - I nu are calitate procesuală activă de a promova contestație în anulare în contra deciziei nr. 410/09.10.2008 a Curții de APEL IAȘI - secția comercială.
La data la care s-a pronunțat decizia contestată, " " - I nu mai avea calitatea de acționar al SC " Auto" - (fostă SC Complex - I), locul acestei societăți comerciale în rândul acționarilor fiind luat de către societatea comercială căreia i-a cedat acțiunile. Chiar dacă, din eroare, ar mai fi fost menționată denumirea contestatoarei în rândul intimatelor, aceasta nu-i conferă calitatea procesuală activă de a promova contestație în anulare împotriva deciziei prin care s-a soluționat recursul, atâta timp cât calitatea de parte în proces a fost preluată de către societatea comercială ce a dobândit acțiunile de la SC " " -
Chiar pretinsul administrator unic (un uzurpator raportat la conținutul deciziei nr. 410/09.10.2008 a Curții de APEL IAȘI - secția comercială, prin care s-a anulat hotărârea adunării generale care a adoptat actul constitutiv ce prevedea înființarea funcției de administrator unic), în convocatorul pentru adunarea generală a acționarilor ce a fost convocată pentru data de 15 decembrie 2008, precum și în proiectul actelor constitutive ale " Auto" -, nu cuprinde pe " " - ca fiind acționar, dat fiind că a transmis calitatea de acționar.
Cu privire la motivul nelegalei citări apreciază apelanta că este vădit nefondat. Pentru situația în care instanța ar trece peste excepția lipsei de calitate procesuală activă a contestatoarei - I, contestația în anulare promovată pe temeiul pretinsei nelegale citări este vădit nefondată pentru ca în situația în care, în cursul judecății recursului, a avut loc schimbarea sediului contestatoarei, în conformitate cu prevederile art.98 Cod procedură civilă, contestatoarea era ținută să comunice schimbarea de sediu atât instanței, cât și celorlalte părți din dosar.
Arată intimata că și motivul admiterii recursului datorită unei erori materiale este vădit nefondat. Prin motivele pe care le prezintă contestatoarea, se încearcă pe cale ocolită, cu eludarea unor norme imperative ale procedurii civile, o nouă judecată a recursului.
Pretinsa greșită respingere a excepției lipsei calității procesuale active a lui -, nu constituie o greșeală materială care să justifice admiterea unei contestații în anulare, ci un aspect al judecății în fond a recursului, astfel că nu este admisibil a fi discutat pe calea contestației în anulare.
Analizând motivele contestației în anulare și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei SC -, invocată de intimata -, Curtea constată că această excepție este nefondată, avându-se în vedere calitatea de parte a - I în procesul comercial finalizat prin decizia contestată.
Cu privire la motivele contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, curtea constată că sunt nefondate pentru considerentele următoare.
Prin întâmpinarea depusă pentru termenul din 9 iunie 2003, în cursul judecării recursului, intimata -contestatoare SC " " - nu a indicat nici un alt sediu, respectiv pe cel din Calea, nr. 45, deși așa cum rezultă din citația de la fila 19 din dosarul 2226/2003, " " - a fost citată legal la sediul din I,-, procedura de citare purtând semnătura asistentului manager, precum și ștampila acestei societăți.
Așa fiind, în mod corect și legal instanța de recurs a citat în continuare pe SC " " - la sediul din- deoarece această societate nu a invocat prin întâmpinarea formulată în recurs, vreo eventuală îndeplinire a procedurii de citare pentru primul termen de judecată în recurs, cu neobservarea formelor legale, potrivit dispozițiilor art. 105 -108 din Codul d e procedură civilă, așa încât, având în vedere disp. art. 108 alin. 3 Cod procedură civilă, această eventuală neregularitate este acoperită.
Se mai constată că recurenta - nu a avut în vedere, în cursul judecării cauzei, nici dispozițiile art. 98 din Codul d e procedură civilă referitoare la schimbarea domiciliului uneia din părți în timpul judecății, așa încât aceasta nu mai poate invoca, în cadrul acestei căi extraordinare de atac, o neregularitate pricinuită de propriul său fapt, așa cum prevăd dispozițiile art. 108 alin. 4 Cod procedură civilă.
Totodată, instanța este obligată a cita părțile la domiciliul sau sediul indicat în cererea de chemare în judecată și în întâmpinare sau cerere reconvențională, așa cum prevăd dispozițiile art. 112 pct. 1 Cod procedură civilă coroborate cu dispozițiile art. 115 și art. 119 alin. 2 Cod procedură civilă, așa încât instanței nu-i poate incumba obligația de a cere relații la ORC privind sediul unei părți din proces, deoarece s-ar încălca principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Cu privire la motivele contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, Curtea constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Greșelile materiale la care se referă dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, așa cum în mod constant s-a statuat în practica judiciară, se referă exclusiv la greșeli evidente, involuntare realizate prin confundarea unor elemente importante sau a unor date aflate la dosarul cauzei, cum ar fi de exemplu, neobservarea faptului că la dosar există chitanța de plată a taxei de timbru.
Însă, contestația în anulare specială nu poate fi exercitată pentru îndreptarea sau remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de aplicare și de interpretare a unor dispoziții legale în speța dedusă judecății. Totodată, se are în vedere că dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă trebuie să aibă un câmp limitat de aplicații, acestea trebuind să fie interpretate în mod restrictiv pentru a nu se deschide în ultimă instanță calea unui veritabil recurs la recurs.
Astfel, respingerea excepției lipsei calității procesuale active a recurentei -, pe temeiul dispozițiilor art. 132 alineat 2 din Legea nr. 31/1990 nu poate constitui o eroare materială în sensul dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, așa încât toate susținerile contestatoarei în acest sens sunt nefondate.
Ori, în speță, motivele invocate și dezvoltate pe larg de contestatoare, rezumate în esență la faptul că instanța de recurs a încălcat principiul disponibilității părții reținând un temei de drept de care reclamantul nu a înțeles să se folosească, vizează aspecte ce țin de judecata în fond a recursului, de dezlegarea dată de judecătorii recursului problemelor de fapt și de drept deduse judecății și care ar putea constitui greșeli de fond, de judecată și nu greșeli materiale în sensul prevederilor art. 318 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele anterior expuse, curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesual activă a " " -.
Respinge contestația în anulare formulată de " " - I, reprezentată de adm., împotriva deciziei nr. 410 din 9.10.2008, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, Secția Comercială, decizie pe care o menține.
Obligă pe contestatoarea SC " " - I să plătească intimatei - suma de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
20.03.2009
Curtea de APEL IAȘI:
-
-
--
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Cipriana Poiană, Iulia Miler
