Anulare hotarare aga Spete. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECTIA COMERCIALA SI DE contencios ADMINISTRATIV

Dosar nr-

DECIZIA Nr. 95

Ședința publică din data de 9 mai 2008

PREȘEDINTE: Teodor Nițu

JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de pârâtaSC SA,cu sediul în S,- județul P, împotriva sentinței nr. 22 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, cu sediul ales în B, Bd. - de, nr. 3-5 tr. 1. 1 sector 2.

Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20.00 lei potrivit chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta-pârâtă SC SA prin avocat din Baroul București conform delegației în substituire acordată de avocat și intimata-reclamantă, reprezentată de avocat în substituirea avocatului din cadrul Baroului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că au fost respinse cererile de recuzare formulate de intimata-reclamantă, după care,

Apărătoarea apelantei SC SA S, arată că nu mai are alte cererii de formulat în cauză și solicită cuvântul în susținerea apelului.

Având cuvântul, în susținerea apelului, solicită admiterea lui schimbarea sentinței apelate și pe fond respingerea cererii formulate de reclamantă, criticând sentința instanței de fond care în mod greșit a admis cererea reclamanților constatând nulitatea absolută a Hotărârii a SC SA reținând că nu a fost convocată în mod legal de către Consiliul de Administrație.

Susține totodată că și partea adversă, intimata de față, face o gravă confuzie ca și instanța de fond dealtfel, între nulitatea absolută hotărârilor nelegal convocate și noțiunea de aprobare a convocării de către Consiliul de Administrație, care a fost dată anterior ținerii adunării și care a ratificat mandatul Președintelui său care a acționat în interesul acestui organ atunci când a procedat la convocarea adunării generale pe baza discuțiilor cu membrii acestui organ. Convocarea nu este un act juridic, deci nu poate fi vorba de nulitatea ei, ci poate fi vorba de îndeplinirea unei condiții de valabilitate a convocării, respectiv aprobarea convocării.

Apărătoarea apelantei, față de cealaltă susținere a intimaților cum că prețul nu ar fi bun, menționează că discuția dacă prețul este bun sau nu, nu ține de legalitatea hotărârii ci de oportunitatea acesteia, dealtfel prețul la care s-a efectuat vânzarea este un preț corect pentru acel teren având în vedere problemele urbanistice ale acestuia.

Avocat pentru intimata, având cuvântul, reiterează solicitarea privind administrarea de probe și solicită de asemenea să se ia act că apelanta prin cele susținute nu a restrâns motivele apelului, cele două motive referitoare la nulitatea convocării adunării generale și abuzul de majoritate fiind cele la care se va referi în susținerile sale în continuare.

Față de primul motiv menționează că în mod corect instanța de fond a reținut nelegalitatea convocării adunării generale, astfel neîndeplinirea formalităților prevăzute de lege pentru convocarea adunării generale constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii adunării generale.

Dar față de abuzul de majoritate ce vizează cel de-al doilea motiv de apel, menționează că prejudicierea societății prin votul majoritar în această problemă a înstrăinării terenului nu poate fi dovedită decât printr-o expertiză de specialitate în evaluarea bunului, astfel reiterând cererea de administrare de probe.

Nu se poate discuta de un preț neserios în lipsa unei expertize în acest sens insistând pe oportunitatea administrării acestei probe.

Concluzionând, solicită respingerea apelului cu reconsiderarea pe partea privind abuzul de majoritate. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA S, anularea Hotărârii nr.2 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SC SA din 07.07.2007.

În motivarea cererii reclamanta arată că hotărârea a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii, referitoare la convocarea Adunării generale a Acționarilor, reglementată de dispozițiile art.117 alin. 1 din Legea 31/1991.

În acest sens, reclamanta arată că potrivit dispozițiilor menționate adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat ori de câte ori este necesar, însă în cauză decizia de convocare a adunării generale extraordinare a aparținut doar președintelui consiliului de administrație cu excluderea de la actul adițional a celorlalți administratori, ori președintele avea obligația legală de convocare a consiliului de administrație, de stabilire a ordinii de zi precum și de a veghea asupra informării adecvate a tuturor membrilor consiliului de administrație, cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi.

O altă critică adusă hotărârii atacate vizează faptul că vânzarea terenului situată în--11 este rodul unui abuz de majoritate, lezând interesul social și interesul comun al acționarilor.

În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

În conformitate cu dispozițiile art.115 Cod proced. civilă pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În apărare pârâta, arată că în mod greșit apreciază reclamanta că nu au fost respectate prevederile legale în ce privește convocarea, că aceasta a fost semnată de către președintele consiliului de administrație în baza discuțiilor telefonice pe care acesta le-a avut cu ceilalți membrii ai consiliului, având în vedere termenul ce era necesar pentru publicarea convocării.

Mai arată pârâta că ulterior Consiliul de Administrație al SC SA s-a întrunit în ședința din 04.07.2007 și a ratificat convocarea menționată, situație în care nu poate fi vorba de o încălcare a normelor legale cu privire la efectuarea convocării, deoarece ratificarea valorează mandat, astfel încât se poate considera că decizia a aparținut membrilor consiliului de administrație.

A solicitat pârâta cenzurarea și celei de a doua critici referitoare la abuzul de majoritate, arătând în esență că prin hotărârea privind vânzarea terenului la un preț mai mic în raport de vânzarea terenului, nu se poate vorbi de o acțiune în frauda societății, prin stabilirea acestui preț de vânzare de către Adunarea Generală a Asociaților, ci de o decizie care privește strict oportunitatea vânzării la acest preț și care nu poate fi în mod normal contestată de către ceilalți acționari, deoarece nu este o chestiune de legalitate.

Pârâta a depus doar înscrisuri.

Prin sentința nr.22 din 26.11.2007 Tribunalul Prahova a admis acțiunea formulată de reclamantă și a constatat nulitatea absolută a Hotărârii nr. 2 Adunării Generale a Acționarilor SC SA din 07.07.2007 pentru nelegalitatea convocării.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că potrivit art. 117 alin. 1 din Legea 31/1990 Adunarea Generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar.

Așadar din textul de lege menționat rezultă că sarcina convocării tuturor tipurilor de AGA, revine în competența organelor de gestiune, administrator și directorat, aceasta trebuind a fi îndeplinită ori de câte ori legea îi obligă, precum și atunci când ei apreciază a fi necesară luarea unei astfel de inițiative.

Tribunalul a mai reținut că potrivit practicii judiciare, sunt hotărârii lovite de nulitate absolută cele care au fost luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunării.

Conform susținerii pârâtei din întâmpinare, ce echivalează cu o recunoaștere, convocarea Adunării Generale Extraordinare din 07.07.2007 a fost făcută de către președintele consiliului de administrație care de altfel nu avea, potrivit dispozițiilor legale, nici obligația și nici dreptul de a proceda la convocarea adunării, fapt ce atrage nulitatea absolută a convocării și implicit a hotărârii adunării.

Totodată Tribunalul, a arătat că va cenzura apărarea pârâtei, în sensul că ulterior întocmirii convocării Consiliului de Administrație al SC SA s-a întrunit în ședința din 04.07.2007 și a ratificat convocare, astfel încât au fost înlăturate motivele de nulitate, întrucât nulitatea absolută este o sancțiune ce lipsește de eficiență juridică actul, ea neputând fi înlăturată prin confirmare sau ratificare, ca în cazul nulității relative.

De asemenea, arată că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută pentru nerespectarea dispozițiilor relative la convocare și față de acest fapt a apreciat că este de prisos a analiza și cel de-al doilea motiv referitor la abuzul de majoritate.

Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova a formulat apel pârâta SC SA S, solicitând admiterea apelului și respingerea cererii formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

În susținerea celor solicitate arată că instanța de fond a apreciat greșit ca adunarea nu a fost convocata legal de către Consiliul de Administrație. Astfel prin hotărârea Consiliului de Administrație din 4.07.2007, s-a aprobat convocarea Adunării Generale a Acționarilor, astfel încât nu se poate susține ca nu a existat voința acestui organ statutar de convocare a Adunării Generale.

Astfel, susține apelanta pârâtă, convocarea adunării generale a fost semnată de către președintele consiliului de administrație în baza discuțiilor telefonice pe care acesta le-a avut cu ceilalți membri ai consiliului de administrație, având în vedere termenul ce era necesar pentru publicarea convocării.

Ulterior Consiliul de Administrație al s-a întrunit în ședință în data de 04.07.2007, anterior adunării, și a ratificat convocarea mai sus menționată, ratificare valorând întotdeauna mandat in dreptul romanesc, în aceste condiții considerând că nu poate fi vorba despre o încălcare a normelor legale cu privire la efectuarea convocării deoarece ratificarea valorează mandat, astfel încât se poate considera că decizia a aparținut membrilor Consiliului de Administrație.

Susține de asemenea, că instanța de fond face o confuzie intre nulitatea absoluta a hotărârilor unei adunări nelegal convocate, care nu poate fi ratificata, respectiv convocata si noțiunea de aprobare a convocării de către Consiliul de Administrație, care a fost data anterior tinerii adunării si care a ratificat mandatul Președintelui său care a acționat in interesul acestui organ atunci când a procedat la convocarea adunării generale pe baza discuțiilor cu membrii acestui organ. Nu este vorba de confirmarea unui act nul, căci convocarea nu este un act juridic, ci este vorba de îndeplinirea unei condiții de valabilitate a convocării, respectiv aprobarea convocării de către Consiliul de Administrație.

Rațiunea textului legal de la art. 117 este aceea ca sa nu aibă loc adunări generale fără o aprobare prealabila a consiliului de administrație, ori in speța a existat o asemenea aprobare prealabila prin decizia din 4.07.2007 a Consiliului de Administrație, astfel încât adunarea a fost legal convocata pentru a putea funcționa in 7.07.2007.

În ceea ce privește susținerea reclamantei potrivit căreia hotărârea de vânzare a terenului este rodul unui abuz de majoritate, apelanta susține că în primul rând, dispozițiile art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990 prevăd posibilitatea anulării hotărârilor adunării generale a asociaților în situația în care acestea sunt contrare legii sau actului constitutiv al societății respective.

În cazul de față, reclamanta a considerat că hotărârea atacată
prejudiciază interesul comun al acționarilor de a-și spori patrimoniul
personal prin prisma întreprinderii deoarece prin aceasta s-
decis vânzarea terenului respectiv la un preț prea mic în raport de
valoarea reală a terenului, acesta fiind strict o chestiune de oportunitate
și nu de legalitate a hotărârii.

Susținerea că prețul nu ar fi bun nu ține de legalitatea hotărârii atacate ci de oportunitatea acestei. De altfel, prețul la care s-a efectuat vânzarea este un preț corect pentru acel teren, teren care are un grad de înclinație foarte mare și poate fi utilizat numai într-o mică măsură pentru construcții. În aceste condiții, nu se poate vorbi despre o acțiune în frauda societății prin stabilirea acestui preț de vânzare de către Adunarea Generală a Asociaților, ci de o decizie care privește strict oportunitatea vânzării la acest preț și care nu poate fi în mod normal contestată de către ceilalți acționari deoarece nu este o chestiune de legalitate. Judecata asupra prețului, mai susține apelanta este de altfel relativă chiar dacă dintr-o expertiză ar rezulta un preț cu o diferență mai mare sau mai mică, fără ca aceasta să fie substanțială, nu înseamnă ca prețul din expertiză poate fi și încasat de societate într-o manieră realistă. Prețul în cauză a rezultat din ofertele făcute societății dintre care oferta care conținea acest preț s-a dovedit a fi cea mai bună.

Orice evaluare s-ar face în ceea ce privește terenul, prețul de evaluare este doar o estimare personală a expertului, iar nu și prețul de piață care se formează în raport cerere-ofertă, nefiind o estimare ci o certitudine.

Față de cele susținute, mai sus apelanta solicită admiterea apelului și respingerea cererii formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

La termenul din 21 aprilie 2008 intimata reclamantă a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței 22 din 26.11.2007, ca neîntemeiat.

Analizând motivele de apel în raport cu legislația incidentă in cauză precum si probele avute in vedere de prima instanță se constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prima instanța a reținut in mod neîntemeiat faptul că nu s-a făcut in mod legal si statutar convocarea Adunării Generale Acționarilor, interpretând in mod greșit dispozițiile art. 117 din Legea 31/1990 privind Societățile comerciale cu modificările ulterioare.

Se poate observa că in baza acestui text de lege Adunarea Generală este convocată de Consiliul de Administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este nevoie. Scopul prevăzut de legiuitor rezidă in faptul ca această convocare să fie transparentă si să nu încalce dreptul acționarilor, in special dreptul la informare despre conținutul convocatorului.

In atare context instanța de fond a dat dovada de prea mult formalism si a apreciat greșit că adunarea nu a fost convocată legal de către consiliul de administrație. Astfel, prin hotărârea consiliului de administrație din 4 iulie 2007 s-a aprobat convocarea Adunării Generale a Acționarilor, astfel încât nu se poate susține că nu a existat voința acestui organ statutar de convocare a AGA si că scopul prevăzut de legiuitor nu a fost atins.

Faptul că s-a semnat convocarea de către președintele consiliului de administrație nu rezultă implicit că nu exista aprobarea de către Consiliul de Administrație pentru această convocare, in practică convocările nu se semnează de către întreg consiliul, ci există doar hotărâre de aprobare in acest sens.

Apelanta a dovedit faptul că in speță convocarea AGA a fost semnată de către președintele consiliului de administrație in baza discuțiilor și acordului telefonic pe care acesta l-a avut cu ceilalți membri ai consiliului de administrație, având in vedere termenul ce era necesar pentru publicarea convocării.

Atâta timp cât drepturile acționarilor nu au fost lezate, formalismul excesiv contrar scopului prevăzut de lege, poate perturba buna desfășurare a activității comerciale si organizatorică intr-o societate comercială.

In aceste condiții se poate aprecia că nu poate fi vorba despre o încălcare a normelor legale referitoare la procedura convocării mai ales că scopul prevăzut de legiuitor a fost atins, acționarii au fost informați si s-au prezentat la adunarea generală, votând in cunoștință de cauză problemele ce au fost puse in discuție.

Chiar dacă acordul membrilor consiliului de administrație a fost exprimat telefonic cu privire la efectuarea convocării, ratificarea generează efectele mandatului, astfel încât se poate considera că decizia a aparținut consiliului de administrație.

Rațiunea textului legal de la art.117 din Legea 31/1990 este aceea ca să nu aibă loc adunări generale fără o aprobare prealabilă a consiliului de administrație, in cauză a existat o asemenea aprobare prealabilă prin decizia din 4 iulie 2007 Consiliului de administrație, astfel încât adunarea a fost legal convocată, chiar daca aprobarea a fost ulterioară fixării si începerii procedurii de convocare.

De altfel, in cuprinsul legii nu se regăsește o dispoziție expresă care să consacre că aprobarea convocării trebuie sa fie mai veche cu 30 de zile decât data ținerii adunării generale, ci doar cerința ca această convocare să fie publicată cu 30 de zile înainte de data ținerii adunării, cerință care a fost îndeplinită de către președintele consiliului de administrație pe baza discuțiilor cu membrii consiliului.

În această cauză prima instanță a făcut o confuzie intre nulitatea absolută a hotărârilor unei adunării nelegal convocate, care nu poate fi ratificată, respectiv, convocarea si noțiunea de aprobare a convocării de către consiliul de administrație care a fost dată anterior desfășurării adunării si care a ratificat mandatul președintelui consiliului de administrație care a acționat in interesul acestui organ atunci când a procedat la convocarea adunării generale pe baza discuțiilor cu membrii acestui organ.

Ca atare nu este vorba de confirmarea unui act nul, căci convocarea nu este un act juridic, fiind un act preparator si premergător, respectiv îndeplinirea unei condiții de valabilitate a convocării din cadrul procedurii de desfășurare a adunării generale a acționarilor, ordinare sau extraordinare, in speță aprobarea convocării de către consiliul de administrație.

Referitor la susținerea intimatei reclamante potrivit căreia hotărârea A de vânzare a terenului situat in--11 este rodul unui abuz de majoritate acest lucru nu se confirmă din înscrisurile depuse la dosar.

Tocmai de aceea expertiza tehnică de specialitate solicitată in apel d e intimată nu avea relevantă in cauză, nefiind concludentă si pertinentă mai ales ca obiectul cererii de chemare in judecată nu era anularea unui contract de vânzare-cumpărare ci daca hotărârea AGA a fost convocată si luată cu respectarea dispozițiilor incidente din Legea 31/1990 republicată.

Trebuie sesizat faptul că disp.art. 132 al. 2 din legea sus amintită prevăd posibilitatea anulării Hotărârii adunării generale a asociaților in situația in care acestea sunt contrare legii sau actului constitutiv al societății respective.

Intimata reclamantă a considerat că hotărârea AGA prejudiciază interesul comun al acționarilor de a spori patrimoniul personal prin prisma întreprinderii deoarece prin acesta s-a decis vânzarea terenului respectiv la un preț prea mic in raport de valorarea reală a terenului, această chestiune vizând mai mult oportunitatea afacerii din punct de vedere managerial si mai puțin de legalitatea hotărârii AGA.

In aceste condiții, nu se poate vorbi de o acțiune in frauda societății prin stabilirea unui preț de vânzare minimal de către adunarea generală a asociaților sau acționarilor, fiind vorba de o decizie ce se referă strict la oportunitatea vânzării ca afacere, fiind o vânzare comercială si nu de natură civilă, mai ales ca judecata asupra prețului arte caracter relativ, iar în cauză, prețul a rezultat din ofertele făcute societății apelante de către alte firme, oferta de preț cea mai bună fiind aprobată.

Situația in care instanța poate interveni este intr-un alt cadru procesual si unde se invocă faptul ca vânzarea imobilului s-ar fi făcut la un preț neserios, fraudulos in detrimentul acționarilor si implicit al patrimoniului societății comerciale respective.

Având in vedere cele arătate mai sus urmează a se constata temeinicia apelului formulat iar in baza art. 296 Cod proced. civ. urmează a se admite apelul, ceea ce va determina schimbarea in tot a sentinței atacate si pe fondul cauzei se va constata neîntemeiată acțiunea in anulare formulată de reclamanta intimată urmând a fi respinsa.

Văzând că apelul a fost legal timbrat.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite apelul formulat de pârâtaSC SA,cu sediul în S,- județul P, împotriva sentinței nr. 22 din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, cu sediul ales în B, Bd. - de, nr. 3-5 tr. 1. 1 sector 2.

Schimbă în parte sentința atacată și pe fond respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi, 9 mai 2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Fiind în concediu de odihnă

se va semna de către

Președintele instanței

Grefier,

- -

Red.

Dact /4 ex, /28.o5.2008

Dosar fond -- Tribunalul Prahova

Jud. fond

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

Președinte:Teodor Nițu
Judecători:Teodor Nițu, Alexandrina Urlețeanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Anulare hotarare aga Spete. Decizia 95/2008. Curtea de Apel Ploiesti